Sfantul Maxim Marturisitorul-Patru sute de cugetari crestine

SfdNtUI MAXIM MARTURISITORUL Patr:us uteC ugetdrCi regtine ffiuHlttftrntl l9 a Flcltltt tulr trplr,.l llltl llll oAhlqAl ! ll rulktunr @ Editra ,,Crbdinla Strtrmoqeascd" , ii, , : , , : i l i l r r SfAntulM AXIMM. ARTURISITORUL ' i i ' i ' l lli .- ;i 1';.'i' 'r 111 ' 1 r' " ri PATRU SUTE CUGET ' I ARI CRE$TI'NE Traduse de: CuviosuI' PaisieV elioieovscih I r t ,.. Lrl Tipirite cu binecuvAntarea: Prea Sfinlitului CALINIC Episcopul Argegului Editura C *Jn\. Sbarwg;"od"d I 998 Conrili"r editorial: Preot Nicolae TANASE Edilie ingrijiti de: Mlnl.tlroa Sfintii Arhangheli Mihail 9i'Gavriil llpl]li lr hiltl lt):19. EsvloruluInt l r l r 'r,l c: MAXIM l3t*!ti,,, ,f 1 , , ISBN973 -98572-3-X I Altlll ouvlnto tunt t[iate cu o linie de scriitorul manuscrisului. PREFATA Cercet6nd minuscrisele din biblioteca Sfintei Mdn[ stiri Neamtu, am g6sit acest caiet scris de insuqi Paisie Velicicovschi 9i citinddJ cu mare atenfie l-am gesit cd ar fi de mare folos cregtinilbr. Manuscrisul este intitulat astfel: ,,A oelui intru Sfinli Plrintelui nostru Maxim Mirturisitorul (Patru sute de ca- . ., I pete pentru dragoste)r Inainte cuvdnt pentru dragoste' clttre Elpidie Presbiterul". Tot in biblioteca manuscriselora m gisit altul mai oornplet, cu titlul scris mai oorect gi iu o punotuatie mai procis[, ceeac e dovedegtec d e oopiat de vreun ucenic al lul ltaisie. Al doilea manusctis este intitulat astfel: ,,A oolui lntru Sfinti Pdrintelui nostru Maxim Mdrturisitorul, l\ ru sute de capete pentru dragoste, Cuvdnt tnainte rllra Elpidie". Ito margineam anuscrisuluci elui dint6i in partead e Jor ro gllncgteln semnatu rmitoarele,i nsi se cunoagtec i-i do lltll nr0n[ sotis: ,,Aceastdc artee stea obgteiS tarelului Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul Paisie, si cine o va deslipi va fi supt cauon neiedat pAni o va intoarce iar la obgte". DupE comparaliile fXcute de mine cu alte manuscrise, pufine la num[r, cdci au trecut mulli pe la bibliotecd qi au rimas puline manuscrise, am tras concluzia c[ acesta este scris de insugi Starelul Paisie" Aceasti concluzie o trag din urmdtoarelem otive: f. in studiul asupra vielii 1ui Paisie Velicicovschi de Protoiereul Serghie Cetvericov, tradus de I P.S. Mitropolit Nicodim, la pag. 3: ,,Din o mie de manuscrisec are se pdst reazai n bibl iotecaS f inteiM anasr i r iN eamlu9 i cares uni solise in diferite timpuri in limbile: moldoveand' greacd, lrrli ni, italian[, nemleasci,e braici, turceasci,s iriani, bu]- r ' . r r ' rt , , r lor r tzilil,a ncezi qi slavondd, ouds uteg aptezecqir r , ,1, r r r , r r rro,r i r r r:' ;ur t lt lo pc vremeaS tareluluPi aisie9 i ,,,,, t,,,,, ,1, l,rtr".,, r ,lirr tlc sttttl scrisc de mAna Stare- Cugetdri CreSti4e lucru pe care-l poate face numai acel ce a tradus qi a scris Aceasti mirturie o vedem in manuscris qi-i citati qi in carlea biografului lui Paisie;5 5. C[ Stare]ul Paisie a tradus cartea Sfdntului Maxim Mdrturisitorul, este neindoielnic, pentru cd el insuqi mdrturiseqte cd a gisit prima sutl din aceastd scriere, tipdrita la Moscova. Tot el mlrturiseste ci a dorit sA gdseasc[ 9i restul in limba greac66A. ceasti mlrturisire o face cdnd era Starelul Sfintei Mdn[stiri Dragomirna' Ulterior, cred ci a gdsit aceastd carte gi a tradus-o dupd oum qi-a exprimat gi dorinla; 6. Mai sus am amintit de un alt manuscris care cuplinde tot acestec apete,i nsi nu are nici qtersdturilen, ici i orecturile primului manuscris gi se cunoagte cl-i copiat, , uoi diferd scrisul, hdrtia gi cerneala - acesta credem cd , r;lc scrisul vreunui ucenic al lui Paisie sau al vreunui crrr i.s cirlugdt admirator al fostului stare!. (lonchidem, deci, c[ acest manuscris transcris de . r r (^estc al lui PaisieV el icicovschis, cr isd e el insuqi . l'ondul scrierii este de o mare importanli educativ-relr1r .;r:;rrp eutrup reofi, cilugAri gi creqtini.A cest motiv m-a ., l.r, rrt s;r-l dau la lumina tuturor, spre folosul mAntuirii r r I l ,t r r l r roi l icl rui cregt in. ,\rrr t:fczut de cuviin{d ca inaintea acestei scrieri si rr rt 1rr r;r ur'l ,,Via!a" Cuviosului Paisie, fostul stare! al t ' , ' r ,, Nl : r r r ; isl i lNi eamlu, 9i , ,Viafa" SfAntuluiM axim I | . r ' r r r torr r l ,r l r rpid i fer i t ia utor i . l,'r' lllI . l l ' ,l T,,,t r, , . r , r , , l ' r . , .rrr r r l . r , t , , l r r r l ri, .l.r r!ll( ( ( ' l ,, r ;r,l lriuc 11cl' . ,, , rr.rlri,rllsrrlui, ctilc ,,. r,,l ,",, rl rrrl,.lt^llc tladucitor.ul, t,.,1' l0() slg, Sfantul Max im Mdrturisitorul Fie ca aceasti muncd a mea sI adaoge o cet de mic[ plrticicd la hotir6rea cititorului de a-gi m6ntui sufletul, micar atet cat o picdturd de api pe un ogor secetos. Protoiereul Gft. Tdrgu Neamt, 15 Maxim, iulie 1939. STARETUL PAISIE 1722-1794 SfAntul Prea Cuviosul Pdrintele nostru Paisie Velicicovschi de la Mdndstirea Neamt s-a ndscut la 21 decembrie, 1722, in oraqul Poltava din Ucraina, numitd pe atunci Malorusia, intr-o veche familie de preoli, dintre care unii

rrr irnbrdliqat viala monahald, plecum bunica gi sora marrroi

sale. Din botez a primit numele de Petru, dupd nurrrclc fericitului Mitropolit moldovean Petru MovilS al l(icvului, care se cinsteqtel a 21 decembrie,z iua nagterii ('rrviosului Paisie. Tat5l s[u, Ioan, era preot a1 catedralei rlirr l)ollava, iar mama sa, Irina, se ingrijea de buna creg- It.rr:r r color doisprezeoec opii, dintre care fericitul Paisie ,'r rr ;rl rtnsprezecelea. Mrrrind tatll s5u, pe c6nd Petru avea numai patru rrrrr,lr inccrrvdntatsaa mamd i-a dat de mic o educa{iec regtrrr'n: ir'irl., a vArstad e doisprezecea ni l-a prezentata rhie- I'r',rr rlrrrlrrli( ievului, Rafael,c are l-a primit sd invete carte rlrrlrrrvrrti'ti rscil a $coalaF r5liei din Kiev, cunoscutdq i sub rrrrrrrr'ltrl t Ar-:ndomiMa ovileanS.A ici invdlau calte $i teol l11r rt,o l i l i i i l lcqi ai preo{ i lorg i demni tar i lour crainienig i I ltLr rrrolrlovrni, ou care erau in bune relalii cregtinegti. 10 l/ia7a Cuviosului Dup[ patru ani de gcoalA, sufletul fericitului petru nu-;i gesea odihnd in lume. Glasul tainic al Duhului Sfdnt il chema la marea nevointi a vielii monahale, unde, pnn multe osteneli gi neadormiti rugdciune, sufletul rAvnitor sec ur5ldd ep atimi gi seu negtec u Hristos.D e aceeap, ir6_ sindi n tain[ qcoalag i familia,i n toamnaa nului fi3b, pe cdnda veat aptesprezecaen i.p etru sed ucel a un schitd in apropiere,im preunl cu un prieten iubit al sdu. Dar nesd_ sind duhovnic dupi inima sa se duce ta Mdndstirea Med_ vedovschi, unde este fEcut rasofor, primind numele de PlatonD. ar nici aici nu stdm ult. Dupd ce zdboveqtep ulin timp in marea Lavrd pe_ cerska, fericitul Platon, negisind pace qi liniqte duhov_ niceascd in mindstirile ucrainiene, cllduzit de mAna lui Dumnezeu,in anul 1745p irdsegtep atria sa qi se ducei n Moldova.A iei viala monahaldis ihasti era in marei nflorire, fiind feritd de tulburarea unialiei catolice poloneze, carei nvadaseo buni parted in Ucrainad e sud-vest. Dupi ce popose$tela cdtevam indstiri gi sihdstrii, fericitul Platons e stabileqtela Schitul Trestieni,i n tinutul Buziului. Aici se nevoiau criliva cdlugdri isihagti vestili, in fiunte cu Cuviosul Vasile de la poiana Mdrului _ pdrintele sbu duhovnicesc-, 9i Cuviosul Onufrie Sihastrul. Platon sti la Trestieni pufin. Apoi se muti mai sus, pe valea Buzdului, la Schitul Cdrnu, aproape de marele pustnic Onufrie, de la care mereu oerea cuvdnt de bund sfhtuire duhovniceaspcedc aleam dntuirii. Nevoindu-se Platon in schitul Trestieni, a fost rin_ duit de egumenl a bucdtdrieD. ar el, fiind neinvdlata facc mAncareq i firav cu trupul, intr-o zi n-a frefi bucatelei n, deajunsi;a r cAnds Ed eav aselejo s de pe foc, a v[rsat,d irr Paisie Velicico'tschi gregeald, toatd mdncarea, pentru care a plAns mult, cerdndu- qi iertare. in altd zi a fost rAnduit si facd pAine la brut6rie. insd gi aici a pitimit aceeagii spiti. Cdci, ne$tiind cum si prepare aluatul gi neavAnd putere sd-l frdmAnte c6t trebuie, aluatul n-a mai dospit. Apoi, venindu-i un frate in ajutor, l-a frdm6ntat din nou. Dar, neqtiind sd potriveascl focul in cuptor, toatd pdinea a ars pe vatr6. Atunci rasoforui Platon, cerdndu-gi iertare in genunchi de la pirinji, a pldns de m6hnire in toati ziua aceea. Un schimonah, anume Dosoftei, a spus rasoforului Platon cl peste pu{ine zile va veni marele Stare! Vasile de la Poiana Mlrului in Schitul Trestieni gi, dacd il va vedea apa t6ndr gi ager la minte, il va sili si primeascd preolia. Atunci Platon, multumindu-i, ia zis: ,,Pirinte Dosoftei, eu pin[ la moarte a$ dod s[ rdm6n simplu monah, cAci nu

rrnt vrednic de o treapti aga de mare!". ,,Dumnezeu s6-Ji

rrjrr tc,f rate!", a adiugat bitrAnul. Nevoindu-se smeritui Platon la Schitul Cdrnu, se ,luL,c;ar deseain pustie la Cuviosul Onufrie, birbat ales gi plrn rlc dar, pentru a-i cere cuvdnt de folos. Odat[, dupd ce r ;r vor'bil bitrAnul despre patimile trupeqti gi sufletegti gi ,l, rprr" Irrptele cele cu viclequg ale diavolilor, a addugat qi ,r,, ril('ir:, ,1)acen -ar apira Hristos pe poporul Sdu,n u s-ar lr rrrrrrlrritn ici unul dintre sfrnti. Dar cel ce cadel a Hristos , rr , rttlirrlii qi cu dragoste, cu smerenie qi ou lacrimi, acelrrr, rr :rr'r lulrm AngAierqi i negriite bucurii, paceq i dragoste lr, rl,rnlr' (::ittc Dun'lnezeuM. irturii ale acestuil ucru sunt l,r I lnrl(' rrclli{arniceiz vordte din maread ragoste,z drobir .r rrurii i;i sruoronien econtenitdp entru Hristos. C[ci din ,lr rrlr. ,lr cilrc I)umnezeu, omul devine nesimlitor c6tre l , r r r r rrrlrr l r r r r r iiir ccsl .cia" , Yialo C uviosului Dupi patru ani de nevointi duhovniceasci in Mol_ dova, fericitul Platon a plecat in Sfintul Munte, ca sd sca_ pe de hirotonie, dupd cum singur mdrturisea mai t6rziu: ,,ca nu cumva pdrinlii moldoveni si mi sileascd sd orimesc preolia". Sosind in Muntele Athos, a mers prin toate mdnes_ tirile qi sihistriile s6-gig Eseascudn poviluitor iscusit.D ar negisind un duhovnic dupE dorinla lui, s-a retras in pustie, nevoindu-ses ingurp atru ani de zile, in mult6 lipsd gi oste_ neal6, in rugdciune gi citirea Sfinlilor pdrinli, in lacrimi si privegherez iua gi noaptea. In acea vreme, cu purtarea de grijd a lui Dumnezeu, a venit in Sfdntul Munte marele Stare{ Vasile de la poiana Mirului gi a zibovit cAtevaz ile la chilia fericitului platon. Iar la rugdminteal ui, starelulV asile l-a cilugdrit pe platon, p unAndu-ni umeled e paisie. incepdnd fericitul paisie s6 primeascd in jurul sdu mai multi frati, dupn sfatul starelului Vasile, duceau lipsa de preot. Deci il rugau fralii cu lacrimi pe paisie sn pri_ meascdp reotia, dar el nu voia, socotindu_sen evrednic. Atunci, unii din betranii Muntelui Athos au zis Cuvio_ sului: ,,Cump oli tu sei nveli pe frali si asculteS i se_$tia ie voia, cAnd tu nu faci ascultare qi respingi lacrimile at6tor oameni? Vddit lucru este ce tu iubegti voia ta gi crezi min{ii tale mai mult dec6t vorbele celor mai batieni crr anii gi cu mintea. Oare tu nu gtii unde duce neasculta_ rea?". Auzind aceste cuvinte paisie, s-a supus voii p6rin. lilor gi a primit preotia. Stare{ul Paisie iubea tare mult citirea cirfilor Sfin. {ilor Pbrinti. Iatd ce rdspundeae l StareluluiA tanasiec are il invinuia de oarecarelu cruri: ,,Sdn u zici, pirinte Atana_ Paisie Velicicovschi sie, cd ajunge una sau doud c[r!i pentru m6ntuirea sufletului. Doar nici albina nu adun6 miere dintr-o floare, ci din multe. Aga este qi cel ce cite$te ctu}ile Sfrnlilor Pirinli. Una il inva!6 dreapta credin{d; alta ii vorbe$te de ticere 9i rugdciune;a lta ii spuned e ascultared, e smerenieg i rdbdare, iar alta il indeamni citre iubirea de Dumnezeu gi de aproapeleA. qadard in multe cdrli patristicei nvafd omul sd trliascd dupi Evanghelie". DupAm utareaC uviosuluPi aisiec u soboruls dud e la MunteleA thos la MdndstireaD ragomirna,d in vara anului 176 3, cn binecuvAntarema itropolitului Moldovei, Gavriil, a rAnduit aici o reguld de viali cilugireasci. Cuviosul Paisiep orunceaf ralilor sI sivdrqeascda sr: ultarear Anduitdc u mare dragoste,in permanentete cere qi cu ruglciuneat ainicdi n inimd.A deseorie geag i Starelrrl cu fralii la lucru, dAndu-letu turor pildl in toate.V ara, ciirrdp drinliip lecaus i lucrezela cimp, mergeaq i un du- Irovrricc u ddngiip entrup ravilab isericeasc$di pentrus povctlirniaz ilnici, de caren imenin u eras cutit. 'I'imp de 12 ani cdt a tr6it in Ministirea Dragomirna, ( rrviosulP aisies e indeletniceap,e l6ngdg rija conducerii ,;olrorrr lui,q i cu traducerecad rlilorp atristiceA. ceastit rurli o srlviir$eCau viosuml ai alesi n nop{iled e iarn5,i ar din rolrlclc r:i impirtdqea cu bucurie toatd frdlimea din mdl|[ tr]l ( ! . l)csl)roc re$terevai elii duhovniceqtdi in obgteaC uvfr nf fu i f' rrisios, criam ai tfuzirJu, cenicusl Iu Platon,a ces- Ir,( uviulc:, ,l)uteasi i vezi atuncii n MdndstireDa ragomirnn, lrllorin(l vialac ugdreasccaa o minunen ou6.C Ao a- Irrpnlv ii liirrrl,p entrud ragostelau i Dumnezeue raum orti rlt, lrrrrrllvoilror r pcntruc elep dmAnteqt$i.i cum voi putea Via 1a Cuviosului vorbi cu infelegere, decdt numai din parte despre tainica lor lucrare? Adicl infrAngerea inimii, smerenia adAnca, frica de Dumne zelJ, h)arca aminte de sine, tdcerea sdndu_ rilor gi rugiciunea inimii, pururea seltdnd cu nesp;sa $i aprinsdd ragostec dtre Hristos $i cetre aproapele.C d mul_ tora dintr-inqii neincetat le curgeau lacrimile; nu numai in chilie, ci gi in bisericd gi in vremea ascultdrii gi in timoul citirii 9i al vorbirii duhovniceqti, ca o roadd a Duhutui SfAnt. Cu cuviin!6 dar, aici se implineau cuvintele Sfin_ tului Isaac Sirul, care grdiegte: <Adunarea celor smerili estei ubitd lui Dumnezeu,p recuma dunareas erafimilor>,' Cltre cei ce voiau si deprindi rugiciunea lui Iisus, Cuviosul Paisie spunea: ,,Dacd cineva ar indrlzni si faca aceasti rugiciune de capul lui, nu dupi rdnduiala Sfintilor Pi r int i . fEr l int rebareaq i slatul celor iscusi ! i ,f i ind incd mAndru, p6tima$ gi neputincios, tr[ind fErd ascultare si su_ punere, ba inci ducdnd gi viata singuratici in pustie, acela cu adevdrat,q i eu zic, ugorv a cddea? nt oatec urseled iavolului. Cdci arti numesc Sfintii p[rinti aceasti dumnezeias_ cd rugdciune,p entru c[ precum arta nu o pot invdla oame_ nii singuri, fhrd un dascdl, a$a nu este cu putinlA deprinde_ rea rugdciunii lui Iisus, fdrd un iscusit povegitor,,. Pentru cei ce nu glsesc povdluitori iscusiti, zicea Sfdntul Prea Cuviosul Pdrintele nostm paisje: ,,Dacd cinr:- va va trdi sub ascultare,d ar n-ar gdsi in plrintele sdu clr, hovnicesc un povdluitor iscusit cr.r fapta gi experienla irr aceasti lucrare dumnezeiascdc, dci in timpr.rld e azi estc mare lipsd de povdluitori iscusili in rugdciunea lui Iisu", sA nu cadd in deznddejde.C i, continudnds i rdmAni sub ascultare,in locul plrintelui s5u duhovnicesc,s [ alergc lrr invitdtura Sfintiior Parinti gi de la ei sa invete aceasri rr t4 Paisie Velicicovschi geciune. Numai acela nu va simli iubirea fierbinte penttu deprinderea rugeciunii minlii, care este cuprins de cugete pdtimage pentru viala aceasta gi legat cu legiturile grijii de trup, care indepdrteazd pe mulli de impirSlia lui Dumnezeu. Iar cine voieste sd fie unit prin dragoste cu Preadulcele Iisus, lepndAndt oate ftumuselile gi desfhtirile lumii, ca gi odihna trupeasch, nu va mai dori sd aibd in viata aceastan imic altcevad ec6t sd se indeietniceascin econtenit cu facerea acestei rugdciuni din Paradis...". Aga igi invdta ucenicii acest vas ales al Duhului Sfdnt. DupX gase ani de rdzboi intre armatele ruse$ti Si turccqti gi dup5 incheierea pdcii din anuJ 1774, nordul Mo1- ,lovei intrd sub ocupafie austriace pan[ in toamna anului l() i8. Atunci gi Mdnlstirea Dragomirna cade in stip6nirea i'rrperiului catolic de la Viena. Din aceastd cauzd, Cuvio- '.rrl l);risie este nevoit si ia cu sine dou[ sute de cdlugdri qi .,r :;c strimute la Minlstirea Secu, unde ajunge in ziua de I I rrLlt rr.nbrie1 775.L a Dragomirnal asl o obgted e numai | tt ,lc rnonahi, sub povdluirea unui egumen moldovean. l)rrpir patru ani de nevoinld in M[nlstirea Secu, obt,

r ('rrviosului Paisie devenise neincdpitoare, deqi se

' , , r r, t r r r i : ; r : rpiei steo sutdd e chi l i i noi . Ast fel , cu voia lui trrrrr'7('lt. cu binecuv6ntareaM itropolitului Gavriil gi cu ' r , , r , 'ur l ( l ( )n)ui toruluMi oldovei , Constant inM oruzi , s-a 1, , ' ir , . r lr t r i i r rutareaC uviosuluiP aisiec u o par te din obr, r ,l, l:r Sccrr in marea lavri de la Neam{. Aceasta s-a r ' ,rl rlulri nrulte ezitdri qi lacrimi, la 14 augtst 1779, t ' , r ,1 r r rLr r i r I r i r ri:nr lo uf team dn6st i r i id e obgtean emleane r r r ' r r , t r r l, lopolclor ,c u sobord e preol i .D e aici a fost in- .,t,r ,,, !r,r(':r biscric[ ctitoritd de $tefan cel Mare $i r , , , r , " , ,1, , r r i r rchinuct u lacr imi la icoanaf dcdtoared e I6 Viala Cuviosului minuni a Maicii Domnului, care ocrote$te de multe secore aceastd mdnlstire. Aqa a fost venirea Cuviosului paisie ca stare! al Md_ ndstirii Neam!, Din acea zi, cele doud mindstiri s-au unit sub povd{uirea aceluiagi stare!, tradi{ie care s-a pistrat pAnd in vara anului 1950. Egumenii qi duhovnicii de ia Dragomirnag i Secuv eneaua deseala Cuviosul paisie pentru sfhtuire gi binecuvdntare. Dar qi marele Stare! mergea o dati pe an la Secu, intre 22-31 august qi dddea tuturor cuvAnt de folos in bisericd gi la trapezi. Apoi, dupi hramul Mlnistirii, T6ierea Capului SfAntului Ioan Botez[torul, Cuviosul Paisie ii binecuvdnta pe toli 9i, in sunetul clo_ potelor, se intorcea din nou la Neam!, unde il aqtepta intreaga obqte. Se spunea despre Cuviosul paisie ci zilnic primea la chilie pe cdlugdri,l a orice o16,s 6-qid escoperen evoile lor duhovniceqti $i trupe$ti. Cu acest prilej, Staretul le zicea. , .Dacdc inevad in voi are vreo nevoies uf leteascsda ut rupeascd qi pentru aceasta cArtegte qi se necdjegte, dar la mine nu vine sA md vesteascde, u pentru nevoia $i scarba lui nu am rispundere inaintea lui Dumnezeu". Se spunea iar5gi despre marele Staret cd, in Mdn6stirea Neam!, ocupaliile sale cdrturiregti ajunseseri la cea mai mare inflorire. Aici intemeiazl o intreagd gcoali pen_ tru formarea de traducdtori, scriitori qi corectori de cdrli Manuscriselep atristiceu mplu bibliotecaM anastirii Neaurl gi se rdspAndespc rin numeroasem dndstiri din tard si th. peste hotare. Astfel, Neamgu devine celrtrul gi fEclia uro nahismului ortodox gi qcoalav ieJii sihdstreqtgi i a cullurir duhovnicegti pentru tot Orientul Ortodox. Paisie Yelicicovschi O grijd deosebiti avea Cuviosul Paisie qi pentru cei bolnavi. in M[ndstirea Neam! a zidit spital pentru bolnavi gi case de oaspefi. Starelul rdnduia pe cei bdtrani $i bolnavi la spital, incredinfAndu-i fratelui Onosie, bolnicerul mdnistirii. El cerea ingrijitorilor si slujeascl bolnavilor ca lui Dumnezeu, sd le dea rnencare cat mai bune, pAine albi qi vin, sd-i spele siptdmdnal gi sd menlini curdlenie exemplard in bolni!6. Cuviosul Paisies e osteneaf oarte mult pentru tdlmdcirea plrintegtilor c[rli din limba veche greacAi n limbile slavond gi romanA, ca se fie spre folosul gi mAntuirea celor , c vor voi a rAvni qi a lua aminte la inv[![turile purtAtoril,, r'de DumnezeuP drinlilor nogtri. Despre aceastaz, icea rrt cnicul s5u Platon: ,,Se cuvine a ne minuna cum putea sa

