5.289 de modificări
Modificări
legături interne
Dr. Ben Zion Wacholder subliniază faptul că scrierile [[Părinţii Bisericii|Părinţilor Bisericii]] despre acest subiect au o importanţă vitală (''chiar dacă ei nu sunt de acord cu sistemul cronologic bazat pe autenticitatea [[Septuaginta|Septuagintei]], prin comparaţie cu [[w:Textul Masoretic|textul ebraic]]''), prin aceea că aceşti cronografi creştini păstrează o fereastră spre primii cronografi biblici elenici <ref group="note">[[w:Eratostene|Eratostene din Cirene]] (275-194 î.Hr.) reprezintă şcoala alexandrină din vremea aceea; [[w:Eupolemus|Eupolemus]], un evreu palestinian şi prieten al lui [[w:Iuda Macabeul|Iuda Macabeul]], scrie în 158 î.Hr., despre care se spune că este primul istoric care a sincronizat istoria greacă în conformitate cu teoria originii mozaice a culturii. În primul secol î.Hr., un cronicar a sincronizat istoria greacă cu cea iudaică şi a câştigat recunoaştere internaţională: [[w:Alexandru Polihistor|Alexandru Polihistor]] (la apogeu în 85-35 î.Hr.); [[w:Marcus Terentius Varro|Varro]] (116-27 ÎH); preotul ptolemei din Mendes (50 ÎH), care este citat de [[w:Tatian|Tatian]] (''Oratio ad Graecos'', 38); [[w:Apion|Apion]] (secolul întâi DH); [[w:Trasilus de Mendes|Trasilus]] (înainte de 36 î.Hr.); şi [[w:Talus (istoric)|Talus]] (secolul I d.Hr.) - toţi cronicarii citaţi au menţionat când au avut loc potopul lui Noe şi fuga din Egipt. (Dr. Ben Zion Wacholder. ''Biblical Chronology in the Hellenistic World Chronicles.'' in '''The Harvard Theological Review''', Vol.61, No.3 (Jul., 1968), pp.451-452.)</ref>:
Un efort intelectual uriaş a fost depus în timpul epocii eleniste atât de câtre evrei cât şi de către [[Păgânism|păgâni]] pentru a data [[w:Facerea lumii după Geneză|facerea lumii]], [[Marele potop al lui Noe|potopul]], [[fuga din Egipt]], [[w:Templul lui Solomon|zidirea Templului]]. În timpul realizării acestor studii, oameni, printre care şi [[w:Tatian|Tatian al Antiohiei]] (faimos în 180), [[Clement al Alexandriei]] (mort înainte de 215), [[Ipolit Romanul|Ipolit al Romei]] (mort în 235), [[w:Sextus Iulius Africanul|Iulius Africanul]] al Ierusalimului (mort după 240), [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu al Cezareei]] din Palestina (260-340) şi Pseudo-Iustin, au citat frecvent din predecesorii lor, cronografii biblici greco-iudaici ai perioadei elenice, permiţându-le, astfel, unor savanţi de mai târziu să se apropie şi mai mult de realitate.<ref>Dr. Ben Zion Wacholder. ''Biblical Chronology in the Hellenistic World Chronicles.'' in '''The Harvard Theological Review''', Vol.61, No.3 (Jul., 1968), pp.451-452.</ref>.
Scriitorul evreu elenist [http://www.earlyjewishwritings.com/demetrius.html Dimitrie Cronograful] (la apogeu între 221-204 î.Hr.) scrie ''Despre regii Iudeii'' care tratează despre exegezele biblice, în principal cronologic; el calculează data [[Marele potop al lui Noe|potopului]] şi naşterea lui [[Avraam]] exact ca în [[Septuaginta]] şi este primul care fixează '' '''Annus Adami''' - Epoca lui Adam'', precursorul [[w:Calendarul_ebraic#Anul_lui_Epoch??|''cronologia_lumii''_ebraică]] şi a ''Cronologiilor lumii'' [[Cronologia_Creaţiei_în_Imperiul_Bizantin#Cronologia_Creaţiei_după_Alexandria|alexandrină]] şi bizantină.
