5.289 de modificări
Modificări
→Bolile infecţioase şi alte boli
Ţările în curs de dezvoltare au un deficit de doctori. Medicamentele şi tratamentul sunt adesea insuficiente şi prea scumpe pentru săraci. De exemplu numai 18% din copiii somalezi au fost imunizaţi contra difteriei, tetanosului în 1999 în timp ce în Statele Unite procentul era de 96%.
==Sărăcie şi sinucidere==
Este doar unul dintre numeroasele exemple de cazuri de sinucidere cauzate de colapsul economic, înregistrate în anul 2009. „Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la nivel global, fiecărei creşteri cu 1% a ratei şomajului îi corespunde (în medie) o creştere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vârsta de 65 de ani". Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la London School and Tropical Medicine şi de la Oxford University, criza economică şi pierderea locurilor de muncă ar putea creşte cu 2,4% numărul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vârste sub 64 de ani ". Sinuciderile apărute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase în ţările sărace, cu un nivel ridicat de corupţie şi în care programele de dezvoltare şi de investiţii în piaţa muncii sunt mai degrabă virtuale. Conform estimărilor făcute de cercetători pentru Marea Britanie, cel puţin 25 din 290 de sinucideri au drept cauză criza financiară. Sinuciderile acestea sunt doar vârful aisbergului, afirma profesorul Martin McKee - unul dintre participanţii la realizarea studiului -, existând numeroase tentative eşuate de sinucidere şi o mulţime de cazuri de tulburări psihice.
Fenomenul creşterii ratei sinuciderilor pe fundalul crizelor economice nu reprezintă o noutate. La începutul anului 2009, cercetătorii de la Universitatea din Bristol asociaţi cu specialiştii taiwanezi publicau un studiu despre raportul dintre criza economică din Asia (din 1997-1998) şi rata sinuciderilor. Concluzia a fost că numărul cazurilor de sinucidere a crescut în Hong Kong, Coreea de Sud şi Japonia, cel puţin 10.400 de sinucideri înregistrate în 1998 fiind considerate o consecinţă a crizei economice, cele mai multe cazuri înregistrându-se în special la persoanele cu vârstă sub 64 de ani, şi mai puţin la cei cu vârsta de pensionari.<ref>http://www.semneletimpului.ro/stiri/Raportul-dintre-rata-sinuciderilor-si-criza-economica-88.html#_ftn1</ref>
Situaţia economică şi socială provoacă grave tulburări de personalitate şi crize existenţiale pentru foarte mulţi români, spun specialiştii. Iar acest lucru este confirmat şi de datele unui raport al Institutului de Medicină Legală (IML). Dacă în 2008 au fost înregistrate 2.802 cazuri de suicid, în 2009 numărul acestora a ajuns la 2.953, potrivit raportului anual al IML.<ref>http://www.observatordebacau.ro/2010/05/28/romanii-se-sinucid-si-din-cauza-crizei-economice.html</ref>,ceea ce înseamnă o creştere de cca 5% în decursul unui an (151 din aprox 3000).
==Organizaţii care luptă împotriva sărăciei==
Cele mai cunoscute organizaţii care luptă împotriva sărăciei sunt:
1.Organizaţii guvernamentale internaţionale
,,Organization of American States and the European Union"(UN) cu ,,UN Development Program" (alfabetizare, locuri de muncă, tehnologii, protejarea resurselor naturale şi înconjurătoare, asigurarea drepturilor femeilor), ,,United Nations Children’s Fund" (mâncare, medicamente, educaţie pentru copiii din întreaga lume), ,,United Nations Food and Agriculture Organization" (sporirea productivităţii agricole, îmbunătăţirea nutriţiei şi distribuţiei hranei)
2. Agenţii guvernamentale de ajutor (guvernele tuturor ţărilor dezvoltate au agenţii dedicate asistenţei economice internaţionale care împrumută sau acordă gratuit bani pentru programele antisărăcie)
3.Organizaţii non-guvernamentale
Cele mai mari şi mai cunoscute sunt: ,,Cooperative for Assistance and Relief Everywhere, Inc." (CARE), ,,Oxfam International", and ,,Catholic Relief Services". Ele au programe de asigurare de servicii medicale, mâncare şi suport economic. Doctori Fără Frontiere şi Crucea Roşie asigură îngrijirea medicală în ţările sărace, în special în perioade de secetă, război sau epidemii.
4. Bănci de dezvoltare private
Ele asigură împrumuturi în condiţii favorabile guvernelor sau cetăţenilor din ţările în curs de dezvoltare. Ele nu fac donaţii caritabile. Banca Mondială este cea mai cunoscută bancă privată de dezvoltare, cu sediul central în Statele Unite. Ea acordă împrumuturi importante ţărilor în curs de dezvoltare pentru finanţarea unor proiecte menite să întărească economiile acestor ţări (construcţia de drumuri, baraje pentru energie, industrie, etc)
===Sărăcie şi infracţionalitate===
