5.289 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
==Femeile, mai expuse la sărăcie==
Statisticile arată, potrivit organizaţiei internaţionale Unifem.org că femeile reprezintă 70% dintre săracii lumii, ele sunt expuse riscului sărăciei şi al înfometării mult mai mult decât bărbaţii, din cauza discriminărilor care se produc la toate nivelurile, în ţări bogate, dar şi în ţări sărace. Opt din zece femei angajate în Africa sub-Sahariana şi Asia de Sud, sunt considerate a fi vulnerabile în faţa crizei financiare, arată Unifem. În ţările aflate în curs de dezvoltare, femeile care lucrează în fabrici ce produc pentru export, riscă să îşi piardă job-urile, în condiţiile în care criza loveşte fără milă în economie. În ţările dezvoltate, foarte afectate de efectele crizei sunt femeile imigrante, care lucrează de cele mai multe ori la negru şi pentru salarii mici.<ref>http://www.garbo.ro/articol/Social/5730/Saracia-joaca-tare-La-feminin.html</ref>Femeile din Uniunea Europeană câştigă în medie cu 20% mai puţin decât bărbaţii, pentru aceeaşi muncă, astfel că ajung să ia şi pensii mai mici, iar 35% dintre cele care au trecut de 65 de ani trăiesc în sărăcie (bărbaţii de aceeaşi vârstă având acelaşi risc în proporţie de 16%), potrivit experţilor europeni care au participat la o audiere în Parlamentul European.De asemenea, comparativ cu bărbaţii, femeile sunt de patru ori mai frecvent angajate cu normă parţială, au contracte pe durată determinată sau sunt nevoite să lucreze fără contract, riscul de a nu-şi găsi loc de muncă fiind mai mare în randul lor.<ref>http://www.mediafax.ro/social/femeile-castiga-cu-20-mai-putin-decat-barbatii-35-din-cele-de-peste-65-de-ani-traiesc-in-saracie-7431695</ref>
==Cauzele sărăciei==
Ţările în curs de dezvoltare au un deficit de doctori. Medicamentele şi tratamentul sunt adesea insuficiente şi prea scumpe pentru săraci. De exemplu numai 18% din copiii somalezi au fost imunizaţi contra difteriei, tetanosului în 1999 în timp ce în Statele Unite procentul era de 96%.
===Sărăcie şi sinucidere===
„Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la nivel global, fiecărei creşteri cu 1% a ratei şomajului îi corespunde (în medie) o creştere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vârsta de 65 de ani". Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la London School and Tropical Medicine şi de la Oxford University, criza economică şi pierderea locurilor de muncă ar putea creşte cu 2,4% numărul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vârste sub 64 de ani ". Sinuciderile apărute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase în ţările sărace, cu un nivel ridicat de corupţie şi în care programele de dezvoltare şi de investiţii în piaţa muncii sunt mai degrabă virtuale. Conform estimărilor făcute de cercetători pentru Marea Britanie, cel puţin 25 din 290 de sinucideri au drept cauză criza financiară. Sinuciderile acestea sunt doar vârful aisbergului, afirma profesorul Martin McKee - unul dintre participanţii la realizarea studiului -, existând numeroase tentative eşuate de sinucidere şi o mulţime de cazuri de tulburări psihice.
Situaţia economică şi socială provoacă grave tulburări de personalitate şi crize existenţiale pentru foarte mulţi români, spun specialiştii. Iar acest lucru este confirmat şi de datele unui raport al Institutului de Medicină Legală (IML). Dacă în 2008 au fost înregistrate 2.802 cazuri de suicid, în 2009 numărul acestora a ajuns la 2.953, potrivit raportului anual al IML.<ref>http://www.observatordebacau.ro/2010/05/28/romanii-se-sinucid-si-din-cauza-crizei-economice.html</ref>,ceea ce înseamnă o creştere de cca 5% în decursul unui an (151 din aprox 3000).
===Sărăcie şi infracţionalitate===
Deşi legătura între sărăcie şi infracţionalitate este neclară încă, în unele cazuri sărăcia duce indiscutabil la comiterea unor infracţiuni deşi poate să nu fie singurul factor implicat.