, rir: ltAtea cdrli! Cd era cu totul neputincios cu trupul $i

1,,' loati partea dreapti avea rdni. $i pe pat unde dormea , r.r rrrrpresuradte cdrli: cdteval exicoane,B iblia greceascd r ( ( ir slavonA, gramatici grece$ti $i slavone$ti, cartea din , .r (' l;r(:oltrl lmicirea qi, in mijloc, lumdnareaI.a r el, ca un t,,,rr, nricr $edea plecat $i toate noaptea scria, uitand de . , 1' r r t r r rltlrur pului ,d e greleles aled urer iq i ostenel i " . l,l)uncau ucenicii Cuviosului Paisie cd el a tradus din L,,,rr,r rrr rorrrineqtep uline cdr'!i,p tecum Curintele Sfdn- ,i,,' \tl ,lt la Sorsca, intrucdt erau mai mulli cIlugdri , , ' , 1,1,r' r u r cr r lct raduceaud in l imba greacld ecdts lavoni . r , , ' l r r r r l , :rrl lvi r t rzrduceanuu mai CuviosulP aisiei mpreu- ,, | ,r r, | , I r r r ( | r r i I I r r r I f)orotei, ucenicul seu. ' l , r r r r;,r ur ruld int reu cenici iC uviosuluPi aisiec [ do- 1, , , , ,1,r , l . r r r rrlr r r ' , r iciunaidi evl ratei,n cdtf ala lui sel umina ' , " 1, , \ . ' r ' r ; r rrrr r r r l tcla cr imid e focul carea rdeai n inima . r r ll ' : r i r r i ri r:v cas i daruli nainte-veder i i . Yiala Curiosului Aga sen evoiaP reacuviosuPl drintelen ostru paisie in obgtea sa at6t de mare de la Neam!. Pe unii ii m6ng6ia, pe altii ii cdliuzea pe oalea m6ntuirii, pe allii ii mustra cu dragostep, e cei bolnavi gi neputinciogii i cerceta9 i pe toli ii invila rugdciunea inimii, poruncindu-le ca in ticere gi smerenie si repete neincetat gi cu mare atenlie cuvintele acestea: ,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu. miluiegte-mdp e mine picbtosul,,. In timp de cincisprezece ani c6t a povd{uit marea obgte a Mlnistirilor Neam! 9i Secu, Sfhntul paisie a sivdrgit multe fapte duhovnicegti vrednice de amintit, pe care nimeni altul nu le-a mai putut sdvArgi dupd mutarea lui ia cele vegnice. Pentru buna ordine gi disciplini in m[nistire, Cuviosul Paisie a rdnduit la Neam!, Secu, Sihlstria, Sihla gi in toate schiturile de sub ascultarea sa acelagi Regulament sau Aqez5m6nt, scris de el pentru Mdndstirea Dragomirna, dupd rdnduiala Muntelui Athos. Apoi, a pus cdluglri caligrafi iscusili s[ copiezes uted e manuscrisep atristicez id]- toare de suflet gi cdr{i de cult, pe care le difuzau ucenicii sIi prin min[stiri, schituri 9i parohii din Moldova, ajungand unele pAnd in Athos gi in mdnlstirile din nord-estut Rusiei. Prin scrierile qi traducerile sale filocalice. prin numeroEi is ai ucenicir asp6ndi tiin toate lar i le or todoxeg i pr in f rumoasar dnduialam onahalad e la Manast i r i leD nr - gomirna, Secu qi Neam!, Cuviosul paisie devine unul clirr cei mai iscusiJi dascili ai rugdciunii gi povdluitori de su flete din ultimele secole. Prin anul 1790 Moldova a fost invadatd de osl ilc austriece, ruse$ti $i turce$ti, care se luptau intre ele. ir, P aisie Yelicicovschi vara aceluia$i an a ajuns la Mhndstirea Neam! Arhiepiscopul Ambrozie de la Poltava, cu dorinla fierbinte sd-l vad6 pe compatriotul siu de la Neam!. Dupl ce zdbovi aici c6teva zile, a idicat la rangul de arhimandrit pe Cuviosul Paisie. in ultimii ani de viat6, marele starel se simlea tot mai bolnav qi sl5bit. De aceea primea pe frali la chilie numai dimineala, iar dupi amiaza vorbea numai cu Dumnezeu, iqi pregdtea ultimile traduceri, se ruga mult cu rugdciunea inimii gi era cercetat numai de doi mari duhovnicr: Sofronie, pentru cSlugdrii slavi, 9i Silvestru, pentru cilul: ilii moldoveni. Prin ei trimitea in ultimul timp pace gi I'irrecuv6ntarien tregului sobord e la Neam!. La 30 octombrle 1794, Cuviosul Paisie s-a imbolrrrrvil greu. Dupd c6teva zile s-a simlit mai bine, iar Dumirrr, rr. cinci noiembrie, a ascultat Sf6nta Liturghie in bise- ' r, ;r si s-a impdrtigit cu Trupul qi Sdngele lui Hristos. rs,,'r illiqi a cdzut bolnav la pat, fiind ingrijit de ucenicii rr ,lc chilie: Onorie gi Martirie; iar la bisericl se fbceau ,rr,rr ,,ri roaptearu glciuni cdtreD umnezeup entrui nsdndto- ,',,r lrri si Sfdntul Maslu. iirrrrlirrdu-qsi far$itul aproape,s -a impIftd$it pentru , ' l t r r r r .rrl r r l ;cr u PreaC urateleT aineq i , chemdndla sinep e , l , r l r , ,rir r rr i r :oin rai bAt rani ,S of ronieq i Si lvest ru,a t r imis t ' , , ' ! ' I ' i r r ( ; i binecuvAntarien t regului sobot , care era t " , rr ' , r t ri r ; l i rll) onl rua ceast [g read espet i i re. t\l r, rr rrri , I 5 noiembrie, nu a mai vorbit nimic, ci , t , , , , , . rl ! , r \ , { ' i rl i r r iqt i tg i se ruga neincetatc u rugdciunea , , , " " , ' I , , , r r r , 'o t lcpt insesed in t inerefe.D upd amiazSi,n r l r r1, , l \ ' , , , r r r i r ' i ,( 'uviosulP aisies -a luminatl a fald, iar , l r r l r , ,r,r r ,r r l i l l , l :ur i - : r ci t i t canonuld e iesi rea suf letului . 19 Viala Cuviosului Paisie yelicicovschi Afafi, la fereastri, se aflau toli duhovnicii mindstirii si se rugau cu lacrimi penlru d6nsul. DupI Vecernie, Sfdntul prea Cuviosul plrintele nos_ tru Paisie, marele Stare! al Mdnlstirilor Neamlu gi Secu, gi-a dat sufletul cu pace in mdinile lui Hristos ?n al .12_1ea an al vielii sale, fiind plAns cu multe lacrimi trei zile qi trei nopli de obgtea Mdndstirii qi de toli credinciogii din imprejurimi. ImbrdcAndu-sein veqminte, duhovnicii, preolii qi diaconii au acoperit cinstitul trup al SfAntului paisie, las6ndu- i dezveliti numai m6na dreapti cu care binecu_ vanta, pentru inchinarea soborului qi i-au dat sirutarea cea mai de pe urmd. Apoi l-au agezat pe ndsdlie qi l_au depus in mijlocul bisericii mari, in sunetul clopotelor, filnd pldns de toli cu multe lacrimi. Vineri i-au sdpat morm6ntul in gropnita din dreapta naosului. iar sdmbata, lg noiembrie, l-au inmormAntat cu mare tAnguire, ca pe un ade_ virat SfAnt gi Pdrinte sufletesc cu multi fii. La sluiba de prohodire au slujit treizeci de preoli qi treisprezeced ia_ coni, cum spune pe larg unul din ucenicii SfAntului paisie, al cirui manuscris se afld in Biblioteca Academiei Romhne, sub numdrul 1860. Urmagul sdu a fost Ieroschimonahul Sofronie. or, mul duhovnic al acestei lavre. Sub stdretia lui .-u o,,r., lespede de marmurd pe mormantul Sfdntului paisie, cal.c poartAu rmdtoareain scriplie; ,,Aici odihnegte fericitul pdrintele nostru, Ieroschi monahul gi Arhimandritul Starel paisie, malorusianut. care, din Sfintul Munte al Athosului, cu gaizeci de uccrricr venindi n Moldova9 i aici mul t imed e f ral i adLrndn5di vi r r Ja de obgte prin sine inaintAnd, citre Domnul s_a nllltlt rl ^n 1194, in cincisprezecen oiembrie, in zi1eleb inecredinciosului domn Mihail $ulu voievod gi a Presfinlitulur Mitropolit Iacov". DupA mutarea sa, Cuviosul Paisie era cinstit cu multb evlavie, ca Sfant, in obqtea Mindstirii Neam!. CAliva din ucenici i-au scris viala pe larg, allii i-au pictat chipul 9i altii i-au scris slujba cu priveghere la inceputul secolului al XIX-lea, dupd r6nduiald, fiind ptdznuit in fiecare en la 15 noiembrie. Cu ale 1ui sfinte rugiciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Iiiul lui Dumnezeu, iaftA-ne qi ne miluieqte pe to!i. Amin SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL Pe Cuviosul Maxirn cel rrare cu numele gi cu viala, l-a odrislit cetateac ea mare a Constantinopojul i, ndscut din pdrinli de neam mare qi dreptcredincioii; qi l_au cres_ cut in inveldtura cdrfii din destul, pentru ca toate filosofia gi teologia a strdbitut desdvdrgit; apoi, a fost blrbat prea inlelept gi slivit $i in palatele impiriteqti cinstit. pentru ca impiratul Heraclie (610-641), v[zdnd inlelepciunea qi viala lui cea bund, l-a cinstit pe el cu r6nduiald de asincrrt (boier), chiar nevr6nd, qi in numirul sfetnicilor sdi l_a rdnduit; apoi, era de toli iubit qi cinstit gi la toatl cetatea impdldteascdd e mare folos. tntru acea vreme, s_a ridicat eresul monotelifilor, adicd al acelora ce mlrturisesc ci ests numai o vointd i,, Hristos, Dumnezeul nostru. Acesta s_a ndscut din eresrrl ce a fost mai inainte, al lui Eutihie, care spunea cu necuvi. inli ci numai o fire este intm Hristos, impot.lvu marf ,, risirii celei credincioase,c are spune ci sunt dou6 fir.i irr Domnul nostru Iisus Hristos Cel intrupat, asemenea f i dou6 voinle gi lucrdri deosebitea le fiecEteif iri, insd o sin gurd persoani a lui Hristos; pentru ce nu in doud Ders()luro Maxim Mdrturisitorul este despdrlit Hristos Dumnezet, cr are doud firi, fEra amestecare. $i erau apdritori ai monoteli{ilor qi rispAnditori ai lui Chir, patriarhul Alexandriei, Serghie al Constantinopolului (610-638) gi chiar implratul. Heraclie, inqel6ndu-se de dAnqii cu acel etes, 9i adundndu-;i soboare, Chir in Alexandria, iar Serghie in Constantinopol, au intdrit acel eres qi pretutindeni l-au preslrat, incat tot Risdritul l-au vdtemat. Numai Sfdntul Sofronie, patriarhui Ierusalimului, se impotrivea, neprimind credinla cea rea a acelora. $i vizdnd fericitul Maxim cum ci qi palatele impirdteqti s-au

rlins de acel eres qi chiar pe implratul 1-au v[timat, apoi,

tcrnAndu-seca nu cumva chiar gi el insuqi si se vatdmed e .r, cl cres, precum se vdt[maserd mulli, qi-a lisat dregitot rirs :1c, um qi slaval umii acesteia$, i s-a dus intr-o m6nls- I r r ('. care era departe de cetate $i se numea Hrisopol, voind ..r lic lepidat in casa lui Dumnezeu, decAt sd locuiascd in 1,,,r rsrrrilep lcitoqilor; gi s-a ffcut acolo monah' l)upd cAliva ani, pentlu viala lui cea imbundtSlit[, a 1,,.t rlrs pirinte al mdnistirii aceleia' Dup[ aceea, patri- ,,lrrrl Scrghie a indemnat pe impiratul Heraclie ca si scrie ,,r rrtrlisirca nedreptei lor credinle, cea plind de eresul ",,'rr,,tt'lililor, gi a numit-o pe aceea impdratul ,,Ekthesis" , , , t i i r , r { l io' -,r, alcdtui re"$, i a porunci t ca tol i sd creadi , tl, I lrlr'lrriln deni; deci, Biserica lui Hristos era tulburati r,,,!1, r t t l l . iil.rrr(rrl Maxim, vdzAnd tulburarea ce se fEcea Bise- '. ,1,'r rr t orrstantinopoql i prin tot RAsiritul gi pe eretict .rr rrr r'lrr r,,'i ;i irrr nul{indu-sei,a r credinla cea dreapti imt, rr l rr r ,rrr, l rr r;,'5 i clirtinAndu-sed e furtuna prigonirii, tAnjea , , , l r r l r r r lp l ;ur1, .ca;si uspina.A uzind cd in Apus eresul Viala Sfantului acelas el eapidi cu totul,p entruc i Severine, piscopuRl o_ mei, n-a primit aceaa lcdtuireim pdriteascdla, r Ioan,c el urmitor dupd ddnsul la scaunul Romei, a dat_o anatemci sobornicegtefe, licitul Maxim gi-a lisat mindstireas a qi s-ad usi n pdrlileA pusului,a vdnds cops i meargdla Roma ceav eche,d eoareclea Ierusalime rac u neputinldd, in cau_ za arabilor,c aren dvdliser[a tuncia suprap alestinei. Deci, s-a dus la Roma. au ,ou a" era atunci dreptcredincioasi, b inevoinds i petreacdc u cei dreptcredinciogi. Mergdnda colo,s -ad usp e la episcopidi in Africa, cares e int6mplaup rin cetltile din caleal ui, 9i vorbindc u dan$ii, ii intdrea in credinlb qi-i invdla cum sd scape de meqteiu_ girile potrivnicilorq i s[ se izblveascEd " ,ranu."ulo . cu reu me$tequgi;a r cbtrea ltii, caree raud eparte,t rimi"te"ua scrisoriles alei nvdlitoare qi sfEtuitoared espied reaptac re_ din!5,^csad s ep dzeasccdu dinadinsudl ee resual ceia. tnrr-aceav remea murit Serghie,p atriarhulC onstantinopolului, g i dupde l a venitp iros( 63g-641 9i 652), carc {inea de acelagie res; asemeneaa murit gi acel piros Alexandrinuli,a r dupdd Angiii,_ as osits fArqiiuql i imp6ra_ tului. Dar mai inainte de sf6rgitul sdu, vdzind imperatul ce mulli Sfinli Arhierei gi de Dumnezeu inlelepfli parinli leapid[ 9i nu primesca lcdtuirealu i, ci incd 9i'unut._.i L dau, s-a ruqinat foarle gi a scris iar.iqi pretutindeni, adeverind cd nu estem dfturisireasa aceeac, i a lui Serghiep, a_ triarhul care a fost inainte, c6 singur acela scriiid_o,'l-l silit _sdis cdleasciA. poi, murindi mpdratuHl eracliea, venit dupdd AnsuCl onstantinf,i ul lui (641), dar 9i acela :r murit, impirdlind numai patru luni, cdci a fost ot.Auit i,, taini de mamas av itregd.D upi dAnsulv, itregal ui manrii. anumeM artina,a pusp e fiul sIu Heraclionp e scaunp, ril, Maxi m Mdrturisitorul mijlocirea patriarhului. Dar dupi qase luni a1e impiriliet lui Heraclion, s-au sculat asupra lui boierii 9i prinzandu-^, i-au t[iat nasuL,a semeneaq i maicii 1ui, Martina, 9i i-au trimis pe amdndoi in surghiun cu necinste. Dup[ aceasta au ales la implrifie pe fiul lui Constantin qi nepotul lui Heraclie, cu numele Constans (641- 668), care qi e1 a avut fiu pe Constantin, care s-a numit ,,birbos". impdrdlind Constans, patriarhul de atunci al Constantinopolului, cel de un gAnd cu Martina, despre care se vorbea in popor cd impreund cu ddnsa au omordt cu otravi pe Constantin, fiu1 lui Heraclie qi tati al lui ('onstans, impdratul cel pus din nou; atunci patriarhul l'ilos ternAndu-sefo arte si dezbrdcAnd e 1as ine rdnduiala 1';rtriarhieia, fugit de voia sa in surghiun,i n Africa; iar ,lrrpir ddnsul a venit Pavel la Scaun in Constantinopol, .'rr', tle asemeneae, ra eretic monotelit. Mai pe urmd s-a ,.ri;rrrur9t i impdratul de acel eresg i s-a fbcut mare ajutitor r r ; r ;pindi tora l aceluie res. ( 'uviosul Maxim, zlbovind in pirlile Africii, s-a dus ,,,'1,' I'ilos, patriarhul Constantinopoluluic, el care fugise ,1, l:r scauorl s[u, gi strdbdtAnd cetdlile, inqela pe cei t', 1,t, ri.ilincioqi cu a sa rea credinld; gi mult ar fi vlt[mat ,,,'1,' ltiscrica lui Hristos, de n-ar fi avut potrivnic pe , ,'.ul Maxim; 5i a fost nevoie sd se adune episcopii I ' , ' \ i I i , r in Car taginac, a sd ascul tein t rebi r i lea mAndo- ,r,, I t', ntr'u cI aceasta dorea gi Grigore, patriciul pdrlilor l,, r. l:iciindu-se Sinodul qi intrebarea, inleleplitul l . | | r | , | | | | i . ,r/|( Maxim a bi rui t pe Pi ros,d ovedindu- id in l . , r r r r , ,, r r , . r t i l rc,i i r t i gi din dogmeleS f in{ i lorP dr inl i ,a rAr . i , , '1,,, r . r r r r l l l istos Dumnezeu,p recum sunt doud f i r i , Vialq SfAntului acela se leapddi cu totul, pentru cd Severin, episcopul Ro_ mei, n-a primit acea alcituire impirdteascd, iar Ioan, cel urmdtor dupi ddnsul la scaunul Romei, a dat_o anatemei sobornicegte,f ericitul Maxim qi-a lisat mindstirea sa qr s-a dus in pdrlile Apusului, av6nd scop sd meargd la Roma ceav eche,d eoarecela Ierusalime ra cu neputinll, din cau_ za arcbilor, care ndvdliserd atunci asupra palestinei. Deci, s-a dus la Roma, ca una ce era atunci dreotcre_ dincioasab, inevoinds a pet reacac u cei dreptcre dinciogi . Mergdnd acolo, s-a dus pe la episcopii din Africa, care se intdmplau prin cetdlile din calea lui, qi vorbind cu den$ii, ii intirea in credinli qi-i invila cum si scape de megteiu_ girile potrivnicilor qi sd se izbdveascdd e vdnareal or cea cu r5u me$te$ugi;a r cdtre al1ii, caree rau departe,t rimitea scrisorile sale invdldtoare qi sfEtuitoare despie dreapta cre_ din{i,^ca sd se pizeascl cu dinadinsul de eresul aceia. Intr-acea vreme a murit Serghie, patriarhul Constarr_ tinopolului, qi dupi el a venit piros (638_641 qi 652), care linea de acela$i eres; asemenea a murit qi acel piros Alexandrinul, iar dupi d6ngii, i-a sosit sfdrgihrl gi impdra_ tului. Dar mai inainte de sfArqitul s6u, vdzAnd impdratul ca mulli Sfinli Arhierei qi de Dumnezeu inleleplili perinti leapddi 9i nu primesc alcituirea lui, ci incd gi^anatemeoi d.au, s-a ruqinat foarte gi a scris iarigi pretutindeni, adeverind cd nu este m[rturisirea sa aceea, ci a lui Serghie, pa_ triarhul care a fost inainte, ci singur acela scriiid_o, i-,. silit sd iscileascl. Apoi, murind imp[ratul Heraclie, a vcnit dupi dAnsul Constantin, fiul lui (64i), dar qi acela :r murit, impdrSlind numai patru luni, cdci a fost otrivit ir taini de mama sa vitregd. Dupd ddnsul, vitrega lui manrii, anume Martina, a pus pe fiul s5u Heraclion pe scaun, pli,, Maxi m Mdtlltrisitotul mijlocirea patriarhului. Dar dupd gase luni ale impirdlier lui Heraclion, s-au sculat asupra lui boierii 9i prinzdndu-I, i-au tdiat nasul, asemenea gi maicii lui, Martina, 9i i-au trimis pe amdndoi in surghiun cu necinste. Dupi aceasta au ales la impdr[lie pe fiul lui Constantin gi nepotul lui Heraclie, cu numele Constans (641- 668), care gi el a avut fiu pe Constantin, care s-a numit ,,bdrbos". implrnlind Constans, patriarhul de atunci al Constantinopolului, cel de un gAnd cu Martina, despre care se vorbea in popor ci impreund cu dAnsa au omordt r:rr otravi pe Constantin, hul lui Heraclie gi tati al lut ('onstans, implratul cel pus din nou; atunci patriarhul !'ilos temAndu-sefo arte qi dezbricAndd e la sine rAnduiala 1',rtliarhiei,a fugit de voia sa in surghiun, in Africa; iar ,lrrri ddnsul a venit Pavel la scaun in Constantinopol, ,.rrr'" de asemeneae, ra eretic monotelit. Mai pe urmd s-a .rt:rrrurqti impiratul de acel eresq i s-a fbcut mare ajutdtor , r:rrnlinditora l acelui eres. ( 'uviosul Maxim, zibovind in p[r{ile Africii, s-a dus ,',,1,, l'iros, patriarhul Constantinopoluluic, el care fugise '1, l,r :;caunul sdu, qi stribitAnd cet[file, ingela pe cei ,1, ,t , t ,r ( ' ( l incio$ciu a sar eac redint i ; qi mul t ar f i vdt lmat ,,,'1,' liiscrica lui Hristos, de n-ar fi avut potrivnic pe , ,' r,'.rrl Maxim; qi a fost nevole sd se adune episcopii . t,,, \ tr rr ;r in Cartagina, ca sd asculte intreblrile amAndo- , , r rr 1, '1 111c1i i1 a ceastad oreaq i Gr igore,p at r iciulp dr l i lor 1,,, '. liioirldu-se Sinodul gi intrebarea, inleleplitul t , t , r r r r r rrr,, r r Maxim a bi rui t pe Pi ros,d ovedindu- id tn r , r , , , , , ,, , ( . . t i lcc : i r l i qi din dogmeleS f inl i lorP dr in{ i ,a r i - r . i r ,t r r r , , r r r r l l l istos Dumnezeu,p fecum sunt doui f i r i , Viala Sfonrului a$a srmt $i doue voinle gi cd lucrdrile sunt intr-o persoan[ nedespe4itdD. rept aceeaP, iros fiind biruit, s-a lipit de cer dreptcredinciogqi i a fost primit de Biserici cu dragoste9 i cu cinste ca patriarh. Atunei Piros a alcetuit $i o cltticici cu marturisirea credinlei celei drepte gi s-a dus in Roma, la episcopul Teodor, cel care a venit dupi Ioan, gi acolo l-a primit cu cin_ ste, ca pe un Patriarh dreptcredincios al Constantinopolului . Ajungr inda celz von la impdrarula, cestain datda t r i - mis pe un boier in Italia, anume Olimpiu, care era eretic, ca sd intoarci pe Piros iarigi la marturisiream onotelitilor. AjungAnd Olimpiu in Italia qi intrdnd in cetatea Ra_ vena, a chemat la dAnsul pe Piros din Roma gi iardgi l_a {Ecut sd se lind de eresul cel dint6i. Iar el, intorcdndu-se la ale sale rdticiri, s-a fecut vrednic ca s6 se dea anatemei de citre Sfinlii Pdrinli, impreund cu cei de un gAnd cu el, lucru ca-res -a gi fhcut mai pe ur.ma. In acea vreme, impdratul Constans, fiind indemnat de Pavel ereticul,p atriarhulC onstantinopoluluia, scris,i n septembrie 648, precum mai inainte Heraclie, moqul siu, alcdtuirea (mirturisirea) credinlei sale, plini de eresuri, numind-o ,,Tipos" (norm[) 9i a trimis-o pretutindeni, po_ runcind ca a$a sA se creadd. $i ajungdnd aceea ia Romi., episcopul Teodor sfArgindu-se, a urmat Martin fericitur (649-653); iar impdratul dorea ca episcopul cel nou pus si-i primeascd ,,Tipos"-ul lui, cel scris despre credinfd. Dar acela ii lepXda, zicAnd: ,,De ar voi toat6 lumcl sd primeascd acea noui invdl5turd potrivnicd credintci celei drepte, eu nu voi primi, nici nu mi voi deplrta dc acea evanghelicd qi apostolicd invatdtura gi de predaniilc Sfinlilor Pdrinli, chiar de ag p[timi qi moarte',. Iar Sf6nrrl Maxim Mdrturisitorul Maxim Mirturisitorul, fiind atunci in Roma, a fEcut pe fericitul Martin ca si adune sinod numaidecAt qi acea scrisoare imperiteascd, ce se numea ,,Tipos", s-o anatematizeze sobornicegtec, a pe o ereticdq i potrivnicd Bisericii iui Hristos. $i aqa a $i {ecut. Episcopul Romei, chemAnd pe episcopii sii, 105 la numhr, intre care era qi Maxim, qi pundnd inainte r5tecireal ui Chir, Serghie,P iros gi Pavel,i mpreun5 cu impirdteasca scrisoare ereticeascd, au dat-o anatemei; qi au scris la toli credinciogii din toatl lumea' intdrindu-i intru dreapta credinli qi aritdndu-le eretica rirtdcire qi poruncindu-le cu tot dinadinsul s[ se fereasci ,lc ea. Nu cu multe zile mai inainte de prinderea Episcopului Martin, Cuviosul Maxim, cu impdr[teascd poruncd a l.r;l prins in Roma, cu ucenicul siu Anastasie, 9i l-au dus l.r ( 'onstantinopol; pentru c[ gtia impdratul cu al cui sfat qi ,",lcrnnare a fost adunat Sinodul acela spre biestemarea ',,,,rrotclitilor gi a scrisorii lui. Cuviosul ajungdnd la Conr. rrrtinopopl e apd, au venit la dAnsulo amenii cei trimigi 'I' rrrrpirratc, are, iu6ndu-l fErd de rugine, fiind descul! qi | !,., rr|l)r5ciminte, purtdnd legituri, il tArau pe ulild, utmat l 't (.nicul sdu. DucAndu-l pAni la o temniid intunecatd t ' , r r r rcl r isa colo,n eldsdndp e ucenicull ui si f ie cu ddn- , rl , r r;cpuat l-au inchis in temni![. lrrrrrirc Atevaz ile. Cuviosul a fost dus la cercetarein 1' , t r t r r lr rnpi r rXtesAct.u nci a porunci ta - l judecau nul din . t, . , rir rr i. biu'bat limbut, care gtia bine a alcdtui cuvinte ,i,!,,,r .1,,r;(:; ;i dreptateain tru nedreptatea o intoarce 9i pe ,,t , ,, .r I vriliima,p ricepdndu-sela aceastam ai mult decdt , .1, | , (,' lcl cler iutate qi neruqinaren -a ardtat!C e fel de . , ! ,, . ' r , r ' , r rkrsi rcl inr i- a adusa supral ui ! Nici de bi t rdnel/ iala Sfantului lile cele cinstite ruqindndu-se- cdci atunci Fericitul avea mai mult de 70 de ani de la na$tereas a _, nici temAndu_se de darul care se areta in fala SfAntului, nici crutAndu_i obr_ ceiul cel blind 9i cu bund 16nduiala. Iar SfAntul, pe acela biruindu-I, cu multe dosddiri a fost oc[rAt de dAnqii; vdzAndu-se pe ei intru toate cuvin_ tele biruili de Cuviosul Maxim, 9i in cursele lor venalt, ldsdnd sfatul, s-au dus degrab la impdrat, spunandu_i des, pre bdrbdlia cea nebiruitd a lui Maxim, ci este nebiruit in cuvinte qi nimeni nu poate si-l induplece pe el ca si fie la un gand cu ei, chiar de ar voi cineva si_l gi chinuiasca. Deci, au pus pe Cuvios iarigi in temnild. Dupi pulind vreme, allii au venit la dAnsul, crezdnd ci dac[ adeseori se vor intreba cu dAnsul 9i prin cuvinte aspre il vor infricoga, cu inlesnire vor putea sd_l induplece spre a lor credinld. $i cei ce veniserl spuneau cd ei sunt trimigi de patriarh, qi au inceput a intreba pe Sf6nt: ,,De care Biserici te !ii, Ce a Bizanlului, de a Romei, de a Antr_ ohiei, de a Alexandriei sau de a Ierusalimului? Iatd toate aceste Biserici cu pirlile cele ce se afli sub ele, cu noi se ulesc; drept aceea, de e$ti $i tu fiu al sobornicegtii Bise_ rici, apoi si fii cu noi, ca nu instrdinati viali intru izeonin incepdnds, ep At imet tri au " . La acestea, Fericitul bdrbat a rdspuns: ,,Hristos Domnul a spusc d soborniceasceB isericl este cea dreaDt,l $i mantuitoare mdfiurisire a credintei; pentru aceea pc Petru cel ce bine a mirtudsit, l-a numit <fericit> si pe a iui m[rturisire a fEgdduit Domnul sa zideascd o Biserica, rr tuturor. Dar vreau si gtiu mdrturisirea voastrd, prin cat.(: toate Bisericile, precum zicefi voi, s-au unit $i nici eu n,, voi sd md osebescd, e esteb ine alcdtuitea ceam drturisirc., Maxim Mdrturisitorul Atunci au rdspuns trimiqii: ,,Degi nu ni s-a poruncit nou[ despre aceasta sA grAim cu tine, insi zicem: Doua sunt intru Hristos lucrdrile,d upi deosebireafi rilor, iar una lucrarea pentru unirea firilor intr-o persoan[". Iar Sfintul a zis: ,,Doui lucrdri ziceli cd s-au unit intr-o lucrare, prin unirea firilor intr-o persoani; apoi, aici, afarh de cele doud lucr[ri, o a treia lucrarea mestecatda ducelil a mijloc". ,,Ba r.ru,z iser[ aceia,c i doud lucrdri grdim, iar una pentru unirea firilor". Zis-a SfAntul: ,,Singuri alcltuili^o credinld nestatornicd qi pe Dumnezeu nu intr-o fiinln Il mdrturisili a li. Despre aceastan u pot g1'Aei u, nici n-am inv[lat de la Slintii Pnrin{i a mdrturisi aqa; iar voud celor ce aveli pur, r e. faceli ceea ce vd place". Ei, neputdnd la aceasta sd rispundd ceva impotrivi, r rrrr zis lui: ,,Cel ce nu se supune, sI fie anatema gi si sul{ rc Inoartea cea hotirAtd lui". Iar SfAntul, cu bldndele gi , ' sllrerenie a rdspuns: ,,Ceea ce a voit Dumnezeu pentru ,rrr(f. aceea acum s6 fie spre slava numelui Lui celui ' . t : r r l " ' .I ar aceia,d ucAndu-slea cei ce i -au t r imis, le-au t,rr,ri: clc grdite de Cuviosul gi sfttuindu-se imp[ratul cu 1,' t rn rhul , precumo dat i Pi lat cu iudei i asupraD omnului , ,,, lrrris pe SfAntul in surghiun, intr-o oarecare cetdluie, ' ,, llrrlnca Yizia, care este in Tracia; la fel gi pe Ana- , ' r, , uccnicul lui, indatd l-au trimis la surghiun, intr-o | ,r,,r.rr rrri indepirtati a impird{iei grecegti,la un loc foarr , | , ' ( ;no in l imba barbards e numeaP erver isL. a fel au | , . ' , r . . r, r l luiu cenica l Cuviosului ,c ares en umeat ot Anar , ,' ..rr lirst cAndvai n Roma slujitor, qi care a scris mai | ',,,,.r vi:rla acestui Cuvios Maxim. Deci, l-au trimis in t . , , , ,1 | r . r .e clateaT raciei . Yiala SfAntului In acea vreme au adus la Constantinopol pe fericitul Manin. episcopuRl omei .q i . dupar nul rAc hlnui re,l -au t r i - mis la Cherson, in surghiun. Dar mai inainte de ducerea lui la Cherson, fiind inc[ in Constantinopol, a murit pavel, patriarhul Constantinopolului; iar dupd pavel a venit iardgi Piros, cel mai sus pomenit, dar qi acela murind dupi oatru luni, a venit ia patriarhie petru, care linea acelagi eres al monotelililor. Apoi, trec6nd multe zile, impiratul 9i patriarhul pe_ tru au trimis la Sfdntul nigte bdrbali cinstifi, pe Teodosie, episcopul Cezareei Bitiniei, 9i pe doi boieri, pe petru gi pe Teodosie, ca sd-l induplece la credinla lor. Aceia punAnd multe feluri de cuvinte inaintea Cuviosului, pe de o parte amiginduJ, pe de alta ingrozindu-l; apoi qezdnd ei qi po_ runcind Sfdntului sd qadd (gi era acolo qi episcopul Vi_ ziei), Teodosie episcopul a zis cdtre Cuviosul: ,,Cum pe_ treci, Maxim?". Iar el a rdspuns: ,,Aga precum mai inainte de veci a gtiut qi a hotdrAt Domnul, sd fie lucrarea vietii mele, care se line cu puftarea de grijd a Lui,'. Teodosie a zis: ,,Deci, ce a hotdrAt Dumnezeu mai inainte de vecr, despre faptele fiec[ruia din noi?". Sf6ntul a grdit: ,,Dumnezeu a $tiut mai inainte g6n_ durile noastre, cuvinteie qi faptele, care strnt in puieren noastr[, qi mai inainte a randuit qi a hotirdt ce avea sd vic asupra noastrd, care nu sunt in puterea noastr6, ci il dumnezeiascaL ui voie',. Teodosiee piscopulz ise:,,Caru sunt in puterea noastrA $i care nu sunt?,'. A grdit SfAntLrl Maxim: ,,Cel ce toate le qtie, stdp6nul meu, intreabd pe robul siu?" . Episcopulz ise:. .Cua devdrant -am qt iut 5i v, r iesca invdla:c e deosebi ree stei nt re celec e sLrnitn or r tc M ani th Mdrturisitorul rea noastre qi intre cele ce nu sunt gi cum unele sunt $tiute mai inainte de Dumnezeu $i altele r6nduite mai ?nainte?". Cuviosul Maxim a zis: ,,Toate lucrurile cele bune gi cele rele ne sunt nou6 in voie, dar pedepsirile $i certerile ce ni se intAmpli sau cele potrivnice acelora, nu sunt in puterea noastr5; pentru ci nu avem putere in fala durerii ce ne muncegte, nici pentru sdnitate, ci numai in pricinile acelea care aduc ori durere, ori senetate; qi precum neinliAnarea este pricina bolii, iar infrAnarea este pricinuitoare rr sinitd{ii celei bune, aqa gi paza poruncilor lui Dumnezeu ,'step ricind de cAqtigarea impdriliei cerului, iar cblcarea

