Modificări

Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea este foarte grăitoare în ce priveşte creştinismul poporului român şi, probabil, foarte apropiată de adevărul istoric. Se spune că pe la începutul veacului al XIX-lea stareţul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugăriţe să le facă şi lor un mic [[schit]] în pădurile din jur. Stareţul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoţit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, parcă de teamă ca nu cumva să nu fie obsevată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci stareţul Timotei, îndemnat de [[Duhul Sfânt]] a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: "Aici să fie altarul bisericii!", apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici le-a spus: "Să vă înmulţiţi ca furnicile acestea!". De la acea pasăre care i-a călăuzit prin Codrul Vlăsiei, primul schit care s-a înfiinţat aici s-a numit "''Pasărea''", denumire ce se păstrează şi astăzi.

:''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugăriţe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viaţă Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareţa, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finţia) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.''

==Mănăstirea Pasărea în prezent==