14.992 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
Sinteză a „artei brâncoveneşti”, mănăstirea a fost terminată în 1693, biserica mare a aşezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Meşterii care au creat această impozantă dar echilibrată construcţie au fost: Istrate lemnarul, Vucasin Caragea pietrarul şi Manea vătaful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminată complet abia la [[30 septembrie]] 1694, au fost zugravii Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe şi Ichim.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>
Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligenţă şi mult echilibru politic, a înfiinţat tipografii şi a patronat tipărirea a numeroase cărţi. În timpul domniei sale mănăstirea Hurezi a devenit un puternic centru cultural al Ţării Româneşti. Aici a înfiinţat voievodul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de „''Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu''”, care mai numără şi în prezent peste 4000 de volume. Aici se găseau importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel în 1541), Tragediile lui Euripide (tipărite tot la Basel, în 1551), ''Novellae''-le adăugate de [[Iustinian cel Mare]] Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum şi lucrări ale istoricilor bizantini Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, [[Ioan Zonaras]] şi , Constantin Manasses.<ref>Nicolae Iorga, ''Byzance après Byzance. Continuation de l'"Histoire „Histoire de la vie Byzantine"Byzantine”'', București, 1935, ([http://www.unibuc.ro/CLASSICA/byzance/cuprins.htm online])</ref>
==Arhitectonica Mănăstirii Horezu==