r,rclorae step ricinuitoarea focului gheenei".

Episcopul a zis: ,,Pentru ce te munceqti cu aceastd ', ,'onire, ftrd sd fi f5cut ceva vrednic de o primejdie ca ', ,.:rsta?"G. r6it-a SfAntul:, ,Mi rog lui Dumnezeuc a, prin ', , ;rstrpi rimejdie certandu-mds, 5-mi ierte mie cele fbcute i,ru r (){ilcareas fintelor porunci". Episcopul zise: ,,Au nu 1,, rrtrrr ispitirea muitora se aduc primejdiile?". Griit-a r ,ntrrl:, ,Ispitili se fac Sfinjii, ca ardtates d fie tuturor fapr' 1, ,t'lc bune qi tiinuite ale lor, precum au fost Iov qi i.' rl r:ici Iov a fost ispitit spre ardtarea bdrbdjiei ce era , , ' r r r r r : r r rdl ,a r neqt iutdd e nimeni ; iar asupral ui Iosi f a ' ',rl rrpila, ca si fie aratatd intreaga lui inlelepciune qi ',,r,,,r.r(r care face pe om sfAnt; gi fiecare din Sfinli, I,r rr l.u;r tlc voie de au patimit in aceastl 1ume, pentru '. , , .,r pitirnit, ca, prin primejdiile ce se aduc asupra lol i, I | | 'ruulczcu, sd calce ca pe un $arpe pe mAndrul gi 16- ,,r ,1,' ,,'l , rrcil a fiecares fAntr dbdareae stel ucrul ispitirii". | 1,r.,,prrl Ieodosie a mai intrebat: ,,Ce riu mdrtu- , , ' , ' , , , r , r . rk^1c inst r l inezi de impdr tdqi rean oast r [?" . i r , , , , ' . , I r rviosulM axim: , ,Fi indciz icel i cd esteo luVia! a Sfantul ui Mar im Mdrturisitorul crare a Dumnezeirii qi a omenirii MAntuitorului. Se cuvine se credem Sfinlilor Pdrin{i, care zic: <A celor ce este h.- crarea una, a acelora este $i fitea una>. $i voi pe Sf6nta Treime, nu Treime o rnirturisili, ci p[trime, ca 9i cum ar fi intruparea de o fire cu Cuvdntul gi s-ar depirta de aceeagir udeniea firii omenegti,p e careo are,p rin PreaC urata FecioaraN dscatoardee Dunrnezeuc,u noi . Apoi, desp6{indu-se de rudenia asemdndrii, s-a fhcut alt Ipostas, de o fire cu Cuv6ntul, precum pi Cuvdntul ested e o fire cu Tatdl qi cu Duhul gi se mdrturiseqtea stfel nu Treime, ci pdtrime. Iar c6nd socotili lucrarea 9i zice{i ca una este voia Dumnezeirii 1ui Hristos gi a omenirii, ii mic;orali despdr{irea bunntdlii Lui; pentru c[ fiecare fire igi are lucrarea sa, iar dacd ar voi s[ facd cuiva bine, n-ar putea, fiindu-i iuatd lucrarea bun[tdtii; cici f[r5 lucrarea cea fireasc5.n, ici un iucru nu va putea a face ceva gi a lucra; inci qi despre trupul lui Hristos mlrturisiti ce este in doui firi 9i o voie, pi cu voia este {Ecltor al tuturor veacurilor $i a toatl fiptura, impreuni cu Tatil qi cu Fiul gi cu SfAntul Duh, iar cu firea este creat; sau mai binc zic0nd: Cu voia este frrd de inceput, de vreme ce voia lui Dumnezeu este fird de inceput, precum gi Dumnezeu nr. are inceput, iar cu firea Sa are trup din nou creat. Deci, a mdrturisi astfel nu numai fdri de minte estc. ci qi fbr[ Dumnezeu. Pentru ci nu zice{i cd este numai o voie intru Hristos, adicd cea dumnezeiascdi,a r la dumnc. zeiascav oie nici un inceputs au sfArgitn u poates d se zicil precum nici la Dumnezeire; dar inc6 luali de la Hrislos Domnul toate insemndrile qi inchipuirile, pentru care sr1 cunoa$tem Dumnezeirea Lui gi omenirea; incAt nici rurl nici doui vointe sau lucriri intr-insul sd nu se zicii eir sunt; nu este una, de vreme ce o desplrli]i in doud; nu sunt doul, de vreme ce le amesteca{iin tr-una". Dup[ vorba cea mult[ din amAndou[ pdrliie, gura cea de Dumnezeu inleleplite qi de Dumnezeu grditoare a Cuviosului Maxim, qi limba lui cea de Duhul SfAnt miqcati au. biruit pe potrivnici, incAt aceia $edeau tecand cu capetelep lecateq i cu ochii ldsali in jos. Apoi, umilindu-se, au inceputa plAngeq i sculAndu-ses,- aui nchinat SfAntului, la fel pi el s-a inchinat lor; 9i fEc6nd rugiciune cu bucurie, s-au invoit la mdfiurisirea cea dreptcredincioasl a Cuvi- ,rsului Maxim qi cu dragoste au primit-o pe ddnsa; astfel, 1'rccum el a ffgdduit a crede gi a m[rturisi, la fe1 a voit a .,,luceq i pe impdratull a aceeagci redinld. Apoi iardqi a fost trimis Pavel patriciul la Yizia, ca . r rrtluci de acolo pe Cuviosul Maxim la Constantinopol, ','.:r cu cinste. Deci, fiind el adus acolo, i s-a dat si gdzdu- ' ' .r rr in Mdnistirea Sfdntului Teodor. A doua zi, impdratul a trimis la Cuviosul doi boieri, 1', l'grilanie 9i Troil, urmAndu-le lor mulli bXrbafi dregd- ,,,,r ( u oaste qi cu slugi; apoi cu m6ndrie gi cu slavd lu- , , ,, , ., r :r venit cu dAnqii cel mai inainte pomenit, epis- , , , ' r l I r'odosie, pe care Cuviosul Maxim il aqtepta gi n6- t '1,1' r r ,i rrn pl ini reaf hg[duin{eil ui ; cdci f rgiduise nu nu- ' ', , I ir (:tcde drept, ci qi pe impdrat a-l aduce la dreapta ', I'rrt.r l)ar acela a minjit, ca mai bine sd placd impd- , , r , , l , r rp ; r r r iutescd, ecdtI mpdratuluci erescA i Sf inteiL ut ' , l . r r r t r rll) i r r inteM axim, intorcAndu-sea, zis cu la- , , , r r r' r t r r '. :pisoopuTl eodosie:, ,To! i aqtept lm,s tdp6ne, . ' , " , , . , ,u( ' ; r . judecdl i ig; t i i celec e s-aua ;ezatq i intdr i t | ' r , , r , , i l r r r l l l ivanghel iep, e fEci toaread e viald Cruce Viala SfAntului Maxim Malrturisilorul gi pe SfAnta IcoanA a MAntuitorului nostru Iisus Hristos qi a Maicii Lui, Celei {Erd de prihand, a Prea Curatei Ndscdtoare de Dumnezeu gi pururea Fecioarei Maria". Episcopul, plecAndu-gi fala in jos, cu umilit glas a rdspuns: ,,$i ce pot face eu, cAnd intr-alt chip a voit dreptcredinciosuli mpdrat?"P ilintele Maxim zise: ,,Apoi de ce te-ai atins de SfAnta Evanghelie gi de cei ce erau lAngt tine, daci in voi nu era g6ndul intdrit, adice si puneli in lucru cele griite? Cu adevdrat toate cereqtile puteri nu mi vor pleca sd fac ceea ce cere imp[ratul; pentlu ci ce r6spuns voi aduce, nu zic lui Durnnezeu, ci inse$i conStiinlei mele, dacd pentru slava $i cinstirea omeneascd,c are cu adevdratn u esten imic, rn-agl epddad e credinlac ea dreapt6, carem Antuie$tep e cei ce o iubesc?" ZicAnd Sfdntul acestea,t oli s-au sculat indatd plinr de mAnie9 i de iulime gi repezindu-sela dAnsul,a u inceput nu numai a-l ocdri, ci apucAndu-Ii,l bdteauc u mAinile, il intindeau, il tr5geau incoace gi incolo qi fiecare se intindea si-l loveascd; $i poate l-ar fi ucis chiar acolo, de nu i-ar fi oprit episcopul Teodosie gi de n-ar fi potolit tulburarel lor. Dupd ce au incetat a-l bate gi a-l intinde, au inceput a-l scuipa, $i scuipare pe omul lui Dumnezeu peste tot de Iu picioare pena in cap, incat toate hainele lui erau intinalc $i cu negriite dosddiri oclrAnd pe Sfentul au $ezut. Atunci, Epifanie patriciul, cu multe asprime gi nrii nie a zis citre SfAntul:, ,Spune-nen oud,r dule bitrAn qi irr drdcit,p entru ce ai zis unelec a acestea?O are ca niqteo lt r tici ne socotegti pe noi, cetatea noastre qi pe imp[ratul nostru?C u adevdratm, ai buni cre$tinis untemd ecAtt inc r.ir pe Domnul nost ruI isus Hr istosi l mi r tur isim, cdci ar ' ,,., voie dunnezeiasci gi omeneascdg i suflet inlelegitor; rrrir' toati firea care are minte cu adevdrat,a re qi voie 9i lucrare; pentru cd vielii fireasci ii este migcarea qi minlii fireasci ii este voia 9i qtim pe Domnul av6nd puterea voir'- !ei, nu nutnai dumnezeiasci, ci 5i omeneascl; rnai ales cd pe cele doui voinle gi lucrdri ale Lui nu le lepid[m". Pdrintele Maxim a spus: .,Dacb crezi astfel in Biselica 1ui Dumnezeu, apoi pentru ce md silegti sd m5 impirtirgesc chipului care pe toate cele grdite acum de voi le lcapidl cu totul?". Zis-a Epifanie: ,,Acela s-a ficut ca ,lczlegard a celor grele de inleles. ca sd nu se vatame ponoirLeled e niste cuviute ca acelea".G tiit-a PdrinteleM a- .inr: .,Aceasta este potrivnice, cbci tot omul se sfinleqte 1,irn rndrturisireac redinlei".T roil patriciul, a zis: ,,Tipos"- ,,1r rLrle apdddc ele douAv oinle in Hristos, ci porunce$tea r . r rf i r . cat of i cu paceas ds eu neascd" . I)iirintele Maxim a zis: ..A trece sub tdcere cuvAntul, , r, rr I lepdda, fiindcI grliegte Sf6ntul Duh prin proo- ' , , , r r l Nl suntg raiur i , nici clLvintea, cdror glasur i si i nt t ,,rr,/ii. Pentru aceasta, de nu se griieqte vreun cuvdnt, , , r r r t r rilr celan u estea devdrat "T. roi l zise: , ,Ai in inima r , r ' { ,ur r voiegt i ,n imeni nu te opregte"G. rdi t -aS fAntul t ' r r r r " . l lea tuturorm Antui ren u a hot l rAt -oD umnezeu i , ' ,L, l l r l ,rrr r r r roi r r , zic1tndC el ce se va lepddad e Mine ,t',t ,,,tnrnilor, Md voi lepdda qi Eu de el inaintea , ' t , \ ! 'r t ( 'el din cerur i . Iar dumnezeiescuAip ostoln e , , r r . r r : i r r r l :C u inima se crede tnt r t t dreptate,i at cu ' ttt,trlttriseStes prc nxAnbtire.D rept aceea, daci r ' ,1" , i , ' r r ' , r it lumnezeieqtpi i rooroci ,c um qi Apostol i i , r " ' , , , i , ' . r rr r r i i r lur isi tcnu cuvinteleg i cu glasur i let aina , t , , ' r ,r , . r ( : r ( lucela toat i lumeam Antui rea, poi nu este Yiala SfAntul!i Maxim Mdrturisitorul de folos ca se punem asupra acelei mdrturisiri tdcere, ca s[ nu se impulineze mAntuirea oamenilor". A doua zi de dimineald, a venit Teodosie episcopul la Cuviosul Maxim qi toate cdrtile care le avea Sf6ntul le-a luat, zic6nd cuvintele impdrdteqti: ,,N-ai voit cinste, mergi dar la izgonire, de care egti vrednic". $i l-a dat pe el osta$ilor, care l-au dus mai intdi in Selimbria, unde a zdbovit doud zile. in acea vreme, un ostaq din Selimbria s-a dus in gloate 9i ridicind pe popor asupra bitrAnului zicea: ,,A venit la noi un monah care huleqtep e PreacurataN iscAtoaread e Dumnezeu". Voievodul, chem6nd pe clericii cei mai int6i ai cetdlii Selimbria, pe prezbiteri, pe diaconi qi pe monahii cer mai cinstili, i-a trimis la Fericitul Maxim, ca s[ afle de la ddnsul daci sunt adevlrate cele grdite despre el, ci huleqte pe Maica lui Dumnezeu. Deci, venind ei. s-a sculat Cuviosul qi li s-a inchinat pdnd la pdmdnt, cinstind fe{ele lor. La fel 9i ei s-au inchinat SfAntului qi au gezut to{i. Atunci un bhtren din cei ce veniserd, foarte cinstit, cu multd bldndete gi cu cinste, a griit cdtre SfAntul: ,,Pdrinte, de vreme ce unii ne-au spus despre sfinlia ta, cum cd nu mdrturisegti pc Doamna noastri, Preacurata Fecioari, Ndscdtoare dc Dumnezeu, a fi de Dumnezeu Ndscitoare, deci, jurd-te pc PreasfAntag i Cead eofiinJ5T reime, ca sI ne spui adevirul, gi vei scoate indoiala din sufletele noastre, ca sd nu nc vitdmdm cu nedreptatei,n doindu-ned espret ine,'. Cuviosul Maxim intinzdndu-se pe p6m6nt in chipl Crucii, 9i iariqi sculdndu-sem, Ainiies prec er ridicdndu-6i, a strigat cu glas mare qi cu lacrimi: ,,Cela ce nu mdrtrrli se$te pe Doamna noastra, cea intru tot cAntatd, gi pe ccr, mai sfAnt6 qi fEri de prihan[, 9i dec6t toate mai cinslitfl cum cd cu adevdrat este adeviratd Maici a lui Dumnezeu, Cel ce a fdcut cerul qi pimdntul, marea gi toate cele ca sunt intr-insele, si fie anatema de la Tatil qi de la Fiul qi de la Duhul Sfdnt, de la Treimea cea deofiin]E 9i mai presus de fire gi de la toate puterile ceregti; cum 9i de la ceata Sfinlilor Apostoli qi a Proorocilor gi de la multimea cea frfi, de sf6rqit a Mucenicilor, qi de la tot duhul cel drept, care intru credinld s-a sfArgit acum qi pururea gi in vecii veoilor", Acestea auzindu-le, toli au l5crimat qi l-au binecuviintat, zicind: ,,Dumnezeu si te intireascd, Pirinte, gi sd t,' invredniceascda {i sdvArgia lergareat a, ftrd impiedi- , ;rrc". Apoi s-au intors in cetatea 1or, iar SfAntul a fost dus rrr I'crveris gi acolo l-au inchis in temnild. 'frec6nd multi vreme, iardqi impdratul a trimis ca ' I lducd in Constantinopol pe Cuviosui Maxim de la ,rr11lriunc,u m gi pe amdndoiu cenicii lui. $i, sosind ei cu ,,'.rlria in cetate, apundnd soarele, au venit doi dregdtori " ..,'( o ostati gi sco!6ndu-i din corabie, goi gi desculli, i-au t' 1,.rr{itq i deosebip e fiecare ii strijuia. Iar dupd c6teva , t , . r r rl i rstd ugii n palat .

