'''Monofizitismul''' (gr. mono-physis = o singură fire) este o [[erezie propovăduită de ]] [[Hristologie|hristologică]] apărută în secolul al V-lea. Principalul promotor al acestei erezii a fost [[Eutihie]] (378 - c. 454), [[călugăr ]] din [[Constantinopol]], discipol al [[patriarh]]ului [[Chiril de Alexandriaal Alexandriei]], învăţând că, după Întrupare, [[Iisus Hristos]] a avut o singură natură/fire, cea divină, natura (firea) omenească fiind absorbită de cea dumnezeiască. Această învăţătură a fost condamnată la Sinodul IV ecumenic de la Calcedon din anul 451.
{{Traducere EN}}