14.992 de modificări
Modificări
m
→Istoric: spaţiu
==Istoric==
Mănăstirea a fost fondată în anul 462 sau 463 de un grup de monahi din Mănăstirea neadormiţilor (a „achimiților” - ''Acoemetae'') de către consulul Studios, un demnitar roman creștin, în cartierul Psamathia din Constantinopol. Mănăstirea a fost închinată sfântului [[Ioan Botezătorul]]. În timpul disputelor de la sfârşitul secolului al V-lea, monahii de la Studion şi Sf. [[Daniel Stâlpnicul]] au rămas apărătorii neclintiţi ai Ortodoxiei în vremea disputelor [[monofizitism|eutihiene]] şi [[monofizitism|monofizite]], în disputele dintre [[Imperiul Roman de Răsărit|Împăraţii Romani de Răsărit]][[Zenon]] şi respectiv Basiliskos cu patriarhul [[Acachie de Constantinopol]], cu patriarhii [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]] şi cu episcopii Romei.
În secolele al VIII-lea şi al IX-lea, mănăstirea, conduse de [[egumen]]i râvnitori, au fost între apărătorii poziţiei ortodoxe în contextul disputei [[iconoclasm|iconoclaste]], inclusiv la [[Sinodul VII Ecumenic|Al Şaptelea Sinod Ecumenic]] din anul 787. În preajma anului 798, împărăteasa [[Irina Împărăteasa|Irina]] l-a rugat pe monahul [[Teodor Studitul|Teodor]] din mănăstirea Sukkudion să ia cârma mănăstirii. Sub conducerea Sf. Teodor Studitul, mănăstirea a cunoscut perioada de vârf a prestigiului său spiritual şi cărturăresc. Apărarea credinţei ortodoxe nu era însă lipsită de primejdii. În vremea conducerii Sf. Teodor, monahii erau adesea hărţuiţi şi chiar, uneori, alungaţi din mănăstire de către răivoitori.