ii :ru adus separat pe ucenicul Anastasie gi l-au silit

' t,,,r;r ocva de riu asupra invildtorului siu; dar dup[ ce , I r rr rr voit sd grdiascdn edreptatea suprad reptului, l-au | ,r,'r r.rr crr palmele, apoi au trimis pe fiecare in temnile 1., 1.,, l .,: || r. It,rt,:f aoeasta, a dolua zi seara, Troil patriciul $i . ' 1l rr, I r;rt;rss, tolnicul implrdtesc, au venit la Cuviosul t | , rrrr \txri. qozAndg i poruncind9 i Sf6ntuluis d qadd,i -au r .t,',r, r(. noud, ce vorbe ai avut cu Piros in Africa qi .,. | ..',' ' -r , rr r'c f'el de dovezi l-ai induplecat s6-9i blesteViala SfA tului Maxiu Mdrturis it or l me dogma sa $i s-o primeascl pe a ta?". Sfdntul rdspunse: ,,Eu n-am nici o dogmi a mea, ci cele de obqte ale Bisericii sobornicegti, pentru cd n-am adiugat nici un cuvdnt nou, care si se numeasci dogma mea". Apoi l-au mai intrebat: ,,Nu te impdrtigegti cu scaunul Constantinopolului?". Griit-a SfAntul: ,,Nu ml voi impbrtlgi". Acegtia au zis:,,Pentru ce?". Sfdntul rispunse: ,,De - oarece a lepdda cele patru Sfinte Sinoade prin ce.le noud capitole ce le-au alcituit in Alexandria gi din alcdtuirea scris[ de Serghie patriarhul, in aceasti carte, cum gi plin ,,Tipos"-ul, care nu de nult s-a adus de fa!6, iar pe cele ce le-au dogmatizatp, e aceleal e-au lepidat prin Tipos qi s-au blestemat singuri pe sine de atdtea ori. Deci cei ce singuri de la sine sunt blestemali 9i lepldali de sinodul ce a avut loc in Roma gi de preolie sunt instriina{i, aceia ce fel de Taind slvdrqesc?A poi ce duh vine asupraa gelorac are se hirotonisesc de unii ca aceia?". Zis-au lui: ,,Apoi, ce, tu singur te vei mAntui, iar ceilalli to{i vor pieri?". Grdit-a lor Sfdntul: ,,CAnd toate popoarele se inchinau in Babilon chipului de aur, cei trei Sfin{i Tineri n-ar.t osAndit pe nimeni la pierzare; pentru c[ nu chutau 1a faptele altora, ci numai pe ei singnri se pizeau, ca si nu cadll din buna credinli cea adevirat[. Asemenea qi Daniil, ccl aruncat in groapa cu lei, n-a os6ndit pe aceia care nu sc rugau lui Dumnezeu, dupi porunca lui Darie; ci cugeta qi se ingrijea despre sine qi voia mai bine si moard, decAt sn gregeasci lui Dumnezeu qi sl se mustre de conqtiinla sn pentru cdlcareal egii lui Dumnezeu.D eci, sd nu-mi dea 1i mie Dumnezeu, s[ judec pe cineva, nici sI zic: numai ctt md voi mdntui. Ins[ pe cAt pot, voiesc mai bine a nttrtr , decit sd-mi tulbur conqtiinla mea, gregind cu ceva inaintea dreptei credinle". Zis-au lui: ..Ce vei face cdnd romanii se vot uni cu bizantinii? Cici aseard au venit de la Roma doi clerici gi rlimineald, in ziua duminicii, se vor implrtigi cu patriarhul din Prea Curatele Taine". Cuviosul rdspunse: ,,Chiar rlhcdt oatd lumea ar incepes d se impdrtiqeascdc u patriarlrul, eu nu pot sd m[ in-rpdrtiqescu d6.nsulp, entru c[ gtiu , rr l)uhul SfAnt, prin Apostolul Pavel, a dat anatemei chiar 1', ingeri, dac[ ar fi propovdduil intr-alt chip, aducdnd ,, vr rlou in credin!6". Aceia i-au zis: ,,Cu adevdrat, este ,l, trcbuin{d ca doui voinle gi hotlrAri si mSfturisim in t tri rlos?". Sfdntulr dspunse,:, Estec u adevlrat de ttebuin!5 ' , irrstim dreapta credin!6, pentru ci nici o fiin!5 nu este L,., ircca fireasci lucrare. Cici Sftnlii Pdrinli arltat gtit- , ., ci nu este, nici nu se cunoa$te fire {Erd lucrarea ei t , r ' . incld lept aceead, acdn u esteg i nici nu se cunoa$te t',,.r lrrri lucrare, atunci cum se poate qti cE Hristos este , t, r .r irl l)Llmnezeuq i om cu firea?". \lrrnci au zis: ,,$tim c[ aqa este adevirat, insl sd nu , ,1",,, .1i pc imp[ratul, care pentru impdcare a alcituit t ,1, , , . r r l ucela"n u ca sd ia cevad in acelec e se cunosc ,,, rr,, r(l;, ci ca s[ aduci pace Bisericii, poruncind ca si ,,!, ! r,,.' ',,olbeascd[ e acelel ucruri oaref ac dezbinare". r r r r r r rllu i Dumnezeua, runcdndu-slea pimAnt ,a rds- ,r Lr,r 'irui: ,,Sd nu se mdhneascdb unul gi iubitorul I ! , r , , ' ,ni, ' r ' r rim p[ rat asuprap rost imi im ele; cdci nu pot i , ! ,, , , , , I ' , . l ) l l rnezeu,t dcdnda supraa celorac are ne-a I r , r r r,,r . . , 1, .g , r ' i r imq i s[ le ml r tur isim; pent lu ci dacd r . , r, , r , r , r ' r/r, . r (s oul Apostol ,E l estec are a pus intdi in r , , ' ' 1' , . rp, r ; tol i ,a l doi lea pe prooroci ,a l t rei leap e Viala SfAnt lui dasclli, apoi printr-ingii El singur a griit; iar din toata Scriptura, din Agezim6ntul cel vechi gi cel nou, de la Sfinlii invSlStori qi de la Sinoade invd{6m a gti cum ci are putereaa voi gi a lucra acesteap: rin dumnezeireaq i prin omenirea sa, adici Iisus Hristos, Domnul gi Dumnezeul nostru, Cel ce S-a intrupat. Pentru cd nimic nu-I este cu neajungere dintr-acelea prin care, ca un Dumnezeu, sau dintr-acelea prin care, ca un Om, se cunoa$te, afard de picat. $i daci ested esdvdrqitd upd amdndoudq i de nimic nu are 1ips5;a poi, cu adevdrat,t oatl taina cea pentru El.o injoseqte acela care nu-L mdrturiseqte cd este o singur[ fiin![ cu osebirile, care i se cuvin ei, dupd amdndou[ firile". $i multe intrebdri qi cercetdri ficAndu-se, nici unul din patriarhii care pedeaua colo n-a grdit nimic. $i c6nd se intindea cuvdntul pentru sinodul ce a fost in Roma, un oarecare Demostene a strigat: ,,Nu era drept sinodul acela, fiindci l-a adunat Maftin, episcopul cel lepddat". Maxim, omul lui Dumnezeu, a rdspuns: ,,Nu este lepddat Martin, ci prigonirea pdtimaqi". Dupi aceasta, trimilAnd pe SfAnt afari, se sfltuiau cc sd facd cu dAnsul: deci. s-au sfEtuit cei fErd de omeniu chinuitori, ca gi cum fiind cu iubire de oameni, s6-l diru iasci cu viald, dar ohinuri si-i dea mai greie decdt moar tea; de aceea l-au dat in mdinile eparhului cetSfii. Acelrr, ludnd pe Cuviosul Maxim cu ucenicii lui qi in curte drr cdndu-i mai intAi pe Sfdntul bitrdn dezbricdndu-i qi intirr z6ndu-l la pAmant, cu vine tari a poruncit s[-l bat5, neclrr ,endu-i bAtlanelile, nelegiuitul chinuitor, nici rupinAndu"u, de cinstea lui, nici umilindu-se, v[zdnd trupul lui cel clri nuit de nevoinlele pustniceqti. $i cu atdta asprime l-a bn tut, inc6t s-a rogit pigAnul cu sAngelelu i, iar trupul lui rrn Matirfi Mdrturisitorul sfErAmat. incAt nici un loc nu i-a rdmas neatins de rdni' Apoi, fiara cea sllbaticS, intorcAndu-sel a ucenicii Cuviosului cu mAnie, de asemenea i-a j ertfit pe amAndoi $i bAtqi fiind ei, crainicii strigau: ,'Cei ce nu se supun poluncii impdrategli 5i intru nesupunere petrec. vrednici sunt si pitimeasci unele ca acestea". $i astfel, abia sufl6nd. i-au arutcat in temnila. A doua zi, pe Sfdntul qi Cuviosul bdrbat, ou cel mai 'int6i ucenic Anastasie, din temnili iardqi, in curte, l-au

rclus abia viu, cu totul plin de rini, incAt se induioqa ori-

, ine. vdzdnd un b[tran cinstit, un SfAnt pustnic, un invitrrtorg i mdrturisitord e Dumnezeuc u totul insdngerat9 i de , rrnrplite betdi lenit, de la picioare pdni la cap, neavAnd ., i.nrlnate. insi nu s-au umilit de dAnsul acei impietrili la ,,rrrirl, ci mai cumplit[ chinuire i-au frcut, pentru cA, scor. rrrilrr-il imba cea de Dumnezeu grditoare, care izvora ' ,rr i rlc inlelepte invd!5turi qi ineca crediniele cele eretice, rrr l:riat-o fbrd milostivire, vrAnd astfel ca sd pund tecere ' r r r r, 'cleid e Dutnnezeug rdi toare. Aoeeaqi au ficut-o gi ucenicului s[u, Anastasie cel .I r r r r.rr . :,rii ar[qi in temnild iau inchis pe ei. $i Cel ce a t ' rrt ourccAnd limba pruncilor spre lauda numelui lui tt' ' ti)i; l)omnul qi mutului i-a dat bun6 grdire, Acela 9i ' , t,,r rrrtri ai Sii, credincioqi adevlrali, adicd Cuviosului t , rrrr M irt'turisitorul qi Mucenicul, la fel qi ucenicului ,,, t u\ji()qului Anastasie, le-a dat mai presus de nidejde , , ' ,, ..r lrir-t limbd, mai bine 9i mai limpede decet inainte r' | ,,, ,, ,r lirnbilor. inqtiinlindu-se desprea ceastati cdloqii , i1, | ()r r'rll s-au ruginat qi, spre mai mare zavistie por- ', ,, 1,, , 111;i1lu1i; 1c ea dreaptl cu cu{itul i-au t[iat-o 9i la I , , , . , r rr . r r r rnuncat -ol;a fel au f icut qi SfAntuluiA nasl/ iala SfAntului tasie, ucenicului sdu, i-au teiat mana. Iar pe ucenicul celi_ lalt, Anastasie, apocrisiariul Bisericii Romei, l-au crutat, fiindcd a fost cdndva scriitor la impdrali. Dupd aceastap, e Cuviosul Maxim cu ucenicul, scolAndu- i din curte, ii t6rau prin tot tdrgul cu batjocurd, ard_ tAnd la tot poporul mAinile qi limbile lor cele tdiate si cu glasuri fEr[ rAnduiald fEcdnd strigare qi rris. Iar dupd acea chinui re fbrd omenie 5i bat jocuran ecinsl i ta.i -au t r imrs separatl a izgonire mai depirtatd,p e fiecared in acegtit rei, {Are purtare de grijd pentru ddnqii, ftrd hrand gi IErd haine, goi gi desculti. Deci, multe nevoi qi necazuri a ribdat pe cale Cuviosul Maxim, inc6t de durerile cele mari, cu nici un chip nu putea sd fie dus nici pe dobitoc, nici in cdruld; 9i impletind ostaqii un coq in chip de pat gi, punAnd intr_ insul pe betrenul cel bolnav, astfel abia a putut fi dus cu multi osteneali in surghiun. Deci, trecAndu-l intr_o tara oarecare a scililor, in cetatea Shimara, l-au inchis in temnili. Iar Cuviosul Anastasie,u cenicul lui, care a ribdat cu ddnsul tdierea limbii 9i a rn6inii, acela pe cale a murit, oe multe osteneli gi dureri; iar sf6ntul lui suflet a trecut la Dumnezeu, in viata cea ferl de moarte. Apoi Cuviosul Maxim, dupi izgonireaa ceeap etrecdndi ncd trei luni ldngd cei vii, cu rea pdtimire a fost incuiat in temnitd $i nu avea de la nimeni ajutor la batranetile sale, nici ntiluire iubitoare de oameni de la cineva; ci cdnd a voit Domnul si-i facd sferqitul durerilor gi necazurilor $i la acea vesnicij vesel ie.i n cere$r ii mpArdt i is i - l duci , l -a rndngdiart lai intdi pe pdmdnt ,p r in oarecared umnezeiascudr Jtur . ,r p, ,_ ndndu- iz iuag i ceasucl el mai de pe urmaa l sf6r5i tuluiir r i Maxin Mdrturisilorltl Fericitul ribdetor de chinuri, de multi bucurie umpldndu- se, deqi totdeauna era gata spre ieqire, insd atunct Lai mult se pregetea. $i venindu-i vremea $i ceasul cel dorit, cu veselie qi-a dat sufletul slu in mAinile lui Hristos Dumnezeu, pe Care din tinerele L-a iubit 9i pentru Care at6ta a piiimit. Astfel, Mdrturisitorul lui Hristos qi Mucenicul, a trecut din cele de aici qi a intrat intru bucuria I)omnului siu qi a fost ?ngropaitn aceac etate' DupI ingroparea SfAntului, s-au vhzut la mormAntul lrri trei frclii, care cu minune luminau ca vdpaia negrbitei 'rtliluciri si locul acela il lurninau. Cdci cela ce in via{a sa , rr lumine lumii, acela $i dupe moarte nu inceta a lumina' lrrcri qi acum lumineazi prin chipul vielii sale celei iml, rrrritS.titesi mult chinuite 9i al rdbdirii celei mari dupa | )rnulezeu. $i se vedeau acolo trei fhclii' ca un incredinlat ' rnr. cum ci un plicut ca acesta al Prea Sfintei Treimi ' r, sirllqluit intru luminile cele neinserate,i ntru impi- , , r r . rl r i Dumnezeuu, ndec u drepl i is t ral l lce$tcea soarele' ,, ' ,I r r l r:i rrrltt-sela lumina Sfintei Treimi. 44 SfAbtul Maxim Mdrtutisito/ul CuvAntin aintep ent rud ragoste, cat reE lpidiep resb i teruI Iatd ci, pe lAngd cuvdnul despre viata asceticd, am trimis cuviogiei tale, pdrinte Elpidie, gi cuvdntul despre dragoste, in patru sute de capete, dupi numirul celor pairu Evanghelii. Poate e nevrednic de a ta nddejde, dar e pe mlsura puterii noastre. insE acestea nu sunt lucrdri ale minlii mele, ci ale Sfinlilor pdrinli, adunate 9i infrtiqate pe scud, pentru a inlesni linerea-minte a lor. Le-am trimis cuvioqiei tale pentru ca, citindu-le cu bun6 cunogtin{d, sin_ gur si g[segti folosul dintr-inse1e, trecdnd cu vederea lipsa de frumusele a acestor ziceri gi sd te rogi pentru smerenia mea, ceap ustie de tot folosul duhovnicesc.T e mai ros sa nu fie spres updrarec ele scrise- am fEcut-od in asculta-r_e pentru cd mulli suntem astdzi cei ce supdrim prin cuvinte, rar cei ce invald prin lucrare sau primisc invbldtura sunt foarte pulini. Dar te rog sd iei aminte cu de-adinsul la fie_ care dintre capete, pentru c[, precum mi se pare, nu toate sunt lesne de inleles, ci adesea, pentru multi, unele au ne_ voie de impreun[-cercetare. degi pu, mai simple dec6t toate. Poate din ele se va ar6ta ceva de folos peniru suflet. $i se va descoperi cu adevirat, prin darul lui Dumnezeu, celui ce le citegte cu cuget neiscoditor, cu dragoste gi in frica lui Dumnezeu. Iar cel ce nu cite$te pentru foios du_ hovnicesc,o ri aceastda lc[tuite a mea, {Ecutdc u ostenealh, ori alta, de orice fel, ci pentru a cduta in ea cuvinte cu car,; s[ invinuiasc6 pe cel ce a scris, iar pe sine sd se arate mnl in{elept dec6t acela, un astfel de om, ca unul ce e plin cl.., sine, niciodati nu va dobdndi vreun folos de nicdier-i. irurntnsu rA Din capetele cele pentru dragoste ale SfAntului Maxim M i rtu ris ito ru I 1. Dragostea este o a$ezare a sufletului intru care nu 'rc cinsteqte nimic mai mult, din cele ce sunt, decAt cur roltinta lui Dumnezeu. Dar e cu neputinlA si deprindd .,,t 'lst[ dragosted esdvArgitdc el ce e impitimit fald de , , v:r tlin cele p6mAntegti. 2. Dragostea se na$te din nepltimire; iar nepdtimi- ,, 'r rlin nddejdea in Dumnezeu qi nddejdea din rdbdare qi 'r',l, lrrng5-rdbdarep;e acesteale nagtei nfrAnareac ea atot- 'r1,irr rziitoareiin frdnareas e na$ted in frica lui Dumnezeu, , 'r lr it u, din credinla cea intru Domnul. l. Ccl ce crede in Domnul se teme de munci;' iar cel , , lcrne de muncd, se infrineaz[ de la patimi; rabdl ". '.rrlilc qi cine rabdl necazur i lev a avea nddejdeain i ! ' ' ' , ' | | , ./ ( | r l , cea care desface mintea de toatd impdtimirea , ' , , ,r r r t r ' : rsc$ii , despi r l indu-sed e aceastam, inteav a do- | , , , , l r, l r : rJ' ,ostceeaa c l t re Dumnezeu. I ( '("1c e iubeqtep e Dumnezeum ai mult decAtc ele i ' ,,r, ,!, l,l, cinsteqte mai presus de orice cunoqtinla Lur ' , ' | '1,11i1r r1d 1o r i re,s tdruiegtien aceasta. . , r I , ' r r r r rci lica dului Sfdntul Maxim Mdrturisitorul 5. Dacd toate cele ce sunt s-au ftcut prin Dumnezeu gi pentru Dumnezeu, iar Dumnezeu este mai bun decit cele ce s-au fEcut printr-insul, cel ce lasd pe Dumnezeu gi se ocuped e cele mai rele, se aratdp e sine cl cinsteqtem ar mul t .d ecr ipt e Dumnezeup. e celec e s-auf Ecutp r in El . 6. Cel ce are mintea alintitd la dragosteal ui Dumnezeu, dispreluie$tet oate cele ce se v[d gi insugi trupul siu, ca pe cava stfdin. 7, Dacd sufletul este mai bun decdt trupul gi Dumnezeu este Idrd. asemdnare mai bun decAt lumea pe care a zidit-o, cel ce cinste$te trupul mai mult decAt sufletul si lumea ziditd de Dumnezeu mai mult dec6t pe Ziditorul, cu nimic nu se deosebegtdee inchindtorii la idoli. 8. Cel ce gi-a despdrlit mintea de dragostea lui Dumnezeu gi o are legatl de vreun lucru din cele sensibile, unul ca acela cinste$te trupul mai mult decdt sufletul gi cele fEcute de Dumnezeu mai mult decAt pe Creatorul lor. 9. Dacd viala minlii este luminarea cunoqtinlei, iar pe aceastao nagted ragosteac dtreD umnezeu,b ine s-a zis cd nimic nu e mai mare dec6td umnezeiascdar agoste. 10. Cand mintea se duce cdtre Dumnezeu aprinsd de dorul dragostei, atunci nici pe sine qi nici altceva din cele ce sunt nu mai simte, cdci luminAndu-sec u totul de dumnezeiasca gi nemdrginita lumini, r[m6ne fird simlire fa{tr de cele fEcute de DAnsul, la fel ca ochiul trupesc fald do stele, atunci cdnd risare soarele. 11. Toate faptele bune ajutd minlii spre dumnezeicscul dor, dar mai mult decAt toate, rugdciunea curat6; pritr aceastac, a qi cu nigte aripi indltdndu-sec itre Dumnezeu, iese afari din toate cele ce sunt. C uget Ar; Cre;ti e 12. Cdnd mintea se (Ape$tep rin dragosted e cunogtinla dumnezeiascd, ieqind afard din cele ce sunt, ea simte dumnezeiascan emdrginire.A tunci, precum dumnezeiescul Isaia, venind datoritd uimifii la simiirea smereniei sale,z ice cuvintelep roorocului :V ai mie, ca sunlp ierdut Sunt om cu buze spurcate Si locuiesc in mijlocul unui po' por cu buze necurate. $i pe Domnul Savaot L-am vdzut ct, ochii mei! (Isaia 6, 5). 13. Cel ce iubegte pe Dumnezeu, nu poate si nu iubcasci pe fiecarec a pe sinei nsuqi,d eqis e scArbegted e patiurile celor ce inci nu s-au curitat. De aceea, vizdnd inl() lrcereaq i indreptareal or, se bucurd ou lnare $i negreita I ' rr cur ie. 14. Necurat este sufletul plin de gAnduri, de poft6 q; ,1 , .l t r al . 15. Cel ce vede greqelile cuiva, oricine ar fi ace. ,rr.s lr'[in e cu totul de dragostealu i Dumnezeu.C ici dra' r',,,,tcr cetre Dumnezeu nu ingdduie ura fa!5 de om. 16. De md iubili - zice Domnul - pdzili poruncilt 1/,/, (loan 14, 15). Aceasta este porunca Mea: sd vi , t , t , t1tt t tLlp e al tul ( Ioan 15, 12) .D eci , cel ce nu iubegte 1,, .,l,rorrpclen, u pAze$tep orunca, iar cel ce nu plzeqtr 1, , ,,rr n,l , ici pe Dumnezeun u-L poatei ubi . 17. lrclicit este omul care nu se lipegte de nici ul l , r 'r ' r ' t rr rr rcioss auv temelnic. 18. l;oricit este cel care pe tot omul poate si-l iu l',,r , ,r Lr l t l . l', l ('ricitA este mintea care pe toate cele ce sunt le ,' r,, , ,rr , vcrlereaq i se desfiteazdn eincetatc u dumneze In. , 'r lrrrrrrrl:l('lC. Sfdhtul Maxim Mdrturisitorul 20, Cel ce grija pentru trup o intoarce spre poftd qr pentru cele vremelnice line pomenire de riu asupra aproapelui, unui ca acesta slujegte ffpturii in locul Fdcdtorului. 21. Ce1 ce igi pizeqte trupul sin[tos gi nesupus pi5- cerii, il are impreund- slujitor spre lucrarea celor bune. 22. Cel ce fuge de toate poftele cele lumeqti, se aqeazi pe sine mai presus de materia lumeasci. 23. Cel ce iubeqte pe Dumnezeu, gi pe aproapele il iubeqte; unul ca acesta nu-$i pdsteaze averea, ci o rdnduiegte cu cuviinfa dumne zeiascdd.,d nd fieciruia cele de folos. 24. Cine face milostenie urmAnd lui Dumnezeu, nu cunoagte deosebire intre cel r6u qi cel bun, intre cel drept $i cel nedrepti,n ce pr ivegtec eler rebuincioasteru pului ,c i tuturor le imparte la fel, degi pentru vointa cea bun[ cinsteqte mai mult pe cel imbundtSlit, dec6t pe cel rdu. 25. Precum Dumnezeu, din fire, ca un bun qi fEr[ de patimd, pe toli ii iubegte la fel, dar pe cel cu viald imbundtdlitd il sl5veqte, ca pe unul ce a dobAndit cunogtinta, iar pe cel rdu il miluiegte cu bunatate qi certdnduJ in veacul acesta,i l intoarce,a gag i cel cu bund voire gi fErd de patimA pe toli oamenii la fel ii iubegte, pe cel bun pentru firea gi inclinarea buni a voii sale, iar pe cel rdu pentru fire $i din compdtimire, miluindu-l ca pe unul ce e fhri de mintu qi umbl[ intru intuneric. 26. Aqezdmdntul dragostei se cunoa$te nu numai prin ddruirea de bani, ci cu mult mai mult prin impdrti;irea cuvdntului lui Dumnezeu qi prin slujire. 27, CeI ce s-a lepddatd esdvdrqidt e lucrurile lumii ;;r sluje$te aproapelui prin dragoste nefi{arnicl, degrab st, slobozegted e toatd patima, fEcAndu-sep ertaq dragostL,i dumnezeieqtqi i cunogtintei. Cx!getdri Cretti e 28. Cel ce a agonisiti n sine dumnezeiascad ragoste, nu ostene$te urmAnd Domnului Dumnezeu, precum dumnezeiescuIl eremia,c i toata ostenealab, atjocuraq i ocarao suferdv itejegte,n iminui socotindu-ic evar 6u. 29, Ci'nd te va ocdri cineva sau nu te va bdga in searnd, atunci fii cu luare-aminte 1a gdndurile mdniei, ca nu cuinva despdrlindu-te de dragoste prin intristare, si te a;eze in linutul urii. 30. Cdnd suferi ocara sau necinstea,i nlelege cd ai ,l,rbAnditm ult folos, clci pentru necinstes -a aruncata fari ,lirr tine slava degartd. 31. Precum amintirea focului nu incdlze$te trupul, ' ,.,r credinla ftrl dragoste nu aduce in suflet lumina cu- , , , , , . , t i r r t e i . 32, Precum lumina soarelui atrage ochiul sinitos, , , ,1i cunoqtinla lui Dumnezeu, prin dragoste, altage Ia ,,r, 111q1 16ffilr esc mintea ceac urat6. .1.1M. inte curatae stec ea cate s-a despirlit de necu- ',, ,. I rrlri f i strllucegte cu totul de lumina dumnezeiascd \,1. Sufletul curat este cel care s-a izbivit de patimi , r,,r rrrc llt sev eselegted e dumnezeiascdar agoste. t\. I)atimi de ocard este migcarea sufletului impor,, ' l l l t('. Nopitimirea este o a$ezarep a$nic6a sufletului, ,,' ,,, .rit 'r;l:rs e face cu anevoied e miqcats prer Autate' t / ( ( l ce prin s6rguinld a agonisit roadele dtagos- , , , , , , , , r lcspar ted e ea, chiar de ar pl t imi mi i de rele, , r ' r , r r , l, rLc lsta $tefan,u cenicull ui Hr istosg i cei ase- , , , . r , ,r l r r r, . ri r rsr rqM; iA ntui torulr,u g6ndu-spee nt ruu cigagi .l ., ' r l r r l , ' lor ier tared e la Dumnezeu,c a pentru unii .,, ,rir t',,r, r'liro. SfAntul Maxim Mdrturisitorul C ugetdri CreStine 38. Dacd dragostea este indelungA ribdare gi bunState, cel galcevitor gi viclean este str[in de dragoste. Iar cel strdind e dragoste,s tr[in e gi de Dumnezeu,c dci Dumnezeu este dragoste. 39. Sd nu ziceli - spuned umnezeiescuIle remia - cd sunteji biserica Domnului (Ieremia 7, 4). $i tu sd nu zicr despre credinla in Domnul nostru Iisus Hristos cd poate se mI mdntuiascde a singur6,c dci e cu neputin{[ aceastad, aci nu vei agonisip rin fapte gi dragosteac ea cdtre Ddnsul. Cdci despre credinla simpld (fhrn de fapte n.n.) e scris:,si dracii cred Si se cutremurii (Iacov 2, 19). 40. O faptd a dragostei este facerea de bine cdtre aproapele qi indelunga rdbdare gi ingdduinla qi folosirea lucrurilor cu dreapt[ socoteali. 41, Cel ce iubegtep e Dumnezeu,n u mAhneqtep e nimeni qi nu se intristeazd pentru cele vremelnice, ci m6hnegte qi se mdhneqte doar cu acea intristare mAntuitoare cu care fericitul Pavel s-a intristat qi a intristat pe corinteni. 42. Cine iubeqte pe Dumnezeu, ingereasci viald petrece pe pimant, postind gi priveghind, cdnt0nd qi rug6ndu- se gi totdeauna gAndind cele bune despre orice om. 43. Dacd cel ce pofteqte ceva, se nevoiegte sd dobArrdeascd acel lucru qi daci Dumnezeu e mai bun decet toalo bundtdlile gi dorinlele qi mai dorit fEri asemdnared, akrri suntem a ardta toald sArguinla pentru a-L dobAndi pe Clc, din fire bun gi dorit. 44. Si nu-!i intinezi trupul cu fapte urdte gi si nu'll spurci sufletul cu gdnduri rele gi pacea lui Dumnezeu vn veni peste tine, aducdnd dragostea. 45. Chinuieqte-li trupul cu nemAncare gi cu prive. ghereq i indeletniceqte-tfer rd de lenevirei n c6ntarealx rlmilor qi in ruglciune 9i sfinlenia intregii inlelepciuni va veni peste tine, aducdnd iubire. 46. Cel ce s-a invrednicit de dumnezeiasca cunogtin- !d, agonisindp rin dragostelu crareaa cesteian, u se va cldti niciodatdd e duhul slaveid eqafte;i ar cei ce incd nu s-a invrednicit de aceastas, e poade u$uratic;d aci insi unul ca ircestav a privi citre Dumnezeui n tot ce face, lucrAndc a pcntru El, cu ajritorul Lui prea lesne va scdpa de aceea. 47. Cel ce inch nu a dobAndit dumnezeiasca cunoqtinld, care se lucreazd prin dragoste, acela cugetd inalt ,l, spre cele ce, dupd Dumnezeu, se fac de el. Dar cei ce s-a rvlodnicit a o dobAndip e aceastad, in toath inima spune ,rl intcle patriarhului Avraam, pe care le-a rostit cand s-a ',r,'tlnicit dumnezeieqtiia rdtdril,E u sunt pdmAfi $i ce- , , , , .r, ,l l racere1 8,2 7) . .lll. Cel ce se teme de Domnul, pururea are impreuni- ,,rlrrl'rrrc smerita cugetare qi prin cele ce ii pune inainte , , .' .trr.v ine la dumnezeiascdar agosteg i la mulfumire.P en- ,',,,.r r1i aducea minte de petrecereac ea mai dinainted in t,,,',, '.,rr lc greqelilec eled e multef eluri gi de ispitelec e i s-au ,,'rr rrrl'lrrltu i din tinere{eg, i cum din toatea cesteal- a izbivit r ' , I | )('nrnulq i l-a mutatd in viala ceap dtimaqdla viala cea r,,t,I I )rrurezeu,g i impreunl cu frica primegteg i dragostea, !, ,,' lt, " ur (l l)ut'rlrecau multi smerenieF icitorului de bine gi r t1,, .r , r, r lof l l luvi ie{ i in oast re. I't :iir nu-li intinezi mintea cu ginduri ale poftei qi . r l , , r r r r rr. ( i r nu cumva sd cazi din ruseciuneac urat [ in t , ,1, , ,1t r r r r ' l : rvi l i i . ll l\ I rrlca cade din indrlzneala cdtre Dumnezeu . cr ' .1 . r r r r tU| i rolu cugeter ele,f dcAndu-siem preunl -vor - I tt . r,, ir , l , ' Sfdxtul Maxiu MArturisitorul Cugetari Cretline 51. Cel fErI minte, robindu-se de patimi, cdnd e migcat de m6nie se tulburi, gribindu-se flrd socoteald a fugi de frali, qi cAnd iardgi se aprinde de poftd, pirAndu-i riu, aleargd si-i intdmpine; iar cel priceput in am6ndoud imprejurdrile lucreazd dimpotrivd. Pentru c[ in vremea m6- niei, tdind priciniie tulburirii din suflet, se izbdveqte de scArba fa![ de frati, iar in vremea poftei se infrAneazi de la toatl intinarea qi pornirea cea dobitoceascS. 52, Sh nu pdriseqtim dnestireata in vremeai spitelor, ci rabdd cu vitejie furtuna g6ndurilor, mai ales al deznddejdii qi acediei( molegelii) qi aqa,c u dumnezeiascap urtare de grijd, incercat ftcAndu-te prin necazuri, vei afla nddejdea cea adevdratl in Dumnezeu, iar de o vei pirdsi, te vei gisi neiscusit qi {Erd de bdrbdlie gi nestatornic. 53. De vrei sd nu cazi din dragosteac ea dupl Dumnezeu, s[ nu lagi pe fratele sd se culce, mdhnit fiind asupra lui, ci mergi intAi qi impaci-te cu fratele tdu (Matei 5, 24) qi, venind, adu-I lui Hristos, prin stdruitoare rugdciunc, darul dragoste:i conqtiinlac urati. 54. Dacd cel ce are toate darurile Duhului, iar dla gosten u are, nimic nu foloseqte,d upi cum griieqte durrr nezeiescuAl postol (I Corinteni 13, 3); deci c6t[ sdrguirrtri suntem datori a arita pentru dobdndirea ei! 55. Dacd iubirea nu face riu aproapelui (Romani I t. 10), cel ce pizmuiegte pe fratele qi se intristeazl penlrrr vieluirea lui cea bund 9i batjocorindu-I,i i necinstegtclr rr nul nume sau cautba -i face rdu, se aratep e sine strtrirrr l. dragostev.i novat{ icdndu-seo sdndevi egnice. 56. Daci iubirea este implinirea /egli (Romani ll 10),c e1c e line minte rlul asupraf ratelui qi viclegugLrlrir rr potriva lui unelte$teg i se roagl ?mpotrivd-i,b ucnrlirrrh,r, r de cddereal ui, vrednic estev egniceim unci, precum c[lc6- torii de lege. 57. Dacd cel ce grdieSte de rdu pe Jrate, ori judecd pe fratele sdu, grdieSte de rdu legea 5i iudecit legea (1a' cov 4, 11), iar legeal ui Hristos ested ragosteaa, tunoi clevctitorul cade din dragostea lui Hristos, nefbcdndu-se p5rtlg de vegnica mild. 58. Sd nu fie auzul t6u ascultdnd cu dulcea{i limba , li:vetitorului, nici limba ta grdind ceva impotriva aproa- ',,"ltri in auzul iubitorului de defEimare, ca sd nu cazi din ' I'r nurezeiascdar agosteq i strdin si te afli de viata vegnic6- 59. Nu primi (in suflet) batjocura ce se aduce impo- ,, ,, rr pdrintelui tdu gi nu-l invita la tine pe cel care il ne- L,rlcfte pe ddnsul, ca si nu se m6nie Domnul pentru lu- ,, rlc tale qi si te piardi cu totul din plmAntul celor vii. (10. Astupd gura celui ce clevete;te la urechea ta, ca , ',,r sirv6rgeqtiim preuni cu dAnsulu n indoit pAcat:p e ,,',, ,,1,i;;uuindute-itne patimile ce duc la pieire qi pe acela , , , t , ,r r r r l rIr de a f i impot r ivaa proapelui . t,l, Itu' Eu vd zic voud - zice Domnul - iubili pe vrdi- , t,'.';tri, binecuvAntulip e cei ce vd blestemdf,a celi bine .. t'tt rlt'dsc Si rugali-vd pentru cei ce vd vatdmd gi vd . ', ., (Matei 5, 44). De ce a ponrncita cesteaC? a pe tine ',. 1,,1,,,2r.:rdsec iu rd 9i de intristared, e mAnieg i de pome- , ,, , ,1, ,.,rr,1 i si te invrednicegtai dobdndid ragostead esd- ' ,r , t ,, r il r cste cu neputinli a o avea cel ce nu iubeqte pe I r' ,!,,i" r r lrr fcl, asemenealu i Dumnezeu,C are pe toli ii

