6.119 modificări
Modificări
m
→Restabilirea cultului icoanelor: leg.int.
În perioada anterioară accederii Teodorei la tronul imperial, viaţa religioasă din Imperiul Roman de Răsărit (bizantin) era în continuare zguduită de criza provocată de [[iconoclasm]]. Aşa cum se cunoaşte, prin edictul imperial dat în anul 730, împăratul Leon al III-lea ''Isaurul'' interzisese folosirea icoanelor lui [[Iisus Hristos|Hristos]], ale [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și ale tuturor [[sfinți]]lor și poruncise distrugerea acestora.
În anul 787, [[Irina Împărăteasa|dreptcredincioasa împărăteasă Irina]] convocase [[Sinodul VII Ecumenic|Sinodul al VII-lea ecumenic]], cel care a restabilit cultul icoanelor. Sinodul s-a întrunit la Niceea, în Asia Mică (motiv pentru care mai este cunoscut şi sub numele de ''Sinodul al doilea de la Niceea''), între [[24 septembrie]] şi [[13 octombrie]] 787. La acest sinod ecumenic au participat 350 de episcopi ortodocşi, lucrările fiind prezidate de sfântul [[Tarasie al Constantinopolului|Tarasie]], [[patriarh]] al Constantinopolului la acea vreme. La aceşti 350 de Sfinţi Părinţi s-au mai alăturat până la sfârşitul sinodului alţi 17 [[ierarh]]i, care au abjurat erezia iconoclastă.
Din păcate, după nu mult timp, mai exact în anul 813, împăratul Leon al V-lea a inițiat o a doua perioadă iconoclastă, de-a lungul căreia legislația iconoclastă pare să fi fost aplicată mai puțin riguros, întrucât au avut loc mai puține [[mucenic|martirizări]] și distrugeri de icoane. Lui Leon i-au urmat Mihail al II-lea, apoi Teofil, fiul acestuia. Teofil a murit, lăsând-o ca regentă a fiului său minor Mihail al III-lea pe împărăteasa Teodora a II-a, care era iconodulă. Ca și Irina Împărăteasa în urmă cu 50 de ani, Teodora i-a mobilizat pe iconoduli, a convocat un sinod în anul 843 şi a proclamat reinstaurarea cultului icoanelor. De atunci, în prima duminică a [[Postul Mare|Postului Mare]] se sărbătorește [[Duminica Ortodoxiei]].