===Cronologia Creaţiei după Alexandria===
''' ''"Cronologia alexandrină"'' ''' (greacă: ''' ''Κόσμου ετη κατ’ Αλεξανδρεις'' ''') dezvoltată în 412 DH, a fost precursoarea ''cronologiei bizantine''. După primele încercări ale lui [[Ipolit al RomeiRomanul|Ipolit]], [[Clement al Alexandriei]] şi altora <ref group="note">''' ''Cronologia antiohiană'' ''' (5492 î.Hr.) şi ''' ''cronologia alexandrină'' ''' (5502 î.Hr.) erau, iniţial, două calendare diferite, cu o diferenţă de 10 ani între ele. Amândouă erau folosite pe scară largă de către scriitorii din perioada primară a creştinismului care ţineau de Bisericile [[Biserica Ortodoxă din Alexandria|Alexandriei]] şi [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei |Antiohiei]]. În orice caz, după anul 284 d.Hr., cele două calendare au început să coincidă, fixându-se 5492 î.Hr. ca dată a facerii lumii. În consecinţă, există două cronologii alexandrine, una fiind folosită înainte şi cealaltă după urcarea pe tron alui lui [[Diocleţian]]. (''"Epoch: Era of Antioch and Era of Alexandra."'' In: ''' ''[http://books.google.ca/books?id=TqcrAAAAYAAJ&printsec=titlepage&source=gbs_v2_summary_r&cad=0 The Popular Encyclopedia: being a general dictionary of arts, sciences, literature, biography, history, and political economy].'' '''(Vol. 3, Part 1). Glasgow: Blackie and Son, 1841. p.73.)</ref>, calculul alexandrin al datei facerii lumii a fost stabilit la [[25 martie]] 5493 ÎH.<ref>Elias J. Bickerman. ''Chronology of the Ancient World''. 2nd edition. Cornell University Press. 1980. p.73.</ref>.
Călugărul alexandrin [[w:Panodorus din Alexandria|Panodoros]] a socotit că au trecut 5904 ani de la [[Adam şi Eva|Adam]] până în anul 412 d.Hr.. Calendarul său începe cu [[29 august]], care corespunde cu [[w:Thout|prima zi a lunii thoth]] sau cu anul nou [[w:Calendarul egiptean|egiptean]].<ref>Rev. Philip Schaff (1819-1893), Ed. ''"Era."'' '''[[w:Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge|Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge]]'''. New Edition, 13 Vols., 1908-14. [http://www.ccel.org/ccel/schaff/encyc04/Page_163.html Vol. 4, pp.163].</ref> Cu toate acestea, episcopul [[w:Annianus de Alexandria|Annianos de Alexandria]] a preferat ca ziua anului nou să fie de sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]], în [[25 martie]] şi a mutat cronologia lui Panodoros cu vreo şase luni, ca să înceapă pe 25 martie. Astfel a apărut ''cronologia alexandrină'', a cărei primă zi a fost prima zi a anului civil alexandrin proleptic <ref group="note">Un calendar obţinut prin extinderea lui în trecut faţă de data inventării sau implementării lui se numeşte versiune "proleptică" a acelui calendar</ref> în desfăşurare, 29 august 5493 î.Hr., cu anul bisericesc începând în 25 martie 5493 î.Hr..
O nouă variantă a ''cronologiei lumii'' a fost sugerată în lucrarea ''[[w:Chronicon Paschale|Chronicon Paschale]]'', o cronică universală bizantină, compusă în jurul anului 630 d.Hr. de câţiva reprezentanţi ai tradiţiei scolastice antiohiene.<ref name=KUZENKOV1/> Fundamentele ei se bazează pe o listă a evenimentelor începând cu facerea lui [[Adam şi Eva|Adam]] până în anul 627 d.Hr.. Cronologia aceasta se bazează pe cifrele din Biblie şi începe cu [[21 martie]] 5507.
Pentru influenţa acesteia asupra cronologiei creştine greceşti şi, de asemenea, pentru obiectivul ei larg, ''"Chronicon Paschale"'' îşi are locul alături de lucrarea lui [[Eusebiu al Cezareeide Cezareea|Eusebiu]] şi de cronica călugărului [[w:George Syncellus|Georgius Syncellus]]<ref>[[w:George Syncellus|George Synkellos]]. ''The Chronography of George Synkellos: a Byzantine Chronicle of Universal History from the Creation''. Transl. Prof. Dr. William Adler & Paul Tuffin. Oxford: Oxford University Press, 2002.</ref> care a fost fosrte importantă în Evul Mediu; dacă se ţine cont de formă, este inferioară acestor două lucrări menţionate anterior.<ref>Van der Essen, L. ''[http://www.newadvent.org/cathen/03730b.htm Chronicon Paschale]''. In '''The Catholic Encyclopedia (New Advent)'''. New York: Robert Appleton Company, 1908.</ref>
Pe la sfârşitul secolului al X-lea, ''cronologia bizantină'', cu începutul stabilit la [[1 septembrie]] 5509 d.Hr. încă de pe la mijlocul secolului al VII-lea (fiind diferită cu 16 ani de cronologia alexandrină şi cu doi ani de ''Chronicon Paschale''), a devenit calendarul acceptat pe scară largă ''par excellence'' pentru Ortodoxia calcedoniană.
