'''Polieleul''' (numele vine din grecescul πολυέλεος, de la πολυ "mult" şi έλεος "milă"), este un grup de imnuri liturgice care se cântă la Privegherea Praznicelor Mari şi este format din la [[Psalmiutrenie|utrenia]]i sărbătorilor unor sfinţi cinstiţi în mod deosebit (sfinţi "cu polieleu"). Numele de "polieleu" provine din repetarea frazei "Lãudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac este mila Lui" în Psalmul 135 <ref> Potrivit Pr. S. Teodor [Mitrop. Tit Simedrea], "[http://bibliaortodoxatitsimedrea.ro/cartewordpress.php?id=65&cap=134 134] şi [http:com/pagini-alese-din-opera/bibliaortodoxa.rofiloteiu-monahul-de-la-cozia-imnograf-roman/carte.php?id=65&cap=135 135Filoteiu Monahul de la Cozia – Imnograf român] (din ", ''[[Septuaginta]]Mitropolia Olteniei''), nr. 1-2/1954, unii liturgişti consideră că termenul ar putea veni de la grecescul πολυέλιος, însemnând "multă lumină", deoarece în timpul cântării polieleului se aprind toate candelele şi candelabrele, iar cei prezenţi poartă în mâini lumânări aprinse; această interpretare rămâne însă una marginală. </ref>.

Aceşti doi psalmi formează cea de a treia citire din [[Psaltirea|Psaltire]] la [[Utrenia]] [[Praznice Împărăteşti|Praznicelor Împărăteşti]] şi din anumite [[Duminică|Duminici]] (în unele locuri, în toate Duminicile), şi în timpul tuturor celorlalte [[Priveghere de toată noaptea|privegheri]] sau [[sărbătoare|sărbători]] cu polieleu. Numele de "polieleu" provine din repetarea frazei "Lãudaţi pe Domnul, căci este bun,căci în veac este mila Lui" în Psalmul 135. În cele trei duminici de dinainte de [[Postul Mare]], Psalmul [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=136 136] (din ''Septuaginta'') "La râul Babilonului..." este adăugat celorlalţi doi Psalmi.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary, Archimandrite [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]], Faber and Faber, London, 1984), p. 556ff.</ref>Alcătuirea==

Potrivit tradiţiei vechi, în Bisericile de limb greacă polieleul este format exclusiv din [[Psalmi]]i [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=134 134] şi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=135 135] (din ''[[Septuaginta]]''), tradiţie urmată şi de celelalte biserici până prin secolul al XIII-lea. Polieleul se încheie cu repetarea primului verset al psalmului 135 ("Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui"), urmat de un întreit ''Aliluia''. De pe la sfârşitul secolului al XIII-lea, în unele Biserici au început să se adauge la cântarea polieleului versete din [[Psalmii aleşi]], intercalate între o serie de alte cântări ([[mărimuri]] şi [[pripeală|pripeale]]). Astfel, în zilele noastre, în tradiţia slavă şi românească, polieleul este alcătuit din toate aceste cântări - "Psalmii aliluiari" 134 şi 135, fragmente din Psalmii aleşi, pripeale şi mărimuri.  ==Uzul liturgic==Aceşti doi psalmi formează cea de a treia citire din [[Psaltirea|Psaltire]] la [[Utrenia]] [[Praznice Împărăteşti|Praznicelor Împărăteşti]] şi din anumite [[Duminică|Duminici]] (în unele locuri, în toate Duminicile), şi în timpul tuturor celorlalte [[Priveghere de toată noaptea|privegheri]] sau [[sărbătoare|sărbători]] cu polieleu.  În cele trei duminici de dinainte de [[Postul Mare]], Psalmul [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=136 136] (din ''Septuaginta'') "La râul Babilonului..." este adăugat celorlalţi doi Psalmi.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary, Archimandrite [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]], Faber and Faber, London, 1984), p. 556ff.</ref> În slujbele [[parohie|parohiale]], de obicei, Psalmii sunt scurtaţi. Acesta este unul din cele mai solemne momente ale privegherii, când [[Uşile Împărăteşti]] sunt deschise, iar [[cler]]ul iese afară din [[altar]] şi [[cădireCădelniţă#C.C4.83direa|cădeşte]] întreaga biserică. <ref>Pr. Victor Potapov, ''[http://www.stjohndc.org/Russian/liturgy/e_00_matins.htm# Polieleul: Slujba privegherii de toată noaptea - Jertfa de Seară]'', 25 septembrie 2007 (engleză).</ref>