5.289 de modificări
Modificări
legături interne
Sfântul Stelian Paflagonul s-a născut în veacul al șaselea în Adrianopole, în provincia Paflagonia (în Turcia de astăzi) într-o familie foarte bogată. La o vârstă fragedă, Stelian s-a alăturat [[sihastru|eremiţilor]] din pustie, cu gândul de a-și curăți sufletul printr-o perioadă de [[meditaţie]] și [[rugăciune]] precum și prin viețuirea alături de oameni care, precum el însuși, doreau a-și dărui viața Domnului [[Iisus Hristos]].
Spre deosebire de alți [[pustnic]]i însă, el nu s-a retras complet din lume, preferând să meargă între oameni pentru diverse faceri de bine, pentru a se întoarce apoi în mica lui peșteră pentru [[liniştire]] și rugăciune.
Conform [[tradiţie]]i, rugându-se într-o noapte pentru îndrumare în a-i ajuta pe ceilalți, sfântul Stelian a simțit o prezență dumnezeiască, fiind cuprins de [[slava]] cea mare a [[Duhul Sfânt|Sfântului Duh]]. A doua zi, a ieșit din peștera sa cuprins de o [[bucurie]] și [[pacea|pace]] duhovnicească pe care nu le mai cunoscuse înainte.
În peregrinările lui obișnuite, în care sfătuia și mângâia, s-a simțit atras să-și așeze mâna pe un copil rănit, ceea ce înainte nu îndrăznise să facă; a simțit puterea Domnului trecând asupra copilașului suferind prin mâna sa cea întinsă. Copilul și-a revenit imediat, iar de atunci Sf. Stelian a fost căutat de către fiecare suflet aflat în suferință din împrejurimi, tineri sau bătrâni. Peștera sa a devenit un loc de atracție pentru bolnavi și oameni aflați în diverse suferințe, mulți dintre ei primind vindecări complete nu doar prin puterea lui, ci chiar și prin propria lor credință, fără de care oricum cel care suferea nu putea fi ajutat.