'''Sfântul Hipolit'''
Sfântul [[Hipolit Ipolit Romanul|Ipolit al Romei]] (ca.170-235), bazându-se pe menţiuni din Scriptură, spune că Naşterea Domnului a avut loc în anul 5500 AM şi susţine că Naşterea lui Hristos a avut loc în prima zi cu lună plină de primăvară, deducând de aici că această zi este [[25 martie]]<ref name="OGG">George Ogg. ''Hippolytus and the Introduction of the Christian Era.'' in '''Vigiliae Christianae''', Vol.16, No.1 (Mar., 1962), pp.4-6.</ref> (vezi ''[[Cronologia Creaţiei în Imperiul Bizantin#Cronologia Creaţiei după Alexandria|Cronologia Creaţiei după Alexandria]]''). El a dat următoarea periodizare:
:"...de la Adam până la potop 2242 de ani, apoi până la Avraam 1141 de ani, apoi până la ieşirea din Egipt 430 de ani, apoi până la moartea al lui Iosua 41 de de ani, apoi până la moartea al lui Ezechiel 864 de ani, apoi până la moartea al lui Iosif 114 ani, apoi până la moartea al lui Ezra 107 ani şi apoi până la Naşterea lui Hristos 563 de ani."<ref name="OGG"/>.
* 5500 î.Hr. - [[w:Ipolit al Romei|Ipolit al Romei]]. (ca. 234 d.Hr.), preot, scriitor, mucenic.
* '''5493 î.Hr. - Cronologia alexandrină''' (412 d.Hr.).
* 5199 î.Hr. - [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu al Cezareei]], Episcop al Cezareei şi istoric al Bisericii (324 d.Hr.).
===Estimări ulterioare===
* 5199 î.Hr. - Menţionat în ''[[w:Roman Martyrology|Martirologiul Roman]]''<ref group="note">Martirologiul Roman: Unii [[w:Catolici tradiţionalişti|catolici tradiţionalişti]] folosesc anul 5199 î.Hr., care este preluat din [[w:Roman Martyrology|Martirologiul catolic]] şi îl consideră ca fiind anul facerii lumii în "''Oraşul mistic al lui Dumnezeu''," o lucrare mistică din secolul al XVII-lea scrisă de Maria de Agreda referitor la creaţie şi la viaţa Fecioarei Maria. De asemenea, acest an a fost folosit anterior de istoricul Bisericii [[Eusebiu al Cezareei]] în 324. (V. Grumel. ''La Chronologie''. 1958. pp.24-25).</ref>, publicat sub autoritatea Papei Grigorie al XIII-lea în 1584, confirmat ulterior în 1630 sub Papa Urban al VIII-lea.
==Criticism==
* În conformitate cu [[studiul ortodox al Bibliei]]: :În privinţa semnelor de întrebare referitoare la acurateţea ştiinţifică a datei facerii lumii conform cu [[Geneza|Geneza]] şi în privinţa diversele puncte de vedere referitoare la [[evoluţie]], '''[[Biserica Ortodoxă]] nu a inclus în dogmă nici un anume punct de vedere'''. Ceea ce se afirmă dogmatic este faptul că tot ceea ce există a fost creat de Un [[Dumnezeu]] Treimic, iar omul a fost creat într-un fel special şi este singurul care este creat ''după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu'' (Gn 1:26,27).<ref name=OSB/>
:Cuvintele de deschidere ale [[Crezul|Crezului de la Niceea]], declaraţia de doctrină centrală a creştinismului, afirmă că Unul Dumnezeu Adevărat este izvorul a tot ceea ce există, atât fizic cât şi spiritual, atât animat cât şi inanimat: ''"Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute."'' Pe lângă acestea, renaşterea noastră în Hristos şi învierea morţilor, amândouă sunt numite '''"Lumea cea nouă"''' (2 Cor 5:17; Rev 21:1).<ref>''The [[Orthodox Study Bible]]''. St. Athanasius Academy of Orthodox Theology. Elk Grove, California, 2008. p.1778.</ref>
==Rezumat==
În vreme ce metodele greceşti şi romane de numărare a anilor erau în relaţie directă cu anumite rituri şi observaţţii observaţii păgăne, creştinii au început, destul de repede, să adopte practica ebraică a numărării anilor de la momentul presupus al [[w:Facerea lumii după Geneză|facerii lumii]].<ref>Classic Encyclopedia. [http://www.1911encyclopedia.org/Chronology#Era_of_the_Creation_of_the_World Chronology - Era of the Creation of the World].</ref>
În prezent, cele două datări principale care există ale facerii lumii, după model biblic, sunt în jurul anului 5500 î.Hr. şi 4000 î.Hr.. Acestea sunt calculate pe baza genealogiilor din două versiuni ale Bibliei, cu majoritatea diferenţei provenind din cele două versiuni ale [[Geneza|Cărţii Facerii]]. Datarea 5500,a [[Părinţii Bisericii|Părinţilor Bisericii]] se regăseşte în ''cronologia bizantină'' şi în precursorii ei, ''cronologia alexandrină'' şi se bazează pe versiunea greacă a [[Septuaginta|Septuagintei]]. Datarea 4000 a arhiepiscopului [[w:James Ussher|James Ussher]] şi a calendarului ebraic se bazează pe textul masoretic ebraic.