.l ', r , l, I rii roiestec a toli oameniis d se mdntuiascdS i la

. . , t.' ,l,r iruhLi sd vi;'rd( I Timotei2 ,4). ,. ' I tr I tr.\ti vd spun voud: Nu vd impotrivili celui ', . '.' t, lt'.r,$tep este obrazul drept, tntoarce-iS ip e Sfdntul Maxiu Mdrtutisitorul C u get dri Cre$tine celdlalt. Celui ce voieSte sd se judece cu tine $i sd-ti ia haina, Iasd-i Si cdmasa. Iar de te va sili cineva sd mergi o mild, mergi cu el doud (Matei 5, 39-41). De ce aga? Ca gi pe tine se rc pdzeascb gi pe acela si-1 indrepte qi sdJ invele prin neriutatea ta gi pe amAndoi, ca un P[rinte bun, sub jugul dragostei sA vA aduci. 63. Nu putem indura ndlucirile p6timaqe ale lucruriior spre care vreodatd am avut poft6. Deci cine biruiegte ndlucirile cele cu patimd, cu adevdrat va defrima $i lucrurile ce pricinuiesc aceste niluciri, de vreme ce rdzboiul prin aduceri-aminte este mai cumplit dec6t cel prin lucruri, tot atat cet este mai u$oar6 sivArqirea picatului cu gAndul, dec6t prin faptd. 64. Unele patimi sunt trupe$ti, altele sufleteqti; cele trupeqti igi au pricina in trup, iar cele sufleteqti, in lucrurile cele din afar5. Dar pe amAndoul le taie dragostea qi infrdnarea; prima, pe cele sufleteqti,i ar cealalti, pe celet rupegti. 65. Unele patimi sunt ale pirlii iubitoare a sufletului, iar celelalte ale pirlii poftitoare a lui. Dar amdndouil se miqcd prin simturi, atunci cAnd sufletul se afld deparla de dragoste gi infrAnare. 66. Cu mult mai anevoie de biruit sunt patimilc iulimii decAt cele ale pdrlii poftitoare. Pentru aceasta 1l Domnul, ca un leacp reaputernicp, oruncad ragosteia dal, 67. Toate celelalte patimi lin ori de mdnie, ori de par.h,a poftitoare a sufletului, ori de cea rationald a lui, cum lr lr uitarea sau ne$tiinta. Iar tr6ndivia spirituali (acedia), cuplirr zAnd toate puterile sufletului, in scurt timp degteapti tolls patimile sufletului. De aceea este mai grea decdt cclclnlte patimi. Iar Domnul, aritand vindecarea ei, zice: Prin rilnltr rea voastrd veli dobdndi sufletele voastre (Llca 21, 19). 68. Sd nu loveqti niciodati pe vreunul dintre frali, mai ales fEri motiv, ca nu cumva, nesuferind necazul, se l'ugi pe ascuns gi atunci nu vei mai scepa de mustrarea oongtiinlei, care-li va pricinui intristare in vremea rugiciunii, depdrtdndm intea ta de la dumnezeiascai ndleznealA. 69. Si nu ingidui cugetele care seamind sminteaiS rrnpotriva cuiva gi nici pe oamenii care fac aceasta, cdcl , ci ce le privesc, ohiar de s-ar intdmpla ele cu voie sau lrrlir de voie, nu cunosc calea pdcii, care prin iubire aduce, I', oci ce o indrdgesc,la cunoaqterealu i Dumnezeu. 70. incl nu are dragoste desdvdrqitd cel ce se schimbd t,r1,i socotinla oamenilor, atunci cdnd pe unul iubegte, iar I , rrltul il uriqte, pentru un lucru sau altul, sau pe acelagi ',, ,rrcori il iubeqte,a lteorii l uriqte, din aceleaqpi ricini. 71. Dragostead esdvdrqitdn u defaimd firea oamenit." ,lnr t;auza scopurilor diferite ale 1or, c5oi ea e aceeaqi; r' , pri vind la aceastap, e toli oamenii ii iubeqtel a fel: pe , , ,rrrl,rrnit[!i!i, ca pe niqte prieteni, iar pe cei rdi, ca pe ," r, r'r:riuragiii iubegte,f ic6ndu-le bine gi indelung r[bt,", 1 .uti'r'indr lul de la ei si nesocotindu-ln icidecum,c i , I' rtrrrind pentru ddngii, ca qi pe aceqtia si-i faci prier. ,,, ,1, r'r;tcc u putinl6. O astfel de agezarea rati intotdea- ,',, , ,,, r,l, lc dragostei c[tre toli oamenii deopotrivd. De , , , ' r l)orrrrrunl ostru Iisus Hristos, ardtdndd ragosteaS a i , , , ' , , , t , (r l ru toatdo meni reaa pdt imi t qi nidejdeai n- ' ,,' ' ,lruit o la fel tuturor, deqi fiecare se face pe sine , t i , i . t r , , lL.s lavi , f ie de chinur i . ' r , I ( c nu dispreluieqtes lava gi necinstea,b og5- t:.i r ,, ,, ',r, pliiccreag i intristarea,i ncd nu a agonisitd ra- 5, .=r.,, ,1, ' r . r r ; i l i r ,p ent ruc i dragosteace ad esdvdrgi tni u Sf6ntul Maxinl Mdrturisitorul C uge I dri Cre;line numai pe acesteale disprefuiegtec,i ins5giv remelnicav ia- !d qi moartea. 73, Asculti ce zic cei care s-au invrednicit de dragostea cea desivdrqiti: Cine ne va despdrli pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau stuAmtordrea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de tmbrdcdminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: (Pentru Tine suntem omorAli tuatd ziua, socotili am fost ca niSte oi de junghiere>. Dar in toate ac$tea suntem mai mult decdt biruitori, prin Acela Care ne-a lubit. Cdci sunt incredinlat cd nici moartea, nici via1a, nici tngerii, nici stdpdnirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici tndllimea, nici addncul $i nici o altd fdpturd nu va putea sd ne despartd pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Hristos lisus, Domnul zo^sllz (Romani 8, 3 5-39). 74, Iar pentru dragosteac ea cdtre aproapele,a sculttr iardgi ce spurli Spun adevdrul in Hristos, nu minL martot. fiindu-mi con;tiinla mea in Duhul Sfdnt, cd mare imi esn. tntristarea qi necurmatd durerea inimii. Cdci aq fi dorit sr\ fiu eu insumi anatema de la Hristos pentru fralii mei, ctl ce un neam cu mine, dupd trup, care sunt israelili (Romant 9, 1-4 qi celelalte).A semeneaq i Moise 9i ceilalli sfinJi. 75. Cel ce nu dispreluiegtes lava( lumii), plicerca irl iubirea de argint, care este hrenitoareaa cestora,a celan ,, poate tlia pricinile mAniei. Iar cel ce nu le taie pe accslcl, nu poate dobdndi dragostea desdvdrgiti. 76. Smerenia gi reaua p[timire slobozesc pe orrr rlt' tot pdcatul: cea dintdi tlind patimile sufletului, iar ccirlrrlli pe cele ale trupului. Aceasta se vede cd ficea gi fcrir,itrrl David, cAnd se ruga cdtre Dumnezeu, zicdnd: Vezi ,rutn ,, nia mea Si osteneala mea gi-mi idrtd toate pdcatele mele (Psalmul 24, 19). 71. Prin poruncile Sale, Domnul ii face nepltimagi pe cei ce le lucreaz[ pe ele, iar prin dumnezeieqtiled ogme le ddruieqte lor luminarea cunogtinlei. 78. Toate dogmeie sunt sau despre Dumnezeu sau rlespre cele vizute gi nevizute sau despre Pronia qi Juder: ata Lui. care se arat[ in acelea. 79. Milostenia timdduieqte partea cea iute a sufletului, postul vegtejegtep ofta, iar rugiciunea curafe$tem intea qi o lrrlcEte citre vederea celor ce sunt. Pentru ci Domnul ne-a , l.rl noue poruncile potrivit cu puterile sufletului' 80. fnvdtati-vd de la Mine - zice - cd sunt bldnd si ,'t, t it cu inima si celelalte (Matei 1 1, 29); bldndelea p[- , ..tt nrAnian etulburat[,i ar smerenias iobozeqtem intea de r' ,,1r c 5i de slavad eqartd. ll L Frica de Dumnezeu este indoit[: una se nagte in ',,,' ,lirr teama de chinuri, aducAnd cu ea infranarea' reb- ' r , ' , , r . r r i rdejdeian Dumnezeug i nepdt imi reai,a r cealal t i , r, rrrrprcunatlc u dragostea,s usiindndp urureai n suflet t, 'l.r cvllviei ca nu cumva, din indr[zneala dragostei, , l,r i;irv inl la defEimarealu i Dumnezeu. $1. I)ragostead esdvArgitda lungi frica cea dht6i din ,'tl r"l ,;uc a dobAndifop e aceastac aren u se mai teme de I t)reourrsl -a zis, estei mpreunatec u dragosteaC, elei r,,,rrrr '.r' lrotriveqtec uvdntul:P rin frica de Dumnezeut e , ,' ,1. r,y'r'(Pilde 16, 6) qi: Frica de Dumnezeu este in' ' '.",t ,,t11, ,1 tt:iuni(iP ilde 1,7), iar celei de a dota: Frica t 1',',,t'ttt,l \t(' curatd,r dmdnei n veaculv eacului( Psalmul rll r,l, , u ttt lipsii cei ce se tem de El (Psatmul33,9). Sfdntul Maxin Mdrturisitorul 83. Omordyi mddularele voostre, cele pdmAfieSti: desfrdnarea, necurdlia, patima, pofta rea Si ldcomia (Coloseni 3, 5). Pdmdnt a numit cugetul trupului, iar desfrdnare, pdcatul cel cu lucrare, necurd{ie a numit invoirea minlii cu pdcatul, patimd a numit gendul pitimag, iar pofta rea, primirea simpld a gdndului de pofti qi ldcomie, materiac are face sd se nasc5g i sd creascep atima.D eci pe acesteato ate a poruncit dumnezeiescuAl postol sd le omo_ rdm, ca pe unele ce sunt mddulare ale cugetului trupesc. 84. Amintirea aduce in minte gdndui simplu gi daci a_ cestaz ebove$tein tr-insa, se na$tep atima. $i nelepidindu-se aceastap, leacem intea spre invoiala cu picatul, din care vine apoi la pdcatul cu lucrarea. Deci preainjeleptul Apostol, scri_ ind citre neamuri, porunce$tea lepddai nt0i sdv6rqireap icatului. Apoi intorcAndu-sei,n ceteazdp ricina, iar pricina este cea care naqte $i cre$te patima, adicd licomia, qi credem ci vorbeqte aici de indrdcirea pAntecelui, ca ceea ce este maica gi hrdnitoare a desfrAnirii; pentru ci l[comia este rea, nu numai cea indreptatd spre bani, ci qi cea intru bucate, precunr infr6nareae stea tetd e bucated, arg i de bani. 85. Ptecum pas[rea care este legati de picior, inccpdnd sd zboare, se smuce$te gi este trasd la pdmAnt tlc sfoar6, aqa qi mintea care ince nu a agonisit nepdtimircrr, incercAnd sd zboare spre cuno$tinla celor cereqti, este tlrr si la pimdnt de patimi. 86. Cdnd mintea se va elibera deplin de patimi, aturrcl. fdrl si se intoarcd inapoi, inainteaz[ citre vederea celor t,p sunt,s trebitendc aleas prec uno$tintal ui Dumnezeu. 87, Dacd mintea este curatd, primeqte inlelesrrrilrr lucrurilor gi printr-insele se porne$te spre duhovniccrrren vedere; dar prin lenevire ftc6ndu-se necuratd, cullul lr, C getdri Crestine doar inlelesurile simple a1e lucrurilor, pe cand cele despre oameni se prefac in gdnduri rele qi urdte. 88. Atunci cAnd in vremea rugdciunii nici o idee din cele ale lumii nu va mai face vreo supdrare min{ii, sd gtii ci nu este afarl de hotarele nepitimirii. 89. Cdnd sufletul incepe a simli sinitatea sa, atunci 1i ndlucirile din somn ajunge a le vedea simplu 9i fhrd tull) urare. 90. Precum omul cei simlitor este atras de frumu- ., lca celor ce se vdd, aqa gi mintea cea curatA este atrasa ,l, cuno$tinla ceior nevdzute, iar nevizute zic pe cele fErd ,1,l.r up. 91. Cu adevdrat, este lucru mare a nu avea patimi . 'trt lrrcruri, dar cu mult mai mare este a rdmane nep[ti- ," '.. ;;i fald de ndlucirile 1or; pentru ci rdzboiul dracilor ,t'r l|rrpotriva noastrd prin gdnduri este mai cumplit decdt ..t1'rinlucruri. ()2. Cel ce a dobAndit virtulile 9i qia imbogd{it ,rr,,,.:|irrlad,e acum inainte toate lucrurile le priveqte in , r ! , r ,l r ! (so $i pe toatel e lucreazdq i le t r i ieqtec u dreapt [ ,. ,,t, ,rlrr,n icidecuma betendu-sed e la ea. Pentruc i ajun- , . ' , , , , , r r l r r rni r t i l ist ia ur i i din felul de a lucra:o r i cu dreap- , , ,' ,,t,llii. ori ftri de judecatd. ', t s(:n)rl al desivdrgitei nepdtimiri este ca totdeauna , , r r,lrr ,' spre inimi doar inlelesurile simple ale lucru- ,rt , tr, r ' r r r tllr upul pr ivegheazlf,i ein somn. 'r I l'r irr implinirea poruncilor mintea se dezbraci de I ' , i , , ' , , l , r r t ontemplaread uhovniceascal celor ce sunt , l, r',1,l , .rrrrlr' pltima$e ale lucrurilor; prin cunoaqterea , 1,.' ,r, ' r..rrtls o dezbracdd e vedereac elor vdzute.I ar pe . : .. ,1 r ' ,, ' ,1,p r l rcl tcp r in cunoqt inlaS f inteiT reimi . Sfdntul Maxinl Mdrt risitor l 95. Precum soarele tisarind lumineazd lumea, arit6ndu- se $i pe sine gi lucrurile luminate de el, aga gi Soarele dreptdlii, Care rdsare in mintea cea curate, Se arat6 qi pe Sine, dar gi ratiunile a toate cele ce se s-au ficut si se vor face de cltre El. 96. Pe Dumnezeu ii cunoa$tem nu din fiinta Lui, cr din lucrarea Lui 9i din pronia faJd de cele ce sunt, 06 prin acestea, ca prin oglindd, inlelegem nemdrginita bunitate, inlelepciunea qi puterea Sa. 97, Mintea cea curat[ petrece ori in injelegerea simpli a lucrurilor omenegti, ori in contemplarea fireascd a celor vizute, ori in lumina Sfintei Treimi. 98. C6nd a ajuns mintea la contemplarea celor viznte, cerceteazd raliunile firegti (naturale) ale lor, sau pe cele ardtate prin ele, sau oautl insdqi Cauza lor. 99. Iar dacd se indeletnicegtec u contemplareac elor nevizute, caut5 gi raliunile lor naturale gi Cauza facerii lor gi pe ceie ce utmeazd acestora, adicd Pronia $i Judecata ardtata in ele. 100. in sfArgit, cdnd mintea a ajuns la Dumnezeu. intdi cautd ratiunile privitoare la fiinla Lui, arzind de dor, dar nu afld ce este El insuqi (cdci acest lucru este cu nenrtinli pentru intreaga fire creatd), ci se mringAie cu cele cc so afl[ imprejurul Lui, adicd cele legate de vegnicia, nemih.l.rii nirea, bunAtatea,in lelepciunea gi puterea creatoare,p ronitl toare gi judecltoare a celor ce sunt. Dintre toate accslcl. singurul lucru ce poate fi inleles pe deplin este nemdrgini rea lui Dumnezeu. Iar a nu cunoa$te din El nimic, inscnrurri a recunoa$te cd e mai presus de minte, precum au spu$ ctl v6ntitorii de Dumnezeu Grigorie 9i Dionisie. A DOUA SUTA l . Cel ce iubegtec uratp e Dumnezeua. cestac u adevalrat se roagd gi cel cs se loage cu adevarat, acesta curat 1,r' [)umnezeu il iubegte. Dar cel ce are mintea lipitd de , , va din cele pdmante$ti, nu se rcagl fi'ra a fi clbtinat ,nrr-o pafte $i intr-alta; deci nu iubegte pe Dumnezeu cal , , .r|c mintea legatl de ceva din cele p5mante$ti. 2. Dacd mintea zebove$te in vreun lucru sensibil, cu r.l',1:nat are patime cAtre ei, cum ar fi: pofta, int(istarea, ", r,ri;rs au aducerea-amintae reului. $i dacdn u va dispre- 1, r rl r r r 'nral celan, u sep oates lobozid e pat imac 6t ree l . l. (lAnd patimile stipanesc mintea, o leagi pe ea de t,, 'r,r rlc rnateriale gi desp[rlind-o de Dumnezeu, o fac se ,r,,ltl r:lniceascic u acestea;d ar cAnd ajunge sd fie std- 1. , , ' r t .rrl r "d ragostealu i Dumnezeua, ceastao dezleagip e . , ,lrrr lr'y'riturif,d c6nd-os i nu mai bage in seamdn u nu- , , ,, , l , r ,r r r l i lcs ensibi lec, i insdqvi iala aceast tar ecdtoare. t lrrrplinirea poruncilor inseamnd a lucra simplu r,'t r, ,,irl,: lucrurilor, iar rostul citirii $i al contempldrii ' r, r Lr, rr nriutea nemateriale 9i flrd form6' Din aceasta , , , , , , i, r r ' ' r1' : rciunenae impra$t iatd. i llr ('sto de ajuns lucrdtorului me$tesugul de a-Si t , , l , ,1,1 , lurr nintead e pat imi , ca sAp oates A se roage , : ,j , , r r ' ,, r , . r t ,r l r rcin u va pr imi ea gi unelev eder id uhovni - . -=r , I ' , ' r i . , ; r : rccstas loboze$tme intead oard e neinf rdSfantul Marim Mdrturisitorul nare $i de ure, iar acelea o scapa pe dAnsa gi de uitare gi de necunogtinfd, qi intr-acest chip va putea s6 se roage cum se cade. 6. Rugdciunea curatl are doud st6ri: una lucrdtoare qi aita contemplativd; prima se na$te in suflet din frica lui Dumnezeu 9i din nidejde, iar cea de a doua izvordgte din dumnezeiascad ragosteg i din desdvdrqitac urdlie.S emnele celei dintii sunt acestea: cAnd mintea adunAndu-se de ra toate gdndurile lumegti ca gi cum insugi Dumnezeu ar fi de fa!5, precum qi este, face ruglciunile fEri imprdqtiere qi {Erd supdrare.I ar semnelec elei de a doua se aratd atunci c6nd in avAntul rugiciunii mintea se ripeqte de d.umnezeiasca qi nemirginita lumini qi nu se mai simte nici pe sine, nici altceva din cele ce sunt, ci doar pe Acela ce prin dragoste,lu creazl in ea aceastdil uminare.A tunci, miqcattr fiind gi citre raliunile cele despre Dumnezeu, primegtc curate qi limpezi aritdrile despre El. 7. Ceea ce iubeqte cineva, de aceea se lipegte cu putere gi pe toate ce-i sunt impotrivd le defaimd, ca sA nrl se lipseascd de aceea. Aga gi cel care il iubegte pe Dulrr nezeu, se nevoie$te in rugdciune curatd qi patima car.o il impiedicl de la aceastao, leapddda fari din sine. 8. Cel ce a lepddat de 1a el pe maica patimilor, atlir.n iubirea de sine, cu ajutorul lui Dumnezeu lesne le vlr lc pdda gi pe celelalte,a dic6m dnia,i ntristarea,p omeniroirr ll rdu gi cele asemenead; ar cel ce estes tdpenitd e iubir.ci,rl r, sine, va fi r[nit qi de celelalte, chiar dacd nu vrea. lirl irr birea de sine este patima cea cdtre trup. 9. Oamenii se iubesc unii pe allii pentru cirrr.rpi rI cini, luctu ce poate fi vrednic de lauda sau dc ()clt,ll tl pricinl este pentru Dumnezeu, aga cum iubeqte ccl virtrr r C u get d/i Crettine pe tofi, atat pe cel imbundtelit, cAt 9i pe cel ce n-a ajuns la aceaste stare; a doua este iubirea fireasca, precum parinlii iubesc pe fii gi invers; o alta este slava degartd, adic[ cel ce este l[udat, pe cel care-l 1aud6; sau iubirea de argint, cum iubegte cineva pe cel bogat pentru plimirea de bani

