Modificări

Salt la: navigare, căutare

Imperiul Bizantin

144 de octeți șterși, 21 ianuarie 2012 18:52
m
Artele, arhitectura, literatura: corect. grafie
Chiar şi după căderea Imperiul Bizantin (1453) impactul artelor bizantine a fost puternic în zonele populate de creştinii ortodocşi, astfel încât să genereze o ''renaştere neo-bizantină'', vizibilă mai ales în domeniul arhitecturii. Influenţa artei religioase bizantine s-a exercitat în Rusia, sud-estul Europei, [[Ţara Sfântă]] şi în unele zone din Orientul Mijlociu (inclusiv în Turcia, acolo unde creştinismul a supravieţuit). Arhitectura bizantină (mai ales stilul neo-bizantin) a influenţat în mod decisiv arhitectura bisericilor şi [[mănăstire|mănăstirilor]] din Ţara Românească şi Moldova, acolo unde a căpătat noi valenţe şi au fost realizate unele capodopere ale construcţiilor religioase, putându-se vorbi despre un adevărat „Bizanţ după Bizanţ”, aşa cum în mod inspirat s-a exprimat marele istoric român Nicolae Iorga.<ref>Nicolae Iorga, ''Byzance après Byzance. Continuation de l'"Histoire de la vie Byzantine"'', București, 1935 ([http://www.unibuc.ro/CLASSICA/byzance/cuprins.htm online]).</ref>
The early theological work of the Byzantines was important in the development of western thought. Historiography influenced later Russian chroniclers. În domeniul literaturii, cele mai bune opere literare bizantine au fost [[imn]]ele religioase. Alte subdomenii ale literaturii în care bizantinii au excelat au fost cele legate de drept, administraţie publică, arta artă militară şi ştiinţele ştiinţe practice. Scrierile [[teolog]]ilor bizantini au influenţat nu numai viaţa bisericii, ci şi dezvoltarea gândirii întregii gândiri europene, atît orientale cât şi occidentale. Istoriografia bizantină a influenţat mai târziu cronicarii medievali din ţările est-europene.
==Moştenirea Imperiului Bizantin==
14.992 de modificări

Meniu de navigare