===Efecte pe termen lung===
Persoanele care au trăit în sărăcie pot experimenta probleme pe viaţă din această cauză. Ei beneficiază de mai puţină educaţie. Studiile arată că persoanele care au crescut în gospodării sărace un timp îndelngat au mai multe dificultăţi decât cei care au trăit deasupra nivelului de sărăcie. În general, ei nu se descurcă aşa bine la şcoală, au mai multe dificultăţi în căsnicie şi devin mai frecvent părinţi singuri. În plus aceia care au avut părinţi săraci sunt ei înşişi mai săraci, câştigând venituri sub medie. Ei pot de asemenea avea o anume montură (mindset) care îi împiedică să scape de sărăcie. Toate aceste efecte pe termen lung sunt mai probabile să se întâmple dacă este vorba de sărăcie prelungită şi este mai probabil să afecteze copiii minori.<ref>Encarta 2006</ref>
==Top cele mai sărace ţări==
În ultimii 13 ani, raportul anual al ONU a folosit indicele sărăciei umane, care are trei dimensiuni de bază - durata de viaţă, cunoştinţele şi standardul de viaţă - pentru a măsura sărăcia în ţările curs de dezvoltare. În acest an, ONU va utiliza indicele calculat de Oxford, care este considerat o "imagine multidimensională a oamenilor care trăiesc în sărăcie" şi care completează prin indicatori ce reflectă o serie de lipsuri care afectează viaţa unei persoane. Indicele Oxford University ţine cont inclusiv dacă o gospodărie are o toaletă, dacă oamenii au acces la apă potabilă la maxim 30 de minute pe jos, beneficiază de energie electrică, dacă copiii de vârstă şcolară sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ şi dacă membrii familiei sunt subnutriţi.O familie este considerată ca "multidimensional săracă", dacă îi lipsesc peste 30 la sută din indicatorii utilizaţi. Conform datelor, 24 din 25 cele mai sărace ţări se află în Africa.
Huffington Post vă prezintă un top 10 al celor mai sărace ţări.
10. Pe locul 10 în topul celor mai sărace ţări este ocupat de Sierra Leone, unde 81,5% din populaţie trăieşte în sărăcie, 53,4% din populaţie trăieşte sub 1,25 dolari pe zi şi 52,3% dintre oamenii de aici nu au apă potabilă.
9. În Guinea, 82,4% din populaţie este săracă, 54,2% dintre locuitori sunt analfabeţi, iar 70,1% din localnici trăiesc cu suma sub 1,25 dolari pe zi. În iunie, Guinea a organizat primele alegeri libere de la declararea independenţei, cu mai mult de 50 de ani în urmă.
8. În Liberia 83,9% dintre locuitori sunt săraci şi nu au surse de energie pentru gătit, iar 83,7% din populaţie trăieşte cu sume sub 1,25 dolari pe zi.
7. Republica Central Africană are 86,4% din populaţie care trăieşte în sărăcie, iar 82% trăieşte fără electricitate.
6. O situaţie la fel de dramatică este în Somalia care se află pe locul al şaselea, unde 81,2% din populaţie trăieşte în sărăcie, 70% nu are apă potabilă şi 69% nu au acces la apă potabilă.
5. Burundi este ţara în care rata celor care trăiesc cu maxim 2 dolari pe zi este de 93,4%, iar a celor cu 1,25 dolari 81,3%. De asemenea, 84,5% din populaţie trăieşte în sărăcie.
4. În Burkina Faso 35,4% din populaţie este lipsită de hrană, 55,1% nu are acces la educaţie, iar procentul celor care trăiesc cu 1, 25 dolari pe zi este de 56,5%.
3. Mali este statul unde 87,1% din populaţie trăieşte în sărăcie, 51,4% cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi, iar 36,2% este privată de electricitate.
2. Un procent şocant al populaţiei care trăieşte în sărăcie (90%) este în Etiopia. Totodată, 39% din oameni trăiesc cu 1,25 dolari pe zi, iar 61,5% sunt analfabeţi.
1. Cea mai săracă ţară de pe glob este Niger, unde rata de sărăcie este de 92,7%, iar 89,5% din locuitori sunt total lipsiţi de instalaţii sanitare. În acelaşi timp, 65,9% din oameni trăiesc cu 1,25 dolari pe zi.
==Sărăcia în Europa==
Însă, până atunci, datele sunt alarmante. Potrivit statisticilor Eurostat, nu mai puţin de 81 de milioane de persoane (adică 16,5 la sută din populaţia Uniunii) se confruntau cu riscul sărăciei, în 2008. Aceste persoane, care trăiesc în principal în Letonia, România şi Bulgaria, aveau un venit situat sub pragul lor naţional al sărăciei, luând în calcul inclusiv ajutoarele sociale. Dar sărăcia atinge şi ţările "mari" ale Uniunii, potrivit raportului Eurostat, intitulat "Venit şi condiţii de viaţă în Europa". Astfel, Franţa înregistra 7,9 milioane de persoane (13,1 la sută din populaţia sa) ameninţate de sărăcie. În Germania, nivelul persoanelor ameninţate de sărăcie este de 15,2 la sută. În Spania, acesta este de 19,6 la sută, în Italia - de 18,7 la sută, iar în Marea Britanie - de 18,8 la sută.
În plus, 42 de milioane de europeni, reprezentând 8,5 la sută din populaţia Uniunii, se aflau, în 2008, în situaţia unor lipsuri materiale grave, condiţiile lor de trai fiind limitate de o lipsă a resurselor, astfel încât acestea nu erau în măsură să îşi achite facturile, să îşi încălzească în mod corect locuinţele, etc.