i, in sfdrqit. o alti pricind este iubirea de pl6ceri, a celui

cc slujeqtep dnteceleg i cele de sub el. Dragostea cea dintai este vrednice de laud6, a doua e r rr ijlocie, iar celelalte sunt petima$e. 10. Dacd pe unii ii iubeqti, iar pe a[ii nici nu-i iur,,; ti, nici nu-i urdqti, gi iardgi, pe allii ii iubeqti, dar cu ,,,,':;rrLii,a r pe allii ii iubeqti foarte mult, se cuno$ti din , , r;tc diferenle ci eqti departe de dragostea desdvArqiti, ,!1 slt=rtuie$ctea pe toli oamenii si-i iubegtil a fel. 11. Fereqte-te de rdu Si fd bine (Psalmul 33, 13), , lr' rr rlir rizboi cu vr[jmafii, ca se imputinezi patimile, iar 1,,rI, irccastap eze$te-tec, a sAn u creascAd in nou. $i iarA$i t ,r, r.rzboic a sAa gonise$tvi irtu{ile, apoi fii treaz,c a sd le 1 ' , . l r t )oe le.A ceastain seamnia lucraq i a p[zi . I l. Col ce, cu ingdduinja iui Dumnezeu, ne ispiteqte ' ,,,,r lic infierbAntd partea poftitoare a sufletului, sau pe ' ' r'iurici o tulburS, sau pe cea ralionalA o intunecd, sau r , , ,1, ' rrlr r, l r r lcr ii l aruncAs, aun ej efuiegted e celgt rupe$t i . t I l)r'acii ne ispitesc ori prin noi ei inqigi, ori ii inar- ,,' , | "p()lliva noastrl pe cei ce nu se tgm de Domnul. | , ',, , r rrr,,,irniie ispitesca tunci cand vieluim despdrlili de ' ' , , , , ' r t , r ( ' (u rnL -au ispi t i tp e Domnuli n pust ie,i ar pr in ...,,,,,," rtrrrrrrcii nd petrecemi mpreundc u ei, precumL -au itrr,r I, l)()nurul prin farisei. Dar noi, c[utAnd la Cel 1, ,1i , , l r , ,r r rc hip suntem,d in amdndoudp [ { i le sd- i inli

,', ,

',r r,, , i Sfdntul Matin Mdtturisitorul C ugetdri CreSrine 14. Cdnd incepe mintea a spori in dragostea lui Dumnezeu, atunci $i dracui huiei incepe a o ispiti, qi astfel de gdnduri aduce in ea. cum nimeni dintre oameni, ci numai diavolul poatem egte$ugi$. i aceastao face,p izmuind pe iubitorul de Dumnezeu, ca acela, venind in deznadeide din pricina acestor gAnduri, sd nr.r mai indrizneascd de acum si se inalle cdtre El prin obignuinta rugiciune. Dar nimic nu va folosi blestematul dintru aceasta, ci mai v6r_ tos nu face pe noi mai tari, cEci d6ndu-ne rdzboi pi rizbo_ indu-ne gi noi cu el, mai iscusi!i gi mai adevirati ne afldm in dragostea lui Dumnezeu. Dar sabia lor sd intre tn inima lor, qi arcurile lor sd se friingd (psalmul 36, 15). 15. Mintea, indeletnicindu-sec u cele vdzute,i n mod firesc inlelege lucrurile prin mijiocirea simturilor. gi nici mintea nu e rea, nici faptul de a inlelege lucrurile dupri fire, nici simlurile nu sunt rele, c6ci acestea toate sunl lucruri ale lui Dumnezeu. Deci, ce este r[ul? Cu adevdral. rdul e patima aldturati de inlelesul firesc, dar dac6 mintcrr va priveghea, patima poate sd lipseascd din cugetarcrr intelesurilor. 16. Patima este miqcarea sufletului impotriva liri., fie spre o iubire neralionald, fie spre ura flr[ judecarri vreunui lucru saup ersoaneo, ri din pricina a ceva din cr.l,, cunoscute prin simluri, De pildn, e o migcare spre irrbirr,,r fErd socoteal5a bucatelors au a vreunei femei sau a birrrr lor sau a slavei trecitoare sau a altui lucru din cele srlrrr,,,. simlurilor, sau din pricina acestota.S au e o migcarcr,i 1,r,. ura fird judecat6a, cevad in cele spusem ai inainte.s lrr rlrrr pricina acestora. 17. Iardqi, pdcatul este o judecatd gregiti in cc prt vegte infelesurile lucrurilor qi ei ii urmeazd reaul 11'r trl trebuinlare. De pildd, daci e vorba de femeie, judecata dreaptd cu privire la impreunare trebuie s[ vada scopul ei in nagteread e prunci. Deci cel ce utmere$tep licerea jurleci greqit, socotind ca bine ceea ce nu e bine $i impreunlindu- sec u femeia,a raten ecumpetateT. ot a$ae ste 9i cu , clelalte lucruri qi infelesuri. 18. Cdnd dracii scot mintea ta din neprihdnire,i nv[- lrrind-oi n gAnduri de desfrdnare,s trigi cu lacrimi c[tre It,rrnnul: Izgonindu-md acum m-au inconjurat (Psalmul lr' I l). Ficdnd a$a, vei fi m6ntuit. 19. Apbsltor este dracul curviei gi niprasnic nhvil. lr' asupr& celof ce lupti impotriva patimii, mai ales ,',t rru sunt cu bigare de seamd la felul de hrani qi in ,,, , lr rilile cu femeile. $i, amdgind mintea prin pI[cere, ', , rlr'1tca poi asuprac elui ce se lini$te$te,p rin aducelea ,,, ,,,ir'. infierbAntand trupul qi chipuri felurite punAndu-i ' , , , , r r lc, qi ast fel chemAnd-op e ea spre sevar$i reap A- , ,'l'ri l:rr de vrei sd nu stdruiascl in tine aceste chipuri, r " ' , r , . t r ' post , osteneal5g i pr iveghereg i pe iAngi ele, , , , r ' r ' r rnl ) reunci u rugiciunes terui toare. 'tl ('e i ce de-a pururea pandesg sufletul nostru, cau- ' , | ,nrrcc pe el ptin gdnduri p[timage in pdcatul cu , r , l r r rc r r { '1p1nD. ar dacdm intean u le pr imegte,s e , , , ,,,.r ir se vor infrunta: iar cAnd vor afla mintea inde- | , , , , , , '1, ,i , . cu oontemplal iad uhovniceascAa,t unci se '.,,', irtrtpoi Si se vor ruqina fogrte degrab (Psal' ., ,r ! t { ) l '| | .r rrrsula slujirii diacone$ti a ajuns cel ce i$i , . ! , , , ' , , , , , rur ! l spres f , int i telen evoinle$ i goneqted e la g',ritr rr:r;;ci,a r la mdsurap reotului a ajuns cel . r r r r i r r lciprr in cunogt inlac elor ge sunt ,$ i cuSfdntul Maxim MArt risitorul C geld/i Crestine nogtinlac eac u numem incinosi n nimic o prefacei;a r la mAsurae piscopulusi -ar idicatc el ce desavar$egmtein tea cu SfantulM ir al cunogtinlegi i al inchinirii SfinteiT reimi. 22. Slibesc dracii cdnd, prin implinirea poruncilor, se imputineazep atimiled in noi; 9i pier c6nd,p rin nepdtimire, patimiled ispard eslvdrgitn, emaiaflAnpde acelea prin care ei se aflau in suflet gi il rizboiau. $i aceastaa r puteaf i implinireac uvAntului.:. .sldbi-voqr i vor pieri de lafaya Ta! (Psalmu9l , 3). 23. Unii oameni se depdrteazdd e patimi din fricd omeneasc5a, llii din slavd deqartd,a llii pentru infrAnare, iar allii ses lobozesdce p atimip rinj udecdlid umnezeiegti, 24. Toate cuvintele Domnului cuprind aceste patru lucruri: porunci, dogme, ameninldri qi fEgiduinle, 9i pen tru ele suferimt oatep etrecerecae aa sprd,a dicd:p ostiri, privegherid, ormiri pe jos, osteneli$ i nevoinlei n slujbc, ocdri,n ecinstiri,o mor6rig i celea semeneac,A cl pentru ut vintele buzelor Tale eu am pdzit cdi aspre (Psalmul 16, 4 ). 25, Platai nfrAndriei sten epitimirea,ia r a credirlcr, cuno$tinlaN. epltimirean agted reapta-socoteailadr,' , l no$tinlan a$ted ragostead e Dumnezeu. 26, Mintea ce lucreazdv irtutea, spore$tein tru ;r r,, pere; iar cea obignuiti cu contemplalia inainteazii rrrlrrr cunoqtinld. Pentru cd lucrul celei dintAi este a-l tlrtc 1'r nevoitor sd deosebeascvi irtutea de pdcat,i ar al cclt'i rl,.r doua sdl ducdp e cel pdrtaqd e ea la cunoagterear; rlirrrrrIrr fiinlelor netrupe$tig i ale trupurilor. $i se invredrirc r'1tr,'l * harul cunoagteriil ui Dumnezeuc and, strdbdtAn(tl r '|. ',;,rr se mai inainte, pe aripile dragostei, gi ajung6ntl rrr lturrr nezeu, va vedea (sau il va socoti, sau il va luir rrrrtr,l prin duhul, raliunea privitoare la E1, atdt cat este cu putin- {n minlii omenegti. 27. Yr6nd sd-L cunogti pe Dumnezeu, sd nu cauli raliunile care sunt in El (pentru cI nu e cu putinfd s[ le lfle mintea omeneascd)n, ici pe ale altei existenled e dupd l)umnezeu, ci pe cele ce sunt imprejurul Lui; pe cit e cu prrtin!6,f ii cu luare-amintel a vegnicia,n emdrginirea,b urritatea gi in{elepciunea Lui, la puterea creatoare, proni- . rt oare qi judecltoare a fhpturilor. Pentru cd acela este intre ,,.,rrrenmi are teolog, care va afla cAt de pulin rafiunile r' ('SIOfa. 28, Bdrbat puternic este cel ce une$te fapta cu ,,rrr;;tinla(c ontemplarea)P. rima vegtejegtep ofta gi im- I , r .('$te iulimea (mAnia), iar prin cea de a doua inaripea- , ,,rntca, cdl5torind spre Dumnezeu. 19. Cdnd zice Domnul: Eu Si Tatdl Meu una suntem , ' , r 10.30) , aratei dent i tateaf i inlei , iar cdnd zice ci : .i ' \t( in Mine Si Eu in Tatdl (Ioan 10, 38), aratd ne-

' , r t r r t " rirp ostasur i lorD. eci , t r i teigt i i ,a dicdc ei ce zi -

,' .r l:r1ril,F iul qi SfAntulD uh sunt trei Dumnezei,n u , ' , t ,1,r :p: i r ' ! inpde Tat de Fiul , cad in pt ipast ie din , ',,,,i,'r;r yrirlile. CI ori zic cd Fiul este impreuni - veg- ' . . , l . r l r r l .d ar despi r l indu-Ld e El , se si lesca spunec a . , ,,., ., ul din Tatdl gi ajung s[ creadd trei Dumnezei gi ,, , r' ,,, rf ii. ori spun ci Fiul S-a ndscut din Tatil, dar , 1 , 'r r r r , l rlr. r lc El , suntn evoi l i sd spunec d nu e coetern | .1 ,t .,i, otindu-l sub ani pe St[pAnul anilor. Cdci se I r I rrrrl l)urnnezeu a propovidui qi trei ipostasuri a l rrn zice marele Grigorie, fiecare cu insugi- ' , , , t , , , ' r r ; r lcA. celaqis punec [ Se despar ted, ar ner

