Modificări

'''Spovedania''' sau '''mărturisirea''' sau '''pocăinţapocăința''' este una din cele 7 [[Sfinte Taine]] ale Bisericii Ortodoxe.

Taina Mărturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele şapte șapte Taine şi și cuprinde patru părţipărți.

Prima parte este durerea inimii pentru [[păcat]]e. Să-i pară rău şi și să plângă pentru păcatul prin care a supărat pe Dumnezeu.

A treia este facerea [[canon]]ului, prin hotărârea în faţa fața [[preot]]ului că-l va face. A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea păcatelor, prin punerea mâinilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, după canonul 8 al [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului I Ecumenic]], se numește epicleza duhovniciei, adică venirea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] peste capul celui ce s-a mărturisit curat. Că nu se poate încheia taina Sfintei Spovedanii, decât atunci când a pus preotul mâna pe capul celui ce se mărturisește, după cum [[arhiereu]]l pune mâna pe capul [[diacon]]ului sau al preotului, când îl hirotonește și vine Duhul Sfânt prin succesiune [[apostol]]ică. Deci, la fel și aici, Duhul Sfânt vine prin mână preotului, să dezlege sufletul care s-a spovedit.

Una din marile datorii duhovniceştiduhovnicești, atât ale monahilor, cât şi și ale creştinilorcreștinilor, este spovedania păcatelor. Trebuie să ştim știm mai întâi că toţi greşim toți greșim înaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, alţii alții mai puţinpuțin, şi și nimeni nu este fără de păcat. Acest lucru ni-l arată [[Sfânta Scriptură]] care zice : Toţi Toți multe greşimgreșim. Iar de vom zice că păcat nu avem, pe noi înşine înșine ne înşelăm şi înșelăm și [[adevăr]]ul nu este în noi; iar dacă ne vom mărturisi păcatele, credincios şi și drept este Dumnezeu, ca să ne ierte nouă păcatele şi și să ne curăţească curățească pe noi de toată întinăciunea şi și nedreptatea. 

Dacă mi-am mărturisit cu [[pocăinţă|căinţăcăință]] şi și cu pregătire cuvenită şi și m-am spovedit curat, preotul, numai dacă a pus mâna pe cap şi și a zis : " Dumnezeu „Dumnezeu să te ierte "ierte”, păcatele mele s-au ridicat.Iar dacă nu m-am dus cu căinţă şi căință și cu pregătire cuvenită la cel mai iscusit duhovnic, şi și n-am ştiut știut să mă mărturisesc curat, să descopăr toate păcatele mele, să primesc canon pentru ele şi și să le părăsesc, pot să fac o mie de dezlegări, că păcatul, otrava, a rămas tot în mine, de nu m-am dus pregătit.De aceea folosul, valoarea cea scumpă a Sfintei Spovedanii nu ţine ține de preot, ci de mine. Eu, dacă mă duc cu toată sfinţeniasfințenia, cu toată convingerea în faţa fața lui Dumnezeu - că, atunci când mă duc în faţa fața preotului, înaintea lui Dumnezeu mă duc, că preotul este numai un martor -, trebuie să-i spun toate păcatele mele.Altfel crezi că în ziua [[Judecată|judecăţiijudecății]] preotul poate să-ţi ți ajute ceva, dacă n-ai spus drept ? Doamne fereşte ferește! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decât ce i-ai spus tu. Iar dacă tu ai avut vreo rezervă şi și ai ţinut ținut vreun păcat nespus, toate păcatele le ai îndoite. Aşa Așa spun [[Sfinţii Părinţi|Sfinții Părinți]], pentru că ai crezut că Dumnezeu nu ştie știe ce ai făcut tu.==Condiţiile spovedaniei==Iată care sunt condiţiile pe care trebuie să le împlinească spovedania :* Spovedania trebuie să se facă înaintea duhovnicului. Deci, eu când mă duc la spovedanie înaintea preotului, mă duc în faţa lui [[Dumnezeu]]. Preotul este un simplu martor. În ziuă judecăţii el atât poate spune, cât i-am spus eu. Ce nu i-am spus, nu-i dezlegat nici pe pământ, nici în cer. Dar eu, dacă m-am dus la spovedanie şi i-am spus toate şi preotul mi-a făcut dezlegare cu mâinile pe cap, eu sunt dezlegat.* Spovedania trebuie să fie completă şi să nu se ascundă nimic din cele făptuite, cum am spus mai înainte. Ai auzit ce spune Sfântul [[apostolul Pavel|Apostol Pavel]] ? Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât toată sabia cea cu două tăişuri şi străbate până la despărţitura trupului de a duhului, cea mai înaltă unire între om şi Dumnezeu.* Spovedania trebuie făcută de bună voie, după mărturia Duhului Sfânt, care zice : şi din voia mea mă voi mărturisi Lui;* Spovedania trebuie să fie făcută cu umilinţă, căci inima înfrântă şi [[smerenia|smerită]] Dumnezeu nu o va urgisi;* Spovedania să nu fie prihănitoare, adică să nu dăm vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo altă zidire a lui Dumnezeu, nici chiar pe [[diavol]]i. La spovedanie numai pe noi să ne învinuim şi să ne prihănim, cum zice Sfântul [[Ioan Scărarul]] : " A mea este buba, a mea este rana; dintru a mea [[lenea|lenevire]] s-a făcut, iar nu dintr-a altuia ".* Spovedania se cuvine să fie dreaptă, adică să spui adevărul, spune cum ai făcut toate, fără ruşine. Isus Sirah spune : Este ruşine care aduce păcat şi este ruşine care aduce slavă şi har.Ruşinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scuteşte pe tine de ruşinea aceea pe care o vom suferi cu toţii la ziuă cea înfricoşată a Judecăţii lui Dumnezeu.* Spovedania să fie hotărâtoare. Să luăm înaintea duhovnicului o mare hotărâre de a nu mai păcătui, ajutându-ne nouă dumnezeiescul har, şi să voim mai bine a muri de mii de ori decât a mai păcătui de acum înainte cu voinţa noastră. Sfântul [[Vasile cel Mare]] zice : " Nu se foloseşte de mărturisire, nici se mărturiseşte, cel ce zice la spovedanie numai că a greşit, însă rămâne iarăşi în păcat şi nu-l urăşte ". Toată pocăinţa ta întru aceasta constă, adică să te hotărăşti a-ţi schimba viaţa.