De asemenea, 34 de milioane de europeni, adică 9 la sută din populaţie, trăiau, în 2008, în gospodării în care adulţii, cu vârste între 18 şi 59 de ani (în afară de studenţi), şi-au utilizat în proporţie de mai puţin de 20 la sută potenţialul total de a avea un loc de muncă, în cursul anului.
În total, aproximativ 116 milioane de europeni (23,6 la sută din populaţie) se subsumează cel puţin unuia dintre aceste criterii (risc de sărăcie după prestaţii sociale, privaţiune materială gravă, apartenenţa la o gospodărie cu o intensitate foarte slabă a muncii).
În Bulgaria, 45 la sută din populaţia ţării se află în această situaţie. Iar aproximativ şapte milioane de europeni (1,4 la sută din populaţia Uniunii) se încadrează, în acelaşi timp, în cele trei criterii de sărăcie şi excludere socială, mai ales în Bulgaria (4,5 la sută din populaţie), Ungaria (2,7 la sută) şi România (2,4 la sută).<ref>http://www.mediafax.ro/externe/aproape-un-sfert-dintre-europeni-erau-amenintati-in-2008-de-saracie-sau-excludere-sociala-7811302</ref>
==Organizaţii care luptă împotriva sărăciei==
Ele asigură împrumuturi în condiţii favorabile guvernelor sau cetăţenilor din ţările în curs de dezvoltare. Ele nu fac donaţii caritabile. Banca Mondială este cea mai cunoscută bancă privată de dezvoltare, cu sediul central în Statele Unite. Ea acordă împrumuturi importante ţărilor în curs de dezvoltare pentru finanţarea unor proiecte menite să întărească economiile acestor ţări (construcţia de drumuri, baraje pentru energie, industrie, etc)
===Sărăcie şi infracţionalitate=Alocarea veniturilor== Deşi legătura între sărăcie şi infracţionalitate este neclară încă, în Pentru unele cazuri sărăcia duce indiscutabil servicii esenţiale care duc la comiterea unor infracţiuni deşi poate să nu fie singurul factor implicat. ===Efecte pe termen lung=== Persoanele care reducerea sărăciei s-au trăit alocat în sărăcie pot experimenta probleme pe viaţă din această cauză. Ei beneficiază 2008: educaţie de mai puţină educaţie. Studiile arată că persoanele care au crescut în gospodării sărace un timp îndelngat au mai multe dificultăţi decât cei care au trăit deasupra nivelului bază: 6 miliarde, apă şi instrumente sanitare 9, cele ce ţin de sărăcie. În generalreproducerea femeii 12 miliarde, ei nu se descurcă aşa bine la şcoalăsănătatea de bază şi nutriţia 13 miliarde, au mai multe dificultăţi în căsnicie şi devin mai frecvent părinţi singuritotal 40 miliarde dolari. În plus aceia care Pentru armament s-au avut părinţi săraci sunt ei înşişi mai săracialocat în lume circa 780 miliarde dolari iar pe narcotice 400 miliarde, câştigând venituri sub medie. Ei pot de asemenea avea o anume montură (mindset) care îi împiedică să scape de sărăcie. Toate aceste efecte pe termen lung sunt mai probabile să se întâmple dacă este vorba de sărăcie prelungită şi este mai probabil să afecteze copiii minorialcool în Europa 105 miliarde iar pe ţigări în Europa 50 miliarde dolari.<ref>Encarta 2006http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats</ref>
==Alocarea veniturilorAlte sensuri ale sărăciei==Pentru unele servicii esenţiale care duc la reducerea sărăciei s-au alocat în 2008: educaţie de bază: 6 miliarde, apă şi instrumente sanitare 9, cele ce ţin de reproducerea femeii 12 miliarde, sănătatea de bază şi nutriţia 13 miliarde, în total 40 miliarde dolari. Pentru armament s-au alocat în lume circa 780 miliarde dolari iar pe narcotice 400 miliarde, pe alcool în Europa 105 miliarde iar pe ţigări în Europa 50 miliarde dolari.<ref>http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats</ref>
==Săracia cu duhul sau smerenia==
Să fii '''sărac cu duhul''' înseamnă să fii smerit, să recunoaşti faptul că nimeni nu are ceva ce să nu fi primit de la Dumnezeu, înseamnă să fii lipsit de orice mândrie, înseamnă să nu te încrezi în puterile şi gândirea proprii, înseamnă să fii eliberat de toate "fanteziile goale" din propria inimă. ''Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.'' ( [[Epistola către Romani|Romani]] 1:21).
==Săracia de bun-voie, punct de plecare în viaţa monahală==
În [[Matei]] (19:21), Domnul nostru le cere bogaţilor îi spune bogatului care afirmau spunea că ţin el a păzit toate poruncileşi care-l întreba ce-i mai lipseşte: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.'' În [[Evanghelia după Matei]] (13:44) [[Hristos]] sugerează că cine îşi va vinde toate bunurile va primi în schimb [[Împărăţia Cerurilor]]. ''Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.''
==Note==