.r i1111l1elrnd[a,r despdr{indu-SeD. e aceea

Sfdn I ul Maxinl Md/tut/isitor l neinteleasAe ste $i despArlireaq i unirea. CI de n-ar fi aceaste preaslivitd Tain5 a unirii qi despirlirii Tatdiui gr Fiului, cu nimic nu s-ar deosebi de unirea gi despdrlirea dintre om gi om. 30. Ce1c e este desdvArgiitn dragosteg i a ajuns la culmea nepltimirii, nu face deosebire intre al slu gi al a1- tuia, intre credinciosg i necredincios,in tre rob gi slobod, sau intre birbat 9i femeie; ci fiindci s-a inlllat mai presus de tirania patimilor, priveqte la o singurd fire a oamenilor, vizdndu-i pe to{i la fel gi aceeagdi ragostea vdndc dtret o!i. Cdci nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bdrbdteascd Ei parte Jbmeicscd, pentru cd voi toli una sunteli in Hristos lszs (Galateni 3, 28). 31. Din patimile ce zac in suflet, iau dracii prilej dc a stdrni in noi gdndurile pitimage. $i prin acestea d.4nrl rdzboi minlii, o silesc a veni la invoirea cu plcatul. $i du p[ ce a consimlit ea, o aduc la pdcatul cu gAndul, 9i drrpn ce s-a sdvdrgit gi acesta, o silesc, ca pe o roabd, la fhplrt Apoi, cei ce au pustiit sufletul prin cugete,s e retrag,l )' furig impreund cu ele qi rdm6ne in minte numai idolrrl pn catului, despre care spune Domnul: Cdnd veli vedtu rl,r ciunea pustiirii stdnd tn locul cel sfdnt - cine cil(.!tt' \'l inleleagd (Matei 24, 15), ci loc sfAnt gi locaq 3l l11i l)rrrl nezeu este mintea omului, in care dracii, pustiind srrll, trrl prin gdndurilep dtima$e,p un ca pe o comoardi dolrrl ;rn,, r tului. $i cum c[ acestea s-au petrecut in istoric, nu :;r \ rl indoi nimeni din cei ce au citit cdrlile lui Iosil'(l'lrlul Dar, unii spun cd pi in vremea lui Antihrist sc vor lrl t acestea. C getdri Crettine 32. Trei sunt cele ce ne polnesc pe noi spre cele bune: sim{dmintele firegti, Sfintele Puteri gi voin}a cea bund. Sim{imintele firegti, atunci cdnd ceea ce voim si ne lacd noud oamenii, asemeneag i noi ie facem lor, sau cAnd vedem pe cineva in necaz gi ne milostivim de el in chip liresc; Sfintele Puteri, atunci cAnd, incepdnd noi un lucru lrun, afl[m sprij in qi sdvdrqim acel lucru; iar voinla cea I'un5, atunci cdnd, deosebind binele de rdu, alegem binele. 33. $i iarngi, trei sunt cele ce ne indeamnd pe noi la r, lc: patimile, dracii gi voia cea rea. Patimile, atunci cAnd l,,rliin vreun lucru impotriva raliunii, precum mdncare ,"'rinte de vreme sau fhrd trebuinld, ori impreunare cu fe- ,,. ir^ liri scopul nagterii de copii, sau nelegitimd, qi iarlqi ,'rrr:i cAnd ne mAniem sau ne supirdm in mod necuvi- ', r,r;, rle pildd impotriva celui ce ne-a pigubit sau ne-a , ,r.rt. l)racii ne indeamni la rdu atunci cdnd, pdndind ,. r'|, ir in care ne lenevim, n[v6lesc asupra noastrd oumi l,r ..r llrrir de veste, stdrnind patimile spuse mai inainte gi l, ., ,,"rrouealo r. Iar voinla (hotirAreac ea rea) cdnd, cu- ,' ' ,rr,l lrincle, in iocul lui alegem mai vdrlos riu1. t.l. l{r'ispldlile ostenelilor pentru virtuli sunt nepS- ',,,!',, I r,irc unogtin{a,c are se fac pricinuitoare mogtenirii , , , , r , , !, t r (| ccr r .s1l l6p1r,e cum pat imi le qi neqt i inlad uc in , , ! ! ' i ' , , ( , r vc6nici .D eci cel ce le caut i pe acesteap ent ru r , r ,, rrrrr'rrilr)gri nu pentru binele insugi,a ude Scliptura, , , , , .1, , r , l i l i nup r imi l i ,p ent ruc d cerel ir du ( Iacov4 ,3) . r ' ' , rrrrl rnulte lucruri din fire bune pe care oamenir, r i , , , , . , t , rr rr r r i oarecarel,e sdvdrqesicn chip rdu. Ast fel | ! , '1 , 1, r r ' ,1.y' , l rcrruegad, ciuneaq i cAntaread e psalmi , r , ,',, ...rp ri rrriread e striini sunt din fire fapte bune, .,,.1 , Lri pclrtt'us lavad eqartdn, u sunt bune. Sfdntul Maxim Mdrturisttorul 36. In orice facem noi, Dumnezeu cautd scopul, daci pentru El facem sau pentru altd pricind. 37. Cdnd auzi Scriptura spundnd: Care va rdspldti fiecdruia dupd faptele /ai (Romani 2, 6) sA gtii cd Dumnezeu rdspl[tegte cu bine nu pentru cele ce se fac afard de scopul cel bun, degi par a fi bune, ci pentru cele ce se fac cu scop bun. Cdci judecata lui Dumnezeu privegte nu la cele ce se fac, ci la scopul lor. 38. Dracul m6ndriei are un ?ndoit viclequg, pentru cA ori indeamnl pe cilugdr sd cugete cd de la sine vin poftele bune gi nu de la Dumnezeu, Cel ce este dltitor a1 celor bune gi ajutdtor la s[vdrgirea lor, ori neplec6ndu-se acestui gdnd, il face s6-i dispreluiascd pe fralii mai pulin sporifi. Dar nu cunoagtec d in acestc hip gi pe el il face sd se lepede de ajutorul iui Dumnezeu. Cbci, daci dispretuiegte pc cei ce nu sunt des[v6rgili in virluli, atunci despre sincr gdndeqte ci prin a sa putere le lucreazi, fapt ce nu e crr putin!6, fiindcd Domnul a zls: Fdrd Mine nu putefi rt 't' nimic (loan 15, 5). Fiindcd neputinla noastrd,p orr.rint.l , fdptui cele bune, nu poate ajunge la sf6rgitul lor firl r[' Dltitorul bundt[lilor. 39. Cine a cunoscut neputinla firii omeneqti, accl;r l frcut gi experienlap uterii dumnezeiegtgi i unul ca acrrtrr, dupi ce cu ajutorul puterii iui Dumnezeu pe unclc |r ,, sdvdrgit,i ar pe alteles e striduieqtes [ le sdvArgeasorilr,i rt odatd nu va defhima pe vreunul dintre oameni. CrI i;lr r n precum lui i-a ajutat Dumnezeu, slobozindu-l dc rlultr' 1l cumpiite patimi, tot aga, puternic este ca tuturor sr\ lc ir;rrle cdndva, mai ales celor ce se nevoiesc pentru El, rlc;r p1111 judecdlile ascunse ale Sale, nu-i izbiveqte pc loli rlrrtl odated e patimi, ci la timpul potrivit, ca un doclrr I'rrrr1 l C getdri Cre;tine iubitor de oameni, timdduiegte pe fiecare din cei ce se sArgulesc. 40. Cdnd patimile nu mai lucreazd, apare mAndria, Iie pentru cd s-au ascuns pricinile patimilor, fie pentru cd rlracii s-au depirtat de noi in chip viclean. 41. Pe scurt:t ot pecatuls e sdvdrgegtpee ntru plAcere, r:rr distrugerea lui se face prin reaua pdtimire gi intristare ,;nr intoarcerea de buni-voie prin poc[intl, ori prin dum- "t:zeiasca ordnduiali adusd din purtarea de griji a lui illlnrnezeu. Cdci de ne-am fi iudecat noi inqine, nu am 't'rif i.judecafi. Dar,fiind judecali de Domnul, sunternp e- ,!'.\ili, cct sd nufim osAndili tmpreund cu lumea (I Corin- ', ',r | 1, 31-32). 42. Cdnd iti vor veni ispite pe nea$teptate, nu in- ",,r' pc cel prin care !i-au venit, ci cautd pricina lor $i , rt, l vci afla indreptare. Cdci sau prin acela, sau prin ,| , , ,1. trc buia sdt e supuij udecililor lui Dumnezeu. ,1.1D. acI ai obiceiuri rele, nu ocoli reaua pdtimire, , 1,'r rrr rccastds. merindu-te,s i dobori m6ndria. l.l- t lnele ispite aduc oamenilor pldceri, altele intris- , ,,, ,.', ;rllcle dureri trupeqti. CEci dupd felul patimilor ., .', irr suflet, doctorul sufletelor dI leacul potrivit, , , , , , I , r , l,, : r l i lcL ui negt iute. l" L;r unii, ispitele vin pentru iertarea picatelor - ,, rt, rn trccut, la allii, pentru cele lucrate acum, iar la .rt" r'i nrrrt u fi oprifi de la cele ce vor sA le facd. in afartr I ,. , r, .r. nr:ri sunt cele slobozite pentru incercare, pre- ' , 'r r ,rrrr p l at lui Iov. ti, ( { I urlclept, socotind folosul primit, cu rnullu- , ' r , ' , r ' ,1,r , ' l ,l c i r r tAmpl l r ic e- iv in pr in judecatad urnnc- ,, ' ,,, rtl.rrrl altl pricini a lor dec6t picatele salc, ial' Sldntul Maxin Md/turisitorul cel ferd minte, necunoscand purtarea de grijd a lui Dunnezeu, pdcdtuind qi fiind certat, ori pe Dumnezeu, ori pe oamenii i socote$tep ricinuitori ai relelor sale. 47. Sunt unele lucruri care opresc patimile din miqcarea lor gi nu le lasi sd creasc[;9i sunt altele care le impulineazi, precump ostul, ostenealaq i priveghereaI.a r depirtarea de oarneni, contemplalia, rugdciunea qi dragostea citre Dumnezeu impu{ineazd pofta gi o fac s[ piar6. Iar indelunga-ribdare, nef inerea-de-minte a rdului qi blAndelea opresc mAnia gi nu o lasI sd creasci, in timp ce dragostea qi milostenia, bundtatea gi iubirea de oameni o micgoleaz6. 48. Celui a cirui minte de-a pururea este spre Dumnezeu, a oestuiag i pofta a crescuti n dumnezeiescudl or, iar mdnia s-a prefEcutc u desdvdrqirein dragostead umnezc iasci. Cdci, stdruind vreme indelungatd in impirthgircl dumnezeiegtii striluciri, a ajuns in intregime chip de lu mind. Acesta, $i partea sa cea pdtimitoares trdngAnd,olr sine, prin necuprinsuld or dumnezeiescq i dragosten cirr cetatd, a inJors-o cu totul din cele pdmAnteqti, mut/ilrrl l citre Dumnezeu. 49, Dacd cineva nu pizmuieqte, nu se mAnic 1i rrrr line minte rdul asupra celui ce l-a scdrbit, nu insc:rrrrrrn numaidecdt cd are qi dragoste cdtre ddnsul. Cici lrcrrtrrr porunc6, poate, chiar dac6 nu iubeqte incd, sd llt firrilrln teascd rdul cu rdu, dar nu va putea sd rlspliteascir rrrrl r,r bine, decAti n sil6. Pentruc d a faceb ine din iniurirc cl,,rr u ne urdsc, este un lucru propriu doar dragostei cclri r rr rr,l+. vdrat dohovniceqti. 50. Cela ce nu iubeqtep e cineva,n u irrsc:rrrrrr, iil ll qi uriqte, dupi cum nici cel ce nu-l ur66te,i l ;i rrrll,,;t,., i Cugetdri Cte$tine poate si fie fa![ de el intr-o stare de mijloc: nici iubindt dar nici urAndu-l.C ici aceastdd ispozilie, a iubirii, e pr dusd doar de cele cinci feluri de iubire amintite in cap. care pot fi: de laudl, mijlocie sau spre ocarl. 51. Cand vei vedea mintea indulcindu-se cu c, materiale qi in inlelesurile acestota cu dragoste petrecAl s[ cunogtic e pe acesteale iubegtim ai mult decAtp e Du neze]J'C, dci unde este comoara ta, acolo va fi Si inima t Matei 6, 2l), zice Domnul. 52. Mintea unindu-se cu Dumnezeu gi petrecdnd lrl, prin rugdciune gi dragoste, se face inleleaptd qi iu tolrr'e de oameni, milostivd qi indelung-rdbddtoare gi, , rrrt zicAnd, poartl in sine aproape toate insuqirile du ',, zcicqti.D ar deplrtAndu-sed e El se face ori dobitoce .r. oa una ce a devenit iubitoare de pldceri, ori silbati , ' lroindu-sec u oameniip entrua cestea. 53. Scriptura nume$te lume l,:ocrlurilem ateriale, !'ttrrtlti. sunt cei ce-gii ndeletnicescm intea cu acestea. ,',,r i;r aceqtiai i mustri, zicdnd:N u iubili lumea,n ici c ttttt in lume... Pentru cd tot ce este in lume, ad 'rt,, rr trpului Si pofta ochilor qi trufia vielii, nu sunt de ',.'t , i stmt din lume (I Ioan 2, 15 9i 17). " 1, (lirlugir este cel ce qi-a dezlipit rnintea de luc , , t , r r . r tcr i t r lq€i pr in inf rAnare$ i dlagoste,p r in cAnta ' , l ' , r r l , r;ri ruglciuni ,s tdruielA ngdD omnui . '. l)istor de dobitoace spiritual este cel ce se in I ri'r, ' ,1, r'u liptuirea, pentru cd faptele firii au inlele ! . r , , t , ,1, ,r.-r.(d e aceeaz iceaI acov:R obi i tdi suntu n ne ' ,"' t ,l, dobitoace (Facere 46, 34). Iar pdstor de , | , , r.r'i ndelenicegtec u cunoa$tereac,d ci gdndu . . 1,,,,, , .r riqle oi care sunt pdstorited e cltre minte 14 SfAht l Maxin Mdrturisitorul munlii vederilor. De aceea pentru egipteni - adic6 pentru puterile potrivnice - este spurcat tot pdstorul de oi (F acere 46,34). 56. Atunci cAndt rupul se porneqtep rin simluri spre pofte qi pldceri, mintea cea rea ii urmeazd,in dulcindu-se cu nilucirile gi pornirile acestuia,i ar cea imbundtilitd se infrAneazdl,i nAndu-sep e sine departed e ndlucirile gi pornirile p[timage ale trupului qi, ca o iubiloare de inlelepciune, se s6rguiegtes I le prefaci pe acesteain ceva( mai) bun. 57. Dintle faptele bune, unele sunt trupe$ti, iar alteie sufletelor.T rupegtis unt: postul,p rivegheread, ormireap e jos, slujirea, lucrul mAinilor pentru a nu ingreuna pe allii (cer6ndd e la ei celed et rebuintdg i nesocotinad- gic dgtiga hrana cu mAinile sale) sau pentru a face milostenie din ostenealas a gi celelalte.I ar sufletegtis unt: dragosteai,n , delunga-r[bdareb, lindetea,i nfrAnarear,u gdciuneag i celelalte. Dacd din vreo nevoie sau imprejuraretr upeasc?l, cum ar fi vreo boald sau altceva de acest fel, se va intim, pla si nu putem sdvArgfi apte bune trupegti,i ertarea vcrn de la Domnul,C areg tieq i cauzeled, ard e nu le vom lrrclrr pe celes ufleteqtni,u nev om puteai ndreptdliC. ici accslcl nu sunt supusen evoii. 58, Dragosteac itre Dumnezeuin deamn[p e col t.c so irnpirte$e$ted e ea si dispreluiascdto atdp ldcereat ltrllr lo |c ;i toatdd urereag i intristareaS. i te convingtrl c l , r';rrll toli Slin{ii,c area up dtimita tAteap entruF lristos 5().l iii crrl uure-aminltae i ubiread es ine,r rr;rirr.riirr r lri{rkrrr,: rrrtr': slci rrtrircnae ralionala6 t rupului(.' jlt:ir ,trrltl c:;lc cri rlilr cil sc ltitsc oele dintdi cugete pltimasc: rrl In, o rrrici piinlccclui, al iubirii de argint gi al slavci rlcllrrs. C uget dri Crestine care i$i iau prilejul din aqa-zisa trebuinli neap5rate a trupului. Din ele se naStet oatd lista patimilor. Deci se cuvine a lua aminte $i a lupta impotriva ei cu multd trezire, cdci pierzdndu-se aceasta, vor pieri ?mpreund gi toate gdndurile ce apar din ea. 60. Patima iubirii de sine ii dI in gdnd c ugirului

ir-qi miluiasci trupul gi sd ia din bucate mai mult decat se

, uvine, ca gi cum ar fi aceasta din bun[ rAnduiali gi purtrre de griji, insd face aga, ca trdgdndu-l pulin cAte pufin, 1,,rf urig, sd-l faci si caddi n groapai ubirii de pllceri. Iar ,,rireanuluii i pune ?n minte ca grija de trup s-o faci spre , ,r ) 1111- 61. Starea cea mai inaltd a rug6ciunii e atunci c6nd ',,,rtoa ajunge in afard de trup qi de lume, flcAndu-se ne- ',,.rtt:rialnicdg i fErn chip, cdnd se roagd. Deci cel ce va 1 , r rrceastl stare nevdtimata, acela cu adevdrat neincetat " ': r 1';t. (r2. Precum trupul cAnd moare se desparte de toate ,t lrrrrrii,a gaq i mintea, murind, c6nd ajunge la starear u- , ',,rii tlesdvdrqites, e desparted e toate ale lumii. Cdci l, ",r ,,,;rr nuri cu o astfel de moarte,n u poate se se afle $i , r, rr .r';triAm preundc u Dumnezeu. t' t. Nirneni sa nu te ingele pe tine, c6lugdre, ci este ,, I'rrirrrl;:rr tc m6ntui,r ob fiind plIcerilor gi slaveid egarte. (' I l)rccum trupul pdcdtuieqte prin lucruri qi pri- ,,,. r, rnv;rl:itur[ spre infrAnare prin faptele cele bune ,,"r" r, ,r:i:r5 i r.ninteap dcAtuiettep rin g6ndurilep dtirla;c, 1, , r , t , ( )vai tui tpi r in fapteleb une cele suf lctc; ; l i ,t : ; r , , ",,1 lr' r rr ilc curat qi iErd patimd, sd se inf inczc, ;rirrrr r , , , | | , , t ,l , l r r r rirn lelepciune. Sfdntul Maxim Mdrturisitorul 65. Precum zilele sunt urmate de nopli $i verile de cdtre ierni, a$a $i slava deqart[ qi plicerea sunt urmate de intristdri qi dureri, ori in veacul de acum, ori in cel ce va se fie. 66, Dupd ce a picdtuit cineva, nu este cu putinle sA scape de judecata ce va se fie, frrd sd rabde aici osteneli de bund voie sau necazuri fdr[ de voie. 67. Pentru cinci pricini ingdduie Dumnezeu si fim rdzboili de draci. Cea dintii este ca, rlzboili fiind, sd ajungem a deosebi virtutea de picat, alegdnd-o pe cea dintAi. A doua este ca, prin rdzboi $i ostenealE agonisind virtutea, sA o avem statornice $i neclintite. A treia, ca sporind in virtute, sA nu ne inAll6m cu mintea, ci sI ne invd{dm a cugeta smerit. A patra, ca dup1 ce am incercat rdul, si-l urem cu uri des[vdrqit6; iar a cincea este ca, dupd ce ar)l ajuns nepdtima$i, sA nu uitdm slSbiciunea noastri, nici puterea Celui ce ne-a ajutat. 68. Precumm inlii celui flim6nd i se ndlucegtep iirr, qi celui insetata pd,a gaq i celui lacom cu pantecele( ii at)irl in minte) fel de fel de bucate qi iubitorului de pliict.r. chipuri de femei, iar celui iubitor de slavd deqarti, larulcl,, de la oameni gi iubitorului de argint, c6gtiguri; celui r,. line minte rdul, rizbunare impotriva celui ce I,a srrp;trll pizmagului, necazuri asupra celui pizmuit gi aqa rrrlri rl. parte in toate celelalte patimi, pentru cd mintea, lulbrrrrrtil fiind de patimi, primegte inlelesurile pdtimagc, lic r R trupul este treaz, fte cd doarme. 69. Cdnd cre$tep ofta, mintea n uceqtei n sorrrrru r teriile plicerilor, iar cdnd se aprindem Ania,v cdc lrrrr rrril ,, pricinuitoare de fricd. Iar patimile cresc, cici rlrr, rr l,r, lucritoare tr6ndivia noastrd, int6rindu-le pc irct'stcrr lrrue Cu getdri Cre;tine Sfinlii Ingeri le micgoreazd,m igc6ndu-nep e noi spre lucrarea virtu{i1or. 70. Parlea cea poftitoare a sufletului, intirAtati mai des, pune in suflet deprinderea cu anevoie de schimbat a iubirii de pldceri; iar m6nia tulburatd mereu, il face fricos

i fild birbilie. $i prima se tdmeduiette prin nevoinla stdruitoare

in post, privegheri gi rugdciuni; iar cea de a doua plin bundtate,iu bire de oameni,d ragosteg i mil6. 71. Dracii ne dau rdzboi prin lucruri sau prin inlelerui pltimage ale lucrurilor. Prin lucruri ii rdzboiesc pe cei , ,' sunt intre lucruri, iar prin inlelesuri, pe cei despirlili de i ' r r ' r ' t [ ' i . 72. Cu cdt este mai u$or a pdcdtui cu gendul decdt cu | ,r'tir, cu atat este mai greu r[zboiul cel prin g6nduri, decAt i plin lucruri. 73. Lucrurile sunt in afari de minte, iar ideile (in!et rrrilc) acestora se alcdtuiesc inlduntru. Deci, in minte | 1 t,rtcloa de a le folosi pe ele bine sau rdu. Cdci folosirii ', .'t," l ideilor, ii urmeazi reaua intrebuin{are a lucru- /.1. l)rin acesteatr ei primegtem intea inlelesurilep dplin simlire, prin schimbiri in starea organicd ,,,', .r, ( ilo) qi prin amintire. Prin simfire, cdnd lovind , ,,r" , , i lucrurile de care suntem impdtimili, o pornesc 'r,' , ,rli(l (: pitimaqe. Prin amestecarec, Andd in petrece- , , r',,, | \ t( {i neinfrenate sau din lucrarea dracilor, oli dirr , l',, rl.r.: ;chirnbAndu-sme ustul trupului, mintca st: por ' , ul r lc iar cu pat imi sau impot r iva pul l : i ri i r | . ' . ' 1; ' l , r rl )unlnczeuI.a r pr in amint i re,c l in<llr t : t r ; r : ; lilrrr,l u

, , . r, , ! , , , r r t ( .l , , i r rclur i lieu crur i lorf afdc lcc ar .cs i r r r l i r rvrr r . r