Când ==Condițiile spovedaniei==Iată care sunt condițiile pe care trebuie să le împlinească spovedania:* Spovedania trebuie să se facă înaintea duhovnicului. Deci, eu când mă duc la mărturisire cu părere de rău şi cu pocăinţăspovedanie înaintea preotului, şi îmi cunosc greşalelemă duc în fața lui [[Dumnezeu]]. Preotul este un simplu martor. În ziuă judecății el atât poate spune, îi spun preotului câte ţin cât i-am spus eu minte. Ce nu i-am spus, nu-i dezlegat nici pe pământ, nici în cer. Dar ca eu, dacă m-am dus la spovedanie și i-am spus toate și preotul mi-a făcut dezlegare cu mâinile pe cap, eu sunt dezlegat.* Spovedania trebuie să ţii minte şi fie completă și să faci o mărturisire întreagănu se ascundă nimic din cele făptuite, nu te duce cum am spus mai înainte. Ai auzit ce spune Sfântul [[apostolul Pavel|Apostol Pavel]]? Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuțit decât toată sabia cea cu ochii legaţi două tăișuri și străbate până la preotdespărțitura trupului de a duhului, că diavolul îţi ia mintea şi uiţicea mai înaltă unire între om și Dumnezeu. Cu o săptămână sau două înainte* Spovedania trebuie făcută de bună voie, după mărturia Duhului Sfânt, care zice: și din voia mea mă voi mărturisi Lui;* Spovedania trebuie să fie făcută cu umilință, stai într-căci inima înfrântă și [[smerenia|smerită]] Dumnezeu nu o cameră liniştităva urgisi;* Spovedania să nu fie prihănitoare, ia-ţi un caiet şi scrie toate păcatele tale din copilărie până în ziuă spovedaniei. Ce păcate am eu adică să nu dăm vina pe conştiinţănimeni, de când eram copil micnici pe oameni, când eram de cinci aninici pe vreo altă zidire a lui Dumnezeu, când eram de şapte aninici chiar pe [[diavol]]i. La spovedanie numai pe noi să ne învinuim și să ne prihănim, când eram în clasa întâi la şcoalăcum zice Sfântul [[Ioan Scărarul]]: „A mea este buba, când eram în clasa a douamea este rana; dintru a mea [[lenea|lenevire]] s-a făcut, când eram întriar nu dintr-a nouaaltuia”.* Spovedania se cuvine să fie dreaptă, când eram fată adică să spui adevărul, spune cum ai făcut toate, fără rușine. Isus Sirah spune: „Este rușine care aduce păcat și este rușine care aduce slavă și har”.Rușinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scutește pe tine de rușinea aceea pe care o vom suferi cu toții la ziuă cea înfricoșată a Judecății lui Dumnezeu.* Spovedania să fie hotărâtoare. Să luăm înaintea duhovnicului o marehotărâre de a nu mai păcătui, ajutându-ne nouă dumnezeiescul har, și să voim mai bine a muri de mii de ori decât a mai păcătui de acum înainte de cu voința noastră. Sfântul [[căsătorieVasile cel Mare]]zice: „Nu se folosește de mărturisire, sau după căsătorienici se mărturisește, când eram militarcel ce zice la spovedanie numai că a greșit, când eram flăcăuînsă rămâne iarăși în păcat și nu-l urăște”. ScrieToată pocăința ta întru aceasta constă, ca şi diavolul adică să te hotărăști a scris. Avem contabil bun, îngerul rău pe umărul stâng, care scrie tot, şi îngerul cel bun pe umărul drept, care scrie şi el faptele cele bune ale omului-ți schimba viața.

Şi Când mă duc la mărturisire cu părere de rău și cu pocăință, și îmi cunosc greșalele, îi spun preotului câte țin eu minte. Dar ca să ții minte și să faci o mărturisire întreagă, nu te duce cu ochii legați la preot, că diavolul îți ia mintea și uiți. Cu o săptămână sau două înainte, stai într-o cameră liniștită, ia-ți un caiet și scrie toate păcatele tale din copilărie până în ziua spovedaniei. Ce păcate am eu pe conștiință, de când eram copil mic, când eram de cinci ani, când eram de șapte ani, când eram în clasa întâi la școală, când eram în clasa a doua, când eram într-a noua, când eram fată mare, înainte de [[căsătorie]], sau după căsătorie, când eram militar, când eram flăcău. Scrie, că și diavolul a scris. Avem contabil bun, îngerul rău pe umărul stâng, care scrie tot, și îngerul cel bun pe umărul drept, care scrie și el faptele cele bune ale omului. Și atunci uite ce-i. Ştii Știi că nimic necurat nu va intra întru [[Împărăţia lui Dumnezeu|Împărăția cerurilor]] ? De aceea, cel mai mare bine pe care poţi poți să-l faci unui om, este acesta. Dacă vezi că s-a îmbolnăvit în casă la tine, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau băiatul sau fratele, cine a slăbit de boală şi și se apropie de moarte, nu se poate un bine mai mare decât să-i aduci preotul repede. Nu doctorul. Doctorul este un bolovan de pământ ca şi și tine ! Preotul a luat dar de la Dumnezeu. Nu aţi ați auzit în [[Evanghelie]] ? Ce veţi veți lega voi pe pământ, va fi legat şi și în ceruri şi și ce veţi veți dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat şi și în ceruri ! Dacă ai reuşit reușit să-l spovedeşti spovedești curat înainte de moarte, i-ai salvat sufletul. Când se duce la vămi, sufletul care a avut păcate, dacă le-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfânt a şters șters tot de pe tabelele lor. Crăpă, mor de ciudă diavolii : " Ia „Ia uită-te, domnule ! L-am avut în mână ! " ” Duhul Sfânt i-a şters șters păcatele. Această putere le-a dat Dumnezeu preoţilorpreoților, că dacă nu dădea Dumnezeu această putere preoţilorpreoților, nimeni din oameni nu s-ar fi [[mântuire|mântuit]].Dar Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul şi și pământul, a ştiut știut cum să facă pentru a mântui lumea. Când a înviat [[Iisus|Hristos]] această putere le-a dat [[Apostol]]ilor. Ce le-a spus la Apostoli ? A suflat asupra lor şi și le-a zis : Luaţi Luați Duh Sfânt; cărora le veţi ţine veți ține păcatele, ţinute ținute vor fi şi și cărora le veţi veți ierta, iertate vor fi şi și orice veţi veți dezlega voi pe pământ, va fi dezlegat şi și în cer ... Ce, fraţilorfraților, voi nu aţi ați citit ? Nu aţi ați auzit Evanghelia ? Deci, când vezi că eşti ești [[boala|bolnav de moarte]], nu alerga la doctor, că poate te omoară acela şi și mori nemărturisit. Întâi spovedeştespovedește-te şi și apoi du-te şi și la doctor, dacă este cazul, dar tu să fii mărturisit. Dacă ai murit, gata, te-ai uşurat ușurat! Că vei muri în mâinile doctorului, că vei muri acasă, tu să fii mărturisit. Însă întâi doctorul sufletelor, că el te va scoate din [[iad]]. AşaAșa. Şi Și nu te gândi că n-are dar.

După o spovedanie curată, trebuie să primim un canon, pe care trebuie să-l ţinemținem. Cel ce se spovedeşte spovedește are mare datorie de a-şi și face canonul dat pentru a scăpa de chinul cel veşnic veșnic al iadului.Vedem în [[Sfânta Scriptură]] că prin canon s-au curăţit toţi curățit toți cei ce au păcătuit înaintea Domnului. Altfel, cel ce a primit canon şi și nu-l face, nu se poate curăţi curăți de lepra păcatului şi și nici sufletul său nu este slobozit din robia dracilor. Este bine ştiut știut că cel ce se pocăieşte pocăiește cu adevărat, nu numai că primeşte primește canonul dat de duhovnicul său, ci singur cere mai mult canon, ştiind știind că ori aici vremelnic, ori dincolo veşnicveșnic, păcătoşii păcătoșii trebuie să-şi și facă canonul.

Iar canonul să fie după măsura puterii fiecăruia. Ai auzit ce spune Sfântul [[Marcu Ascetul]] ? " Câtă „Câtă deosebire are arama de fier şi și fierul de găteje - adică de vreascuri -, atâta deosebire este între un trup şi altul "și altul”. Altul este din fire sănătos şi și tare şi și poate să postească şi și să nu mănânce până seara; iar altul, săracul, dacă n-a mâncat de două - trei ori pe zi, cade jos. În toate acestea se caută scopul. De aceea dreapta socoteală este împărăteasa faptelor bune.

Tu crezi că pe dracul îl întreci la fugă ? El într-o clipă este la marginea pământului. Numai cu asta îl întreci : dacă te smereşti şi smerești și te socoteşti socotești a fi praf şi cenuşă şi și cenușă și păcătos şi și neputincios şi și nevrednic de a trăi pe pământ. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poţi Poți să fii tu nevoitor cât îi lumea, dacă nu ştii știi să ceri iertare, eşti ești batjocorit de diavoli.

De aceea, fraţilorfraților, să ne ajute [[mila]] Domnului să câştigam câștigam oleacă de smerenie şi și dreaptă socoteală, fiindcă în lumea aceasta sunt curse şi și ispite şi și fel de fel de nedumeriri pământeşti şi duhovniceştipământești și duhovnicești. Dar să avem în toate dreaptă socoteală. Că pădurea nu se teme de cel ce încarcă o dată mult pe o căruţăcăruță. Ştie Știe că mai la vale se rupe osia şi și se strică carul. ea Ea se teme de acela care ia câte un lemnişor şilemnișor și-l duce acasă. Aşa şi vrăjmaşulAșa și vrăjmașul, nu se teme de cel care începe cu multă nevoinţănevoință, că oboseşte şi obosește și rămâne. Ci, se teme de cel care ia câte oleacă aşaașa, încet, încet. Sfântul [[Teodosie]] spune : " De „De lucrezi câte puţinpuțin, câte puţin puțin se îmbogăţeşte îmbogățește cineva şi și la cele trupeşti şi trupești și la cele duhovniceşti duhovnicești!"”. Câte oleacă ! Aşa Așa să luaţi luați fapta bună, câte oleacă şi și să vă pară rău că n-aţi ați făcut mai mult.

- Când se face spovedania generală ? au întrebat unii credincioşicredincioși.<br> - O dată pe an trebuie sa să faci spovedania generală , din mica mică copilărie. Sfantul Sfântul [[Nicodim Aghioritul]] spune : O dată pe an, în [[Postul Mare]], este bine sa faci spovedania generală. Ştii Știi de ce ? Pentru smerenie. Te ajuta ajută mult să-ţi ți aduci aminte păcatele. Eu mă mărturisesc, dar dracul mă face să uit păcatele mele cu care am mâniat pe Dumnezeu.<br> Dar eu, când fac spovedania generală, mi le face îngerul cât muntele în faţa fața mea. " Vezi „Vezi cine eşti ești? " ” Smerenia ! Şi Și atunci, mai mult se apropie Dumnezeu de noi, când noi ne smerim din adâncul sufletului. - Dar ce încredere avem că ni s-au iertat toate păcatele prin spovedanie ? - Dar dumneata dacă ai spălat o rufă bine, curată, şi și dacă se mai murdăreştemurdărește, nu o mai speli din nou ? Nu pui sodă şi leşie şi și leșie și o pui la uscat ? Precum cămaşa cămașa trebuie spălată, aşa şi așa și sufletul trebuie spălat mereu prin deasă spovedanie. 

Dar Sfinţii părinţi şi Sfinții părinți și mai ales Sfântul Nicodim Aghioritul avea o învăţătură învățătură pentru duhovnic : " Sfătuieşte„Sfătuiește-i, o! duhovnice, la spovedanie deasă şi și curată pe toţi "toți”. O dată în an se face spovedania generală din nou. Şi Și asta-i pentru smerenie şi și pentru ca omul să nu uite neputinţele neputințele lui, cu care a supărat pe Dumnezeu. Aşa Așa este.

De aceea trebuie să ne pocăim, să ne pară rău. Pentru că Dumnezeu este atât de milostiv şi și de bun,că nu mai ţine ține minte răul ce-am făcut, dacă noi ne întoarcem din toată inima şi și ne mărturisim. Aţi Ați văzut ce spune proorocul [[Isaia]] : ÎntoarceţiÎntoarceți-vă către Mine şi și Mă voi întoarce către voi, fiii oamenilor. De vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, ca zăpada vă voi albi, şi și de vor fi ca roşealaroșeala, ca luna le voi face albe şi și nu voi mai pomeni cele dintâi ale voastre.

În bunătatea Lui cea fără margini, El ştie neputinţa știe neputința noastră, că greşim greșim cu voie şi și fără voie, cu ştiinţă şi știință și cu neştiinţăneștiință. Nu este clipă când nu greşim greșim înaintea Domnului. Dar nimeni nu ştie știe firea omului mai mult ca Dumnezeu, căci El ne-a făcut din nimic.

De aceea, cum ne întoarcem către El cu lacrimi, cu părere de rău, cu spovedanie curată, ne şi și iartă. Cine are păcate mai grele trebuie să facă oleacă de canon, ca că Dumnezeu totdeauna este gata să ne primească şi și să ne ierte, căci suntem zidirea Lui.

Nimeni nu L-a făcut pe Hristos să coboare din cer, decât mila Lui, [[iubirea|dragostea]] Lui pentru oameni. I-a fost milă de neamul omenesc. Că atât de multă dragoste are faţă față de neamul omenesc, încât auzi ce spune Sfântul [[apostolul Ioan|Ioan Evanghelistul]] : Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unul născut, Fiul Său, L-a trimis în lume să mântuiască neamul omenesc.

A venit Mântuitorul Iisus Hristos, nu numai să ne înveţe învețe ce trebuie să facem, ci pentru ca să sufere pentru noi suferinţesuferințe, batjocuri, scuipări, bătăi şi și moarte pe Cruce, pentru ca să scoată neamul lui [[Adam]] din iad, care stătea acolo de 5508 ani, cât au fost, de la primul Adam, până la venirea Noului Adam - Hristos.

Deci, să avem către Dumnezeu inimă de fiu, şi și să-L iubim din toată inima. Iar când am greşit greșit ceva, îndată să cerem iertare şi și să alergăm la mărturisire, ca să-L împăcăm pe Dumnezeu, căci l-am supărat, că Domnul niciodată nu ţine ține minte răul. Dacă vede că ne-am întors, se întoarce şi și El către noi.

Să avem către noi inimă de judecător. Adică cum ? Să ne judecăm. Oare, ce gândim noi îi place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi oare îi place lui Dumnezeu ? Ce fac eu acum oare îi place lui Dumnezeu ?Şi Și îndată conştiinţa conștiința ne spune da sau nu. Căci de se va judeca omul pe sine, nu va cădea în [[Judecată|judecata lui Dumnezeu]] ! Să ne facem judecători noi înşine înșine: " Măi, aceasta nu-i bun ce fac, aceasta nu-i bun ce vorbesc; aceasta nu-i bun ce intenţionez intenționez eu să fac ! "

Către aproapele să avem inimă de mamă. Ai văzut o mamă bună ? Chiar dacă are copii mai mulţi şi mulți și dacă unul o supără, o necăjeşte necăjește în fel şi și chip, ea are milă de toţitoți. Dacă vede că un copil de-al ei a căzut în apă şi și se îneacă, sau în foc, şi și strigă : " Mamă„Mamă, nu mă lăsa ! "”, ea uită tot. Uită că a supărat-o şi și se duce către dânsul şiși-l scapă, chiar cu riscul vieţiivieții. Că aşa așa este mama ! Adevărata mamă nu mai ţine ține minte răul. Atât iubeşte iubește pe copii. Iată, aşa așa trebuie să avem şi și noi inima noastră faţă față de toţitoți. Să ne fie milă de toţitoți, şi și de străini şi și de ai noştrinoștri. Aşa Așa cere Dumnezeu în Sfânta [[Evanghelie]]. N-ai văzut cloşca cloșca? Are atâţia atâția pui şi și dacă i-ai luat numai unul, iţi iți sare în cap, măcar că are mulţimulți. Aşa şi Așa și mama cea bună îşi își pune sufletul pentru copii. Această inimă de mamă o cere Dumnezeu de la noi. S-o avem faţă față de toţitoți. Când a fi unul, care chiar de ne-a făcut rău, chiar de ne-a supărat, însă când îl vom vedea că este la necaz, să sărim să-l ajutăm, ca să vadă el că noi avem dragoste şi și nu ţinem ținem minte răul pe care ni l-a făcut el. Numai aşa așa vom fi fii ai lui Dumnezeu după dar.

Preabunul Dumnezeu a pus în lume Taina aceasta a Spovedaniei, că dacă n-ar fi fost aceasta după [[botez]], nimeni nu s-ar putea mântui. Cine reuşeşte reușește să facă o spovedanie curată, reuşeşte reușește să facă al doilea Botez; după cum aţi ați văzut că zice preotul la moliftă : " De „De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezat, după rânduiala tainelor creştineşti "creștinești”. Dar spovedania, fiind o spălare sau un botez duhovnicesc al sufletului, după Botezul cel dintâi, este o taină prin care se iartă păcatele omului prin dezlegare de la [[duhovnic]] şi și este bine să se facă cât mai des. Dumnezeiescul părinte [[Ioan Gură de Aur]] zice aşa așa în cartea care se numeşte " Puţul " numește ''Puțul'' sau " ''Fântâna " '' pe româneşte românește: " De „De este cu putinţăputință, o, creştinecreștine, şi și în fiecare ceas să te mărturiseşti mărturisești la duhovnic "duhovnic”.De ce ? Pentru că nu este clipă şi și minut când nu greşim greșim lui Dumnezeu. Deci, dacă greşim greșim în fiecare clipă lui Dumnezeu, este prea de nevoie să se facă deasă spovedanie, să spălăm sufletul prin mărturisire curată cu căinţă şi căință și canon, pentru că se înnegreşte înnegrește haina sufletului nostru cea curăţită curățită la Botez, prin tot felul de păcate, din ceas în ceas şi și din minut în minut.

În vremea veche a creştinismului creștinismului patristic, creştinii creștinii se mărturiseau în fiecare zi la duhovnici. Dar pe vremea aceea se şi împărtăşeau și împărtășeau în fiecare zi, cum arată la [[Faptele Apostolilor|Fapte]] : ... şi și erau toţi toți în biserică, când s-a întemeiat [[Biserica]], şi și stăruiau în învăţătura învățătura [[Apostol]]ilor şi și în împărtăşireîmpărtășire, în frângerea pâinii şi pîinii și în [[rugăciune]]. ... iar toţi toți cei ce credeau erau laolaltă şi și toate le aveau de obşteobște.Astfel s-a întemeiat prima obşte obște apostolică. Toate le dădeau Bisericii şi și pe ei înşişi înșiși se dădeau lui Hristos. Pe vremea aceea, după terminarea slujbei, şi și masa se dădea în biserică, mesele agape. Mai târziu s-au scos în pridvorul bisericii şi și pe urmă acasă la creştinicreștini, fiind binecuvântate de Sfinţii Sfinții Apostoli.

Spovedania se făcea la început în fiecare zi. Mai târziu oamenii, rărind cu Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie, au rărit-o şi și cu Sfânta Spovedanie. Şi vedeţi Și vedeți acum de-abia se mai spovedesc în cele patru posturi. Atâta s-a răcit [[credinţa|credința]] şi și evlavia, mai ales faţă față de Spovedanie, şi și chiar de împărtăşirea împărtășirea cu Preacuratele Taine, care aduc cel mai mare folos şi și putere de creştere creștere duhovnicească a sufletelor noastre prin harul Duhului Sfânt, care vine peste noi prin aceste Sfinte Taine.

Primul folos al desei spovedanii, este acela că păcatul nu prinde rădăcini în noi şi și se strică din suflet cuibul satanei.[[Diavol]]ul, văzând că te spovedeşti spovedești des, te căieşticăiești, te rogi şiși-l pârăşti pârăști mereu, zice aşa așa: " Degeaba „Degeaba mă ostenesc cu dânsul, că se duce mereu la preot şi și se spovedeştespovedește, şiși-l dezleagă, şi și eu nu câştig câștig nimic. Mai bine mă duc la cei care dorm, care n-au grijă de [[mântuire]], care nu se spovedesc cu anii, că aceia nu mi se mai împotrivesc !"”.

Cine se spovedeşte spovedește des, ştie știe ce a greşitgreșit, că ţine ține minte. Dacă nu s-a spovedit de câteva zile : " Mai„Măi, ce-am făcut ?"”. El îndată îşi își aduce aminte, iar dacă lasă să treacă o lună sau două sau poate şi și un an, de unde să ţină țină el minte ?

Că într-o zi dacă s-ar ispiti omul pe sine, stai undeva într-un unghi de casă, într-un colţ şi pândeştecolț și pândește-ţi ți gândurile tale numai timp de două ceasuri, să vezi în câte feluri umblă mintea. Şi Și la câte păcate se duce dacă n-o struneşti strunești cu rugăciunea şi și cu frică frica de Dumnezeu. Dar într-o zi sau două ? Dar umblând în societate cu lumea şi și vorbind cu lumea şi și văzând şi și auzind, cât se încarcă sufletul nostru pe conştiinţa conștiință în fiecare ceas ?

Deci primul folos al desei spovedanii este acesta. Şi Și să ţineţi țineți minte că prin mărturisire deasă, păcatele nu pot prinde rădăcini adânci în inima celui ce se mărturiseştemărturisește.

Al doilea folos al desei spovedanii este că omul ţine ține minte uşor greşelile ușor greșelile făcute de la ultima spovedanie, pe când cel ce se mărturiseşte mărturisește rar, cu anevoie poate să-şi și aducă aminte de toate câte a făcut. Astfel, multe din păcate rămân nespovedite şiși, prin urmare, neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte în ceasul morţiimorții, dar fără de folos, căci i se leagă limba şi și nu le mai poate mărturisi.

Vai de acela care se duce la mărturisire şi și spune o seamă de păcate şi și o seamă nu le spune; sau le spune şi și pe acelea, dar nu sincer cum le-a făcut. Caută cuvinte de acoperire; aşa așa de ici de colo, crede el că poate minţi minți pe Dumnezeu, că nu ştie știe Dumnezeu cum s-a făcut păcatul şi și în ce fel ? El crede că trebuie să-i spună duhovnicului câteva păcate şiși, dacă l-a dezlegat, este iertat.

[[Duhovnic]]ul dezleagă numai ce aude; celelalte păcate rămân legate, că acela n-a fost sincer şi și nicidecum nu reuşeşte reușește să se uşurezeușureze. Deci a doua pricină ca spovedania să fie bună, trebuie să fie sinceră şi și curată. Tot ce ţine ține minte omul să spună, că nu-i spune preotului. Preotul e un om de ţărână țărână ca şi și noi. El a primit puterea de a lega şi și dezlega păcatele, prin lucrarea Duhului Sfânt.

Al treilea folos al celui ce se mărturiseşte mărturisește des, chiar dacă i s-ar întâmpla să cadă în păcat de moarte, îndată aleargă şi și se mărturiseşte şi mărturisește și intră în harul lui Dumnezeu, şi și nu suferă să aibă pe conştiinţa conștiință greutatea păcatului, fiind deprins a se curăţi curăți des prin spovedanie.

Al patrulea folos al desei spovedanii este că pe unul ca acesta, îl află moartea curăţit şi curățit și în harul lui Dumnezeu, având mare nădejde de mântuire.După mărturia Sfântului Vasile cel Mare, diavolul merge totdeauna la moartea drepţilor şi drepților și a păcătoşilorpăcătoșilor, căutând să afle pe om în păcate spre a-i lua sufletul.La cei ce se mărturisesc des şi și curat nu poate afla nimic, deoarece s-au mărturisit luând dezlegare pentru păcate.

Al cincilea folos al desei spovedanii este că unul ca acesta se opreşte şi oprește și se înfrânează de la păcate, aducându-şi și aminte că după puţine puține zile se va mărturisi din nou şi și va primi canon de la duhovnic, acesta mustrându-l pentru cele făcute. Acesta care se spovedeşte spovedește des, când îşi își aduce aminte de ruşinea rușinea ce-o s-o aibă de la duhovnic, de canonul pe care o să-l primească, se opreşte oprește de la păcat. Omul are atâta putere împotriva păcatului, că toţi toți diavolii din iad, dacă ar veni, n-au ce-i face, dacă vrea să nu facă păcatul; căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, să biruiască ispitele diavolilor. Dacă n-aş aș avea puterea aceasta, n-ar fi iad, nici pedeapsă pentru păcat. Voi nu auziţi auziți în [[Psaltire]] ce spune Duhul Sfânt ? Doamne, căci cu arma buneivoiri ne-ai încununat pe noi. Şi iarăşi Și iarăși spune [[Solomon]] : Dumnezeu l-a zidit pe om, l-a lăsat în mâna sfatului său.

Dacă vrea să facă păcatul, îl face, dacă nu, nu. Diavolul numai îi dă în gând, iar el dacă este prost şi și se amăgeşteamăgește, îl face. Poţi Poți să spui tu în ziua judecăţii judecății: " Doamne„Doamne, diavolul m-a dus la crâşmăcrâșmă, diavolul m-a dus la muierea cutare, diavolul m-a dus la furat, diavolul m-a dus la beţiebeție, diavolul la avort, la toate ! " ” Iar diavolul va spune atunci : " Doamne„Doamne, să-mi arate martori, că m-a văzut când îl duceam de mână la crâşmăcrâșmă, la desfrâu sau la avort !"”. Apoi va zice omului : " Vezi „Vezi că eşti ești prost ? Eu ţiți-am dat în gând să faci păcatul. Dacă ai fost prost, te-ai dus tu singur ! Nu te-am dus eu de mână ! Dacă m-ai ascultat eşti ești al meu !"”.

Deci prin deasa spovedanie se strică cuibul satanei. Ai văzut cocostârcul ? Face cuib pe casă la tine; şiși-i o pasăre foarte fină. Dacă i-ai stricat cuibul o dată, de două ori, nu-ţi ți mai vine acolo. Ştie Știe că-i eşti duşmanești dușman. Aşa şi Așa și noi, dacă-i stricăm cuibul satanei, el nu mai vine repede. Şi Și acesta este un om care ţine ține sufletul curat, că nu poate suferi păcatele.

Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este îndoit. Mai întâi că stricăm cuibul satanei din suflet şi și al doilea că nu ne găseşte găsește moartea nespovediţinespovediți.

Cel ce are obicei să se mărturisească des, nu lasă rugina păcatului să se prindă de mintea şi și inima lui; cine îşi pliveşte își plivește ogorul lui des, simte când încolţeşte încolțește păcatul şi și îndată îl smulge din suflet prin spovedanie. Pe acela moartea nu-l găseşte nepregătit.

Uite, acum un părinte a murit la noi, duhovnicul Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit după îndreptarul de spovedanie pe care îl au duhovnicii, s-a împărtăşit împărtășit cu Preacuratele Taine, iar peste câteva zile s-a dus la Domnul, zicând rugăciuni. Acest suflet, deşi deși s-a dus repede, era pregătit. A fost om [[înţelepciunea|înţeleptînțelept]]. Dar noi ce zicem ? " Lasă „Lasă că m-oi spovedi la anul !"”. Nu ! Să nu amânăm, că nu ştim știm când ne cheamă Hristos ! Părintele Natanail n-a ştiut știut că moare. Dar [[înger]]ul Domnului l-a ajutat, fiindcă el avea obicei în fiecare săptămână să vină la mărturisit. Nu a avut când să se strângă răutatea, că au fost dezlegate la spovedanie toate păcatele, până şi și cele mai mici.

Să nu credeţi credeți dumneavoastră că păcatele mici nu sunt grave ! Şi Și pe acelea trebuie să le mărturisim, ca că auzi ce spune [[Evanghelia]] : Nimic necurat nu va intra întru împărăţia împărăția cerurilor.

* ''Ne vorbeşte vorbește [[Cleopa Ilie|părintele Cleopa]]'' - Vol . 2