Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, mănăstirea postelnicesei Caplea a fost reconstruită ca schit, fiind cunoscută şi sub numele de ''Biserica Albă Postăvari''.

Cea mai veche menţionare documentară a Mănăstirii Mihai Vodă se găseşte în ''grammata'' [[patriarh]]ală din 1591 întocmită de [[egumen]]ul Evghenie de la Mănăstirea Simonopetra de la muntele Athos. Conform acestui document, Evghenie i-a cerut lui Mihai Viteazul (pe atunci Mare Ban al Craiovei) să clădească o nouă mănăstire, cea veche (Biserica Albă-Postăvari), metoh al Mănăstirii Simonopetra, aflându-se în apropierea unei mlaştini aducătoare de boli.