Modificări

Salt la: navigare, căutare

Matei Basarab

1.531 de octeți adăugați, 14 mai 2012 07:45
Ctitor de sfinte lăcaşuri: ctitorii de seamă
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât și la [[Muntele Athos]], precum şi pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov. Dacă [[Ştefan cel Mare şi Sfânt]] a zidit 45 de biserici şi mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurăscu<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, Bucureşti, 1972</ref>).
Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Arnota]](din actualul judeţ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui sfânt lăcaş mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgovişte. Pe lângă temele religioase tradiţionale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab şi Doamna Elina), din pronaos, precum şi o remarcabilă decoraţie florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfăţişat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.<ref>[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.htm Loreta Popa - Umbrele trecutului: Matei Basarab, ctitor bisericesc]</ref> Tot la Mănăstirea Arnota se află şi mormântul lui Matei Basarab, precum şi cel al Doamnei Elina, soţia voievodului.
O altă ctitorie monumentală a lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Căldăruşani]] (din actualul judeţ Ilfov), construită între anii 1637-1638. Mănăstirea est situată în apropierea Bucureştiului, într-o poziţie pitorească, fiind înconjurată din trei părţi de lacuri.
A Alte ctitorii de seamă ale lui Matei Basarab sunt:*Mănăstirea Sadova, în judeţul Dolj*Mănăstirea Măxineni (1637), în fostul judeţ Râmnicu Sărat, în 1637, distrusă în Primul Război Mondial*Mănăstirea Plătăreşti (1646), judeţul Ilfov*Mănăstirea Strehaia (1645), judeţul Mehedinţi *Mănăstirea Cornăţel (1648), în prezent aceasta fiind biserica de mir din comuna Mănăstirea, , judeţul Ilfov*Mănăstirea Negoesti (1648-1649), judeţul Ilfov*Mănăstirea Brebu, judeţul Prahova*Schitul Bărbăteşti (1645-1646), judeţul Dâmboviţa*Schitul Pinul (1647-1648), judeţul Buzău*Catedrala episcopală din Râmnicu Vâlcea*Biserica Sărindar din Bucureşti*Biserica Sf. Apostoli din Bucureşti*Biserica Sf. Dumitru din Craiova (1651), care se afla pe locul actualei catedrale mitropolitane*Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Târgovişte (1650)*Biserica Sf. Nicolae ''Androneşti'', tot în Târgovişte (1653)*Biserica Sf. Apostoli din Ploieşti (1639)*Biserica Sf. Procopie din Gherghiţa, judeţul Prahova (1641)*Biserica Sf. Gheorghe din Piteşti*Bisericile din Caracal, Drăgăneşti-Teleorman, Pârscovani şi Dobroteşti-Olt  Matei Basarab a fost urmat la tron de către [[Constantin Şerban]] ([[ctitor]]ul, printre altele, [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|Catedralei patriarhale din Bucureşti]]).
==Note==
11.734 de modificări

Meniu de navigare