Cercetarea ulterioară a picturii, cu ocazia lucrărilor de restaurare din anii 1987-1988, a identificat pe pereţii interiori ai bisericii opt straturi de picturi datând din anii 1300, 1310, 1377, 1450, 1483, 1600, 1741 şi din 1809. Pisania se află pe al treilea strat de pictură (1377), şi citirea ei în întregime, cu concursul specialiştilor în [[paleografie]] şi cu utilizarea mijloacelor tehnice moderne, au relevat informaţii de excepţie, în măsură să modifice imaginea privitoare la societatea medievală românească din Transilvania. În lectura Monicăi Breazu<ref>Monica Breazu, ''Studiu epigrafic'', în "Repertoriul picturilor murale din România", Bucureşti, 1985, p. 49-50</ref> textul inscripţiei sună astfel: "Am scris eu preapăcătosul rob al lui Dumnezeu Mihul, adică zugravul de la Crisul Alb, cu încuviinţarea arhiepiscopului Ghelasie în zilele regelui Lodovic în anul 6885 (1377) luna iulie 2".

Tradiţia leagă întemeierea mânăstirii şi de activitatea [[ieromonah]]ilor Romulus şi Ghenadie care, plecând de aici în 1215, ar fi pus temelia mănăstirii sfântul Mihail din Perii Maramureşului.