rlr:,,r(r pc Cas preg 6ndurip itinra;;c. Sfdntul Maxim Mdrturisilorul 75, Dintre lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu spre folosire, unele se afli in suflet, altele in trup, iar altele in jurul trupului. Astfel sunt: in suflet, puterile iui; in trup, olganele simlirii gi celelalte mddulare; iar in jurul trupului, bucatele, averile, banii qi celelalte. Deci, modul in care le vom folosi pe acestea gi cele legate de ele in bine sau in rdu, ne va ardta pe noi virtuogi sau netrebnici. 76, Dintre cele ce se pot intAmpla, unele sunt ale lucruriior din suflet, altele ale celor din trup, altele a1e lucrurilor din jurui trupului. Cele sufletegti sunt: cuno$tinfa 9i negtiinla, uitarea gi amintirea, dragostea qi ura, intristarea qi bucuria qi celelalte. Ale trupului sunt: plicerea gr durerea,s imlirea gi impietrirea,s dndtateaq i boala,v iala Ei moartea qi altele asemenea. Iar ale celor din jurul trupulu' sunt:n agteread e fii 9i lipsa lor, bogilia gi siricia, slavap r necinstea 9i celelalte. Dintre ele, unele par oamenilor r lr bune. altele rele: dar nici un lucru dintre acestea nu cstr rdu in sine, ci, dup[ cum sunt folosite, devin fie rele, lrr bune. 77. Cunogtinlae steb und prin fire, asemenea$ i sMfl tatea; insd mulli s-au folosit de cele potrivnice accslorx Iar celor rdi, cunoqtinla nu le este spre bine, degi din lrrr. este bun5. De asemenean ici sdnitatea,n ici bogilia. rrr,I bucuria, pentru ci np le intrebuinfeaz[ pe ele sprc loloa De aceea,a cestorale sunt de folos cele dimpot l iv; t , , l l r nici acelea nu sunt rele in sine, deqi par a fi rele. 78. Nu folosi r iu inteleger i lec, a se nu f i i nt r , r r t ai folosegti riu gi lucrurile. Cd de nu va pdcitui cincvr llrtnl cu gAndul, nu va plcdtui nici cu fapta. 79. ,,Chipul celui pimantesc" suntp dctrtolcp 1'rrr,rrrlr ca: nechibzuinfaf,r ica, neinfr6narean, edreptulcl lrrr ,, lrtl C uge t dri Cre$t;ne al celui ceresc" sunt virtulile generale, ca: inielepciunea, blrbdlia, cumpetarea, dreptatea. $i dupd cum am purtat chipul celui pdmdntesc, sd purtdm Si chipul celui ceresc (I Corinteni 15, 49). 80. De vrei si afli calea ce duce la viald, in CaIe caut-o pe ea qi acolo o vei afla, in Calea ce a zis: Eu sunt (lalea, Adevdrul Si Viala (Ioan 14, 6). Dar caut-o cu mare osteneald, cdci pulini sunt care o afld (Matei 7, 14), ca nu c,rrmva depdrtAndu-te de cei pulini, cu cei mulli sd te afli. 81. Pentru aceste cinci pricini se opregte sufletul de lrr picat: ori de frica oamenilor, ori de frica judecXlii, ori r,,"ntfur asplatac e va sd fie, ori pentru dragostealu i Dum- ,,, /cu, sau in sf6rgit, din pricina congtiinlei care il mustri, 82. Spun unii ci nu ar fi rdul in cele existente, dac[ ,, rl ll o alte putere care sd ne tragA pe noi spre acela. Iar ,,, jrrla nu e nimic altceva decAt lenevia qi neingrijirea de l,', r;rrile fireqti ale mintii. Pentru ci cei ce se nevoiesc cu ,, .t('l de-a pururea fac cele bune, iar pe cele rele, nicio- ,r ,r , l)eci, dacd vrei, alungd qi tu lenevia 9i impreuni cu ' , i,r;rrrrr lutatea, adic[ folosirea gregitha ideilor (inlele- ,,,,1,,)r, cirreiai i urmeazdr eauai ntrebuintarea lucrurilor. 81. l,ucru firesc este ca partea ralionald din noi sd se , ' , ' , ' , , . 'r r r l iuni id umnezeieptgii sI st lpdneascpde step ar - , ' ", r.rliorurli. S[ se plzeascd intru totul aceastb rdndui.. r , , ,,r vl rnai fi rdul in {Epturi, nici putere care se atrar l I lJrclo gAndursi unts imple,a l telec ompuse. S i r r r r . l ! ' , ' r, , l t . nepi t imagep, e c6ndc elep i t images untr : ( )nl r . , , r r r r t ' lcc c sr ,nta lcdtui ted in pat im. iq i id i r r gi i r r r l i r t ' ' t , , " ,1 r r r r r l tcd in cele simple se pot vcdt : : rr r r . r r r ; r r r ' , . , r l i r i ; ( . ,a t t rncic Ands e pune inccpr r lp ici r lul r l r . r . Sfantul Maxim Mdrturisitorul g6ndul. De pildn, a apirut in amintirea cuiva un cuget pitimaq pentru aur gi s-a plecat cu gAndul sd fure, qi a slvirgit in minte picatul; iar amintirii aurului i-a urmat amintirea pungii, a lddilei, a vistieriei qi celelaite. Amintirea aurului era compusi, cdci avea ?mpreuni cu ea patima, iar a pungii, a lidilei gi celelalte era simpld, cdci fald de ele mintea nu avea patimd. Asemenea se intAmpl5 cu orice cuget, fie de slavl deqart6, fie pentru femeie gi pentru celelalte. Pentru cA nu toate gAndurile care urmeazd cugetului pltimag sunt gi ele pdtimage, precum am ardtat mai sus. Din acestea putem sA cunoa$tem care inlelesuri sunt cu patimi gi care celelalte. 85. Unii spun ci atingAndu-sed ragii in somn de anumite midulare ale trupului, pornesc patima curviei. Aceastam igcdndu-sea, ducei n minte chipul femeii, prin amintire. Allii zic ci aceia se aratd minlii in chip dc femeie gi, atingAndu-se de pdrlile trupului, pornesc pofta gi aga apar ndlucirile. Iar allii spun cd patima care st[pline$ te in dracul ce se apropie, migcd patima in om gi aqa sc aprinde sufletul spre gAnduri, aduc6nd inainte chipurilc prin amintire. Inci qi despre alte nlluciri pdtimage urrii spunc As e intdmpldi n acestf el . al1i i .i nt r -una l t mod. i r rs; r in nici unul din aceste moduri spuse mai sus nu pot sri porneascd dracii patima, oricare ar fi ea, atunci cintl irr suflet sunt dragosteag i infrAnarea,f re cd e treazt rupul, lrr. c[ doarme. 86. Unele porunci ale Legii trebuie pdzite Ei trrr pegte,q i duhovniceqtea; ltele,n umai duhovniceqtel.) irrtrr, cele dintAi sunt acesteas: d nu (prea)curveqtis, d uu u( r/i, sd nu furi gi cele asemenealo r, care trebuiep izilc tri trrr pegteg i duhovnicegteI.a r duhovnicegted, ar in chip irrlr,.rl C uget dri C/etti e unele ca acestea:t dierea-imprejur,p \zirea sdmbetei,j unghierea mielului gi m6ncarea azimilor cu ierburi amare gr cele asemenea. 87. Trei sunt stlrile cele mai cuprinzdtoarea le cilugbrilor: prima, a nu picitui cu fapta; a doua, a nu zdbovi in suflet cugetele pltimage; iar a treia, a privi fErd de patimi chipurile femeilor qi ale celor ce i-au intristat. 88. Sirac este ce1 cel s-a lepidat de toate averile sale rii nimic nu are pe pdmdnt {Eri numai trupul; dar inch si ,llagostea citre el lepddind-o, toat6 grija de sine a incre- ,!in1at-olu i Dumnezeuq i oarrenilorb inecredinciogi. 89. Dintre cei ce au avu{ii, unii le au frri de patimi, l! aceea nu se intristeaz[, chiar de s-ar lipsi de ele, pre- , ,rnr cel ce cu bucurie a primit rdpirea averilor sale. Iar 'ltii cu patimi agonisesca i, gAndindc d se vor lipsi de ele, rrrlristeazSp,r ecumb ogatuld in Evangheliec area plecat ,',tristat (Matei 19,22), iar c6nd 1e pierd cu adevdrat, se ,"tr:iloazd pAndl a moarle.D eci pierdereal or videgte aqe- ", :r cclui pdtimag. 90. Pe cel ce se roagdd esdvArqiti,l lupti dracii ca sd ,, 1,rinrcascidn minte ?nlelesurilelu crurilor sensibile,i n ' , , , ' ,1' ; i r rplu.I ar pe cei ce sei ndeletnicesccu cunoa$terea, ' . | .,rl)oveasci in ei cugetele pltimage. Iar pe cei ce se ' .',t,;( cu liptuirea, ca s[-i plece spre pdcatul cu luclu-. , ", t,,t i:lripul 'ii rdzboiescp e to!i, ca si-i despartirp c oa , , , , , ' ,1,l. ) t t lnezeu. ' )1. ( 'ci ce in viala aceastas e nevoicsci r t l t t t l r tur . ' ' 1, ' , t . rn r ( l runla{di e Pronia dumnezeiasci1r .r ' in : r rr " , l r ! , ' , t , ' l ( : ; r r r ritn cercal i :o r i pr in di l r r i |cur ret ' lorl r t l rr I ' r r , ' , " , r r r r ; r r r rst dni tateaf,r umusc(car.r : rq; lcr rr'l;Lr' 1 , rur r , i . ' , , 1 ' r r r , : r l lva qi celea semel tc:(r)-r i pr i r rv ( 'nr (j r ; r ' ,1 SfAntul Marin Mdrturisitorul pra lor a unor pricini de intristare: lipsirea de fii, de banr gi de cinste. Ori pe cele ce pricinuiesc trupului dureri, adici prin boli, chinuri gi celelalte. Cltre cei dintAi zice Domnul: Oricine dintre voi care nu se leapddd de tot ce are, nu poate sd fie ucenicul Meu (Luca 14, 33), iar cdtre cei de-al doilea gi al treilea: Prin rdbdarea vodstrd veli dob dndi s ufl e te I e vo ast r e (Luca 21, 79). 92, Zic unii cA patru sunt cele ce schimbi amestecarea trupului gi prin ea dau minlii ori gAnduri pitimaqe, ori fhrd de patiml; acestea sunt: ingerii, dracii, aerul gt hrana. ingerii schimbd prin cuv6nt (ra!iune), dracii prin atingere, aerul prin ardere (metabolism), iar hrana prin felurile mdncirilor qi bduturilor, prin inmullirea sau impulinarea lor. Afard de acesteam ai sunt schimbirile care se int6mpli prin amintire, prin auzire gi prin vedere. Mar int6i primegte sufletul lucruri de intristare sau de bucurio qi din acesteap itimind sufletul, duce qi la schimbareatr upului. Iar din cele spusem ai inainte,s chimbAndu-saem cstecarea trupului, aduce minlii g6nduri. 93, Moartea este, cu adevdrat, despdrlirea de Duttr nezeq iar boldul morlii este pdcatul (I Corinteni 15, 56) pe care primindu-l Adam, izgonit a fost de la pomul viclii, din rai, gi de la Dumnezeu; dupd care a urmat gi moallc,' trupului. Iar viala adevdratd este Cel ce a zis: Ett ,ttutt Viala (loan 14, 6). Acesta,i ntru moartec obor6ndu-Sc1, x' cel omorAt iar69i l-a adus la via![. 94. CuvAntul se scrie fie pentru a-l line minto cel r r, l-a scris, fie pentru vreun folos, fie pentru amdndotti\o: rl spre pdgubirea vreunora, ori din dovedire, ori din trclrtrtt {d (spre a se arita oamenilor). Cugetdri Cre;ti e 95. Loc de pdsurze (Psalmul 22, 2) este virtutea care se lucreaz[, iar apa odihnei, cunogtinla lucrurilor. 96. Umbra morlii este viala omeneascd. Astfel incAr., de este cineva impreun[ cu Dumnezeu gi Dumnezeu impreuni cu el, acesta poate se zic6: De voi Si umbla in mijlocul morlii, nu md voi teme de rele; cii Tu cu mine esti (Psalmul 22, 4). 97. Mintea curati vede drept lucrurile; cuv6ntul rscusit aduce inaintea ochilor pe cele ce s-au vdzut, iar 'irrzul,c lar le primegte.D ar cei lipsili de acesteatr ei defairrrii pe cel ce vorbeqte de ele. 98. impreund cu Dumnezeu este cel ce cunoafte pe lrinta Treime, crealia gi pronia Lui, iar partea pltimitoare ' ' r l leruluis Auo aren epdt imaga. 99. Toiagul zic unii cd insbamni Judecatal ui Dum- ,' , ,.r:rri,a r varga, Pronia. Cel ce s-a impdrtdgitd e cunogr, lll;r lor, poate sI zic6: Toiagul Tdu Si varga Ta; acestea ' ' , t t rn rdngdia(tP salniu2l 2,5) . 100. Cdnd mintea se va goli de patimi, lumindndu-se 1,,,' .ontemplafea lucrurilor, atunci poate sd ajungl qi in | ' , , , , ,nczoql ti sds er oagec um t rebuie. A TREIA SUTA Despre dragoste 1. Folosireac u dreaptdju decatl a ideilor qi a lucrurilor naqte in{elepciunea, dragostea gi cunogtinla. Iar cea fbrd de judecat5, duce la neoprirea patimilor, la urh 9i neqtiin![. 2. Gdtit-ai masd tnaintea nea (Psalmul 22, 6) gi celelalte. Masd inseamnd aici virtutea lucrdtoare, cici pe aceasta a gitit-o Hristos tmpotriva celor ce ne neciijesc, untde- Iemnul care unge mintea inchipuie contemplalia ftpturibr; paharul e cuno$tinla lui Dumnezeu, gi mila Lai, Cuvdnltrl lui Dumnezeu.C [ci aceastap, rin menireas a, ne urmireqtc irr toate zilele, pAn[ ce va prinde pe toli cei ce se vor mAnttri, precum pe Pavel, Casa inseamnd impdrdlia in care se vot a$eza toli Sfnlii, iar lungimea cle zile este viafa veqnici. 3. Pdcatelen i se intdmpli noub din cauzal elei inlrc buin!5ri a puterilor sufletului: a celei poftitoare, a itrtirrrrt qi a celei ralionale. Folosirea greqit[ a puterii ra!iorrlh duce la necunogtinldq i nepricepere( sau nebunie);a irrlr mii qi a celei poftitoare duce la urd qi necumpitale. lrl buna intrebuinlarea acestorp uteri duce la cunoqlirrlr1r t pricepere,d ragosteq i inlelepciune.$ i dacbe stea $4,:rlrrrtr, nimic din cele create gi ficute de Dumnezeu nu eslo rnrl 4. Nu bucateles unt rele, ci ldcomiap Antecclrrir;r ll faceread e copii,c i curwian; ici banii,c i iubiread e atg irrl,r rlrI slava,c i slavad egarldD. eci, dacSe aga,n imic nu c titt rltttlts Cu get dri Cre;tine cele ce sunt, dec6t reaua lor intrebuinlare, care se intAmpld cdndm intea se lenevegtein sivdrqireal ucririi ei fireqti. 5. Rdul din draci std - zice fericitul Dionisie - il acestea:m Anie {Erdj udecat[, poftd nebund( fErd minte) 9i inchipuire pripitd, iar lipsa de judecatd, nebunia gi obrdznicia la fiinlele ralionale sunt lipsuri ale raliunii, ale min- {ii qi ale chibzuinfei, care vin din deprindere. Deci a fost rur timp cdnd era in ei raliune, minte gi dreapti socoteali. l)ate fiind acestea,n ici dracii nu sunt rii din fire, ci din rcaua intrebuintare a puterilor firegti s-au frcut rdi. 6. Unele dintre patimi pricinuiesc necumpltare, alte- 1, rrri.,i ar altelen ascA in ecumpdtareq i urd. 7. Multa mdncare gi mdncarea cu pofti sunt pricr- ,,'riloare ale neinfrdndrii; iar iubirea de argint qi slava ,r rr;rrti sunt pricini de urd fald de aproapele. lar maica ' L iilora, adicd iubirea de sine, este pricin[ amdndurora. 8. Iubirea de sine este iubirea pdtimagl gi neralionald r,r.r (lc trup, cdreia ii stau impotrivd dragostea qi infr6- ', ",1. Cel ce e stip6nit de iubirea de sine, toate patimile | ,'L impteund cu ea. t). Nimeni - zice Apostolul - nu Si-a urdt trupul sdu 'l r' ., lfi 5, 29), dar tl chinuieSteS i tl supuner obiei (I Co- ' ',,r, rri (), 27), nedAndu-i nirnic mai mult afard de hrand gi t. ,,rrlrriiolminte, gi din acestea atat cAt si-qi menlini , 'r ' l)o:rr astfel iqi iubegte cineva trupul firi patimir qi, , 1', ,rrrs lujitor al dumnezeieqtilolru cruri, il hrincltc 1i I , ' ' l r ; lc doarc u celec e- ii mpl inesct rebuinlal r r i . lo- ( 'olui pe carei l iubegtec ineva,: r r ,cl r r ic: rr r r r , l , , , , t . . r; r i sluj i se sdnguiegteD.e ci t lc iul r t 'ql l(t 'u r t! ; r l , ' 1r , , , , , ,,,r, 'u,a celaf ace cele pl i rcr r tcl , ui l ; t r , l . r , , i r r r l r.,1 , r,,,1 ',1 ,ptc ccle ce-i aduc dcsllilalL'ircor,lrr,r.:,r' r ' , r , . r , r l ' r SfAntul Marihz M d t, t u / i s i l o r tr l 11. Lui DumnezeuI i plac dragosteaq i infrdnarea,c ontemplalia gi rugdciunea. Iar trupul iubegte indricirea pAntecelui qi neirfidnarea qi cele care le sporescp e acesteaP. entru aceea cei ce sunt in carne nu pot sd placd lui Dumnezeu (Romani 8,8). Iar cei ce sunt ai lui Iisus Hristos Si-au rdstignit trupul tmpreund cu patimile qi cu pojlele (Gal- 5,26). 12, Dacd mintea va privi cdtre Dumnezeu, atunci ea are trupul ca pe un rob qi nimic nu-i di mai mult peste cele ce-i sunt necesarev ie{ii, Iar daci inclind spret rup, se robegte de patimi, av6nd de-a pururi pufiare de grijd pentru el, spre pofte. 13. Dacd rrei si biruiegti gAndurile,n evoiegte-tes d tat patimile qi atunci cu ugurinld le vei izgoni pe cele dintdi din minte. Deci cAnd egti rizboit de curvie, poste$te qi priveghea- 25, ostene$te-teq i asudi. In m6nie qi intristare, dispreiuieqto slava, necinstea gi lucrurile materiale; iar pentru {inerea clc minte a riului, roage-te pentru cel ce te-a scdrbit gi a;a te vci izbFxi. 14. Nu te m[sura pe tine cu cei mai neputincioqr dintre oameni, ci mai vdrtos tinde spre porunca dragos(ci Cici misurdndu-te cu aceia, cazi in prdpastia plrerii rlc sine, iar sprea ceasta( poruncad ragostei)n lzuind, te ritlit r la indllimea smeritei cugetlri. 15. Daci pizegti des[vdrqit porunca dragostei c,:llrr. aproapele, pentru nimic nu vei ardta fa!6 de el amdricirrrr,rr intristirii. Altfel, ar[!i c[ cinstegti mai mult cele vreurclrir t decdtp e el qi, tindnd la acesteal,u pJi impotriva fratelui. 16. Aurul este a$a rdvnit de oameni nu atit pcrrlrrr cele de trebuinld, cAt pentru faptul cd mullimea iqi irrrplr neEtep rin el pldcerile. C uget dri CreStine 17. Trei sunt pricinile iubirii de argint: iubirea de pliceri, slava degartd qi necredinla; iar necredin{a este mai rea dec6t celelalte dou[. 18. Iubitorul de pl5ceri iubegte argintul, ca prin el s[ se desfiteze; cel domic de slavi degartd,c a sI se sliveasci prin el; iar necredinciosul, ca s[-1 ascundd qi sdJ plstreze, tem6ndu- se de foamete ori de bitrAnete, de boal6 sau de ajungere intre striini. $i n[dijduieqte mai mult in argint decdt in I)umnezeu, Fdcdtorul a toatd zidirea gi Purtdtorul de gdje 9i

rl celor mai de pe urmi 9i mai mici vietdfi.

19. Patru sunt cei ce-gi agonisesc bani: cei trei de rrrri inainte qi cel econom (chibzuit); insd numai acesta se ,rrllrijegtein chip drept, ca sd nu aibd vreodatdl ipsd de a ,l:r lieciruia cele spre trebuinld. 20. Toate g6ndurile pltimage sau a!d!6 partea poftitoare ' rrrlletului, sau o tulburi pe cea irascibil[ (iu!imea), sau'pe ' , .r la{ionaii. $i din aceasta se intAmpl6 orbirea minlii, im- I'r,,lioindu-i vederea cea duhovniceasci gi extazul rugiciu- ', ' ' I )o aceea dator este cilugirul, 9i mai ales cel ce se linigr, t,'. s:i ia seama cu deamdnuntul la gAnduri, ca sd cunoascd 1,,,,r rrilcl or gi sEl e taie.$ i va cunoa$tec e pafteap oftitoarea ,,11t,u lrri este stdmit6d e amintirile pdtimagea le femeilor, t " ;,ri r:inaa cestorae sten einfrAnaread e mAnciri gi bduturi Ei ,,, '..r volba neralionali cu femeile; dar le taie pe acesteafo a- ,,,, ' ..r: iclca,p riveghereag i insingurareaI.u limeae slel rrlllr ,,r ' , l { i r rnint i repad t imaqia celorc e ne-aup r icinui li r r l r i r ; r ,r. I r,u lxicina acestorae stei ubiread e pldccli,s l:rvr,rl cr,,'rr r , , r r r l ' i lcud e mater ieC. i pent rua cestesac inl r isl r ' r r r,r rt r t , , r , , ' , r . .( ) r 'pi ont ruc i a fostl ipsi td e elc,o l i pt ' r r l r rrr, r r r r rl , r r '1. ' l " , , , l r tt lar le taie pe ele dispreJr r i lcq:iril rcr r ro' ,t r r l r rl , r r , , r , , r , l r . r r ( )stdeeaD umnezeu. Sfantul Matim Mdrturisitorul 21. Dumnezeu se cunoa$te pe Sine, dar cunoagte qr pe cele llcute de El: qi Sfintele Puteri il cunosc pe Dumnezeu gi cunosc cele flcute de Dumnezeu, dar nu aga cum se cunoagteD umnezeup e Sine qi celef dcuted e El. 22. Dtmnezeu se cunoagte pe Sine din fiinla Sa cea fericit[; iar cele fdcute de El, din inlelepciunea Sa, prin care gi in care le-a fEcut pe toate. Dar Sfintele Puteri i l cunosc pe Dumnezeu prin impirtiqire (participare), El fiind mai presus de impdrtlgire; iar cele ftcute de El, prin inlelegerear aliunilor din ele. 23, Lucrurile ftcute sunt in afar[ de minte, dar ea primegte inlduntrul ei vederea lor. Nu este tot aga la Dumnezeu, Cel pururea vegnic, nemdrginit qi nesfirgit, Care a dlruit celor ce srurt atAt existenla, cAt qi existenla fericitd qi veqnicd. 24. Fiinta ralionald qi mintald se impirtigegte dc Dumnezeu Cel Sfdnt prin insigi existenla sa, prin faptu. cd tinde spre bundtate qi intelepciune gi prin darul de a triri vegnic.P rin aceastac unoagtep e Dumnezeu.I ar pe celef iicute de El le cunoagte - dupd cum am zis - prin inlelegerct inlelepciunii contemplate in fEpturi, care este simpld 1i fErd ipostas propriu, alcdtuindu-se numai in minte. 25. Patru dintre insuqirile dumnezeieqtci are suslirr apdrd gi plzesc pe cele ce sunt, le-a impirtdgit Dumnezcrr. pentru bundtatea Sa cea desdvdrgitl, fiinlelor rationalc fl mintale. Acestea sunt: existenla, existenla vegnici, buln tateaq i infelepciuneaP. e primele doud 1e-ad iruit Dunrrrc zeu fiinfei, iar pe celelalte, adicd bundtatea qi inlelcpt:irr nea, voinlei (dati de Dumnezeu fiintei rationale), ca prrrr acesteal,a ceeac e esteE l prin fiin![, sn ajungi qi zirlirur Sl prin impdrtlgire (participare). De aceea se spun(, r n zirlilca s-a frcut dup6 chipul qi asemdnarelau i Dunurcr,'rr. C uget dri Cre$tihe dupd chipul existentei, ca existenld, qi dupi chipul exis_ tenlei vegnice, ca existenld vegnic6; cdci degi nu este fira de inceput, dar e frrd de sfdrgit; gi dupi asemdnarea Celui bun gi drept dupd fiinln, cel bun gi inJelept dupd har. Dupd chipul lui Dumnezeue stet oat6f i reac eac uvdntdroareia, r dupi asemdnares unt doar cei buni gi inlelepli. 26. ToaId, firea ralionald qi mintald se imparte il doul: firea ingereascdg i cea omeneascdF. irea ineereascd se imparte iardqi in dou6, dupi felul voinfei: ,finta ,uu t)arcetoasa5d, icd Sfintele Puteri gi necuralii draci. $i toati Iirea omeneascl se imparte in doud feluri de voinle gene_ rele:b inecredincioase$ i necredincioase. 27. Dumnezeu, ca Cel ce este existenla insdgi, brur6ta_ t,:r gi intelepciunea insigi, fiind chiar mai presus decAt toate .r( cstea, nu are nimic contrariu. Dar zidirea Lui, ca cele ce au lrurla prin impirtdgire gi prin har, iar cele ralionale $i min_ t 'k', 9i capacitated e bunitate qi inlelepcirme,a u ceva contrar. \:llcl, existenleil or i se oprmen eexistenlai,a r inclina{iei 1,r,' bundtate qi inlelepciune, rdutatea gi negtiinta. Deci, ca , | :r;i existe vegnic sau nu, st6 in puterea Celui ce le_a {Ecut; ,trr ;r sc impdttigi de bunitatea gi \elepciunea Lui sau a nu

' ,'tir'ipal a acesteas ti in voia fiintelorr afionale,

28. Elinii, zicdnd c[ fiin{a celor create existd din vecr ,|,rcrrIrc:'ui Dumlezeu gi cd au primit de la El numai calitir' 1, ,lrrr.iru'ufli in{ei, suslineauc d fiin}a nu are nimic corrtrrrr r , r'11t111{iefi!i1n6d doar intre calitili. Dar noi sprlrt.rrr,, r ' ' " , " r r l i i r r lad umnezeiascndu aren imicc onl t . i l .r . i r, ( . , , r, , t, r Lr jnici qi nemdrginitd,d druind qi alk)r:rv ti;rr, r,r Lrr r r r r r lr, r t " lolo e sunti sei mpot r ivestnec cxist fnl l l ) r . rl , t , t r r r t , , , rr,, . r ( 'cl r r ic e estec u adev[ ratc, a oi l s; ic \ i r . l ( .\ r , ] r r , , , r l , r , , l ) 1q; lgl1{1ct td lui Dumnezeu r r - i r r ; r r .r'r r r , l r r l , r r r r r r l , Sfantul Maxim Mdrturisitorul Sale,e av a existav eqnicp rin putereaL ui atotqtiutoared,e gr arei mpotrivae i neexistentap,r egums -az is, ca unac e a fost adusd din nefiinli la fiintn 9i st5 in voia Lui ca ea sd fie sau sb nu fie. 29. Dupd cum rdul este o lips5 a binelui qi neqtiinla esteo lipsi a cunogtinleit,o t aqag i neexistenlae steo lipsi a existenlei;d ar nu pentru Cel ce existi cu adevdrat,c Xci Acela nu are nimic contrar, ci e o lipsd a acelui ce existi prin participare. Lipsa celor dintai line de voinla ftpturi- 1or, pe cAnd cea de-a doua std in voinla Fdcitorului, Care, pentru bundtatea Sa, vrea ca fEpturile sd existe vegnic ai purureas ep rimeascci eleb uned e la El. 30. Dintre fEpturi, unele sunt ralionale gi mintale, putdnd a primi cele ce sunt contrare, cum ar fi virtutea $i pdcatul,c uno$tinfaq i negtiinla.A ltele suntt rupuri diferite, alc5tuited in elementeo puse:d in pimAnt gi aer, din foc Ei din apd. Primele sunt cu totul netrupesti qi nemateriale, deqi unele dintre ele sunt legate de trupuri, celelalte sunl alcdtuite numai din materie gi form[. 31. Toate trupurile sunt fir[ migcare, dupl fire, dar sunt migcate de suflet; unele de suflet rational, altele dc suflet nerational qi altele de suflet fErd simlire. 32. Dintre puteriles ufleteqtiu, na hrinegte$ i zriuln cre$tereaa,l ta estei maginativig i impulsiv5,i ar alta cslr' ralionali gi intelectuall.D e cead intdi se impdrtlgescp lrrrr tele.F iin{elen erationalsee i mp[rtdqesqc i de cead e-ar lr ua, pe l6ng[ prima,i ar oameniis ei mpdd[qescd e toalot el r. trei puteris ufleteqtip, rimeled ou[ fiind supuses triciicirt nii, a treiad ovedindu-snee stricdcioasqii fErdd e mo;rr'lc. 33, Sfintele Puteri, ddnd unele altora lumind, o irrrpltt tdqescg i firii omeneqtif,i e din virtuteal or, fie din ctrrx)flrrltl C uge I dri Cre$tine care este intru ele. Din virtute, adici dintr-o bunltate asemenea cu a lui Dumnezeu, iqi fac bine atAt lor, c6t pi unele altora qi celor ce sunt sub ele, cu chip dumnezeiesc flc6ndu-le. Iar din cunogtinla lor impdrtdgesc fie ceva mai inalt despre Dumnezeu (cd Tu - zice - eSti Domnul Cel Preainalt - psalmul 96, 10), fie ceva mai adAnc despre trupuri, sau ceva mai amdnuntit despre fiinlele netrupe$ti, ori ceva mai limpede despre Providenfd; sau ceva mai ldmurit despre Judecati, ficAnd mintea omeneascds i inleleagdc ele descoperite. 34. Necurdlia minlii inseamn[ mai intAi a avea cunoqtin! 5m incinoas5;i n al doilea rAnd,a nu cunoa$tec eva