Modificări

Salt la: navigare, căutare

Filofteia

2.545 de octeți șterși, 13 iunie 2010 18:08
fără descrierea modificării
{{Reorg}}
[[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta Muceniţă Filofteia|thumb]]'''Sfânta Muceniţă Filofteia''' este una din sfintele [[mucenic|muceniţe]] cele mai cinstite de pe teritoriul României. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul Bulgariei de azi. Moaştele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeş, iar prăznuirea ei se face la [[7 decembrie]]. Numele său mai poate fi întâlnit şi cu grafia '''Filofteea''' sau (mai rar) '''Filoteea / Filoteia'''. Numele ei înseamnă ''iubitoare de Dumnezeu''.
==Viaţa==
În fiecare an, la [[7 decembrie]], sfintele sale moaşte sunt scoase afară din [[paraclis]] şi racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din faţa bisericii mănăstirii, pentru ca mai ales în această zi credincioşii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina.
== Sfintele moaşte ==Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Batrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.   ==Imnografie==
[[Tropar]], ([[glas]]ul al 8-lea):
Pentru reprezentarea Sfintei Muceniţe Filofteia, ''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, Bucureşti, 2000) nu dă indicaţii de reprezentare, menţionând-o doar în ceata Sfintelor Muceniţe. Editorul român este cel care adaugă indicaţiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniţă Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic şi catrinţă lungă cu dungi verticale, cu capul gol şi părul pe spate strâns la ceafă, ţinând în mâini cruce şi ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) şi cu însemnele [[mucenic]]iei.
 
== Cultul Sfintei Filofteia în Ţara Românească ==
Sfânta muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind in pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi [[Sfântul Gheorghe]] din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi [[Sfânta Vineri]] din Ploieşti, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei işi iau acest nume la intrarea în călugărie. Viaţa Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie şi în Vieţile Sfinţilor pe acestă lună.
 
== Generalizarea cultului în întreaga ţară ==
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilej, în prezenţa patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o Slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşi.
 
==Surse==
*[http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/07/sfanta-filofteia-lectia-unui-copil-mucenic/ Sfânta Filofteia, lecţia unui copil mucenic]
*[http://m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=2865&Itemid=9 Puterea Sfintelor Moaşte ale Mc. Filofteia]
*[http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Sfanta_Mucenita_Filofteia__o_sfanta_de_numai_12_ani-105-19858.html Sfânta Muceniţă Filofteia ,o sfântă de numai 12 ani]
--------------------------------------------------------------------------------------
 
[[Image:12_decembrie_07-filofteia.jpg|Sfânta Muceniţă Filofteia]] '''Sfânta Muceniţă Filofteia''', al cărei nume în limba elină înseamnă "iubitoare de [[Dumnezeu]]", a trăit în secolul al XIII-lea în sudul Dunării. Nu se ştie dacă provenea din părinţi români sau bulgari. A fost martirizată la doar 12 ani de tatăl său.[[Moaşte]]le ei se află la [[w:Curtea de Argeş|Curtea de Argeş]] din sec. al XIV-lea. Se prăznuieşte în fiecare an la 7 decembrie. Este ocrotitoarea Ţării Româneşti. În tradiţia populară este numită şi Poitra lui Nicolae.
 
== Viaţa pământescă ==
Sfânta Filofteia s-a fi născut la începutul sec. al XII-lea în oraşul Târnovo,pe atunci capitala imperiului româno-bulgar. Tradiţia spune că mama ei era o româncă evlaviosă de la care copila Filofteia a deprins dragostea de Dumnezeu şi de apropele, precum şi faptele de milostenie. A rămas orfană încă de la o vârstă fragedă, în urma morţii bunei sale mame. Tatăl se racăsătoreşte cu o femeie total diferită de cea a primei sale soţii. Mama ei vitregă o urăşte pentru evlavia ei şi, mai ales, pentru faptele ei de milostenie. Tatăl , bănuind că hrana pe care trebuia să o ducă la câmp o împarte cu sărmanii, o urmăreşte şi, încredinţându-se, se mânie atât de tare încât aruncă după ea cu securea de la brâu, rănind-o la un picor, rană de la care i s-a tras moartea. Nevrednicul tata, înspăimântat de uciderea propriei sale copile,încearcă să ridice trupul spre a-l înmormânta, dar acesta, sporind atât de mult în greutate ,nu a putut fi urnit nici cu ajutoarele din casă. Îngrozit, aleargă la episcopul cetaţii Târnovo povestind cele întâmplate. Acesta,împreună cu mai-marii cetăţii, cu [[preot|preoţi]], [[călugăr]]i şi mulţime de oameni se îndreaptă spre locul unde se afla trupul neînsufleţit al muceniţei. Erau încredinţaţi că se aflau în faţa unei minuni dumnezeieşti. Un sobor de preoţi săvarşeşte slujba prohodirii, după care se încearcă mutarea trupul ei la catedrala episcopală din Târnovo, dar trupul nu a putut fi ridicat. Sinaxarul ei arată că la enumerarea cetăţilor, bisericilor şi mănăstirilor, trupul revine la greutatea normala atunci când se pomeneşte numele cetăţii [[Curtea de Argeş]], înţelegându-se astfel că voinţa muceniţei este să fie dusă aici.
Racla cu sfintele moaşte este întâmpinată la Dunare de domnitorul Ţării Româneşti,ierarhi,preoţi călugări şi multime de credincioşi care o poartă cu cinste până la Curtea de Argeş.
 
== Istoricul periplului sfintelor moaşte ==
Documentele istorice arată însă că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească numai după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396. Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Batrân (1386+1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.
 
==Cultul Sfintei Filofteia în Ţara Românească ==
Sfânta muceniţă Filofteia, devenind ocrotitoarea Ţării Româneşti, moaştele ei au fost cinstite în întreaga ţară, mulţi credincioşi venind in pelerinaj la Curtea de Argeş. În situaţii de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în ţară cu moaştele muceniţei. Biserici, precum Dobroteasa şi [[Sfântul Gheorghe]] din Bucureşti, Sfânta Filofteia şi [[Sfânta Vineri]] din Ploieşti, Adormirea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viaţa ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioşilor. Mulţi părinţi dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei işi iau acest nume la intrarea în călugărie. Viaţa Sfintei Filofteia a fost trecută în [[Minei]]ul pe decembrie şi în Vieţile Sfinţilor pe acestă lună.
 
== Generalizarea cultului în întreaga ţară ==
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod hotărăşte generalizarea cultului Sfintei Filofteia pe întreg cuprinsul ţării. Cu acest prilej, în prezenţa patriarhului Justinian Marina, are loc, în anul 1955 o Slujbă specială. Cadrul festiv a fost impresionant, la slujba fiind prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, precum şi un număr impresionant de credincioşi.
 
== Acatistul şi rugăciunile ==
== Surse ==
 
Petru Dimitriu
50 de modificări
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/Special:MobileDiff/18407”

Meniu de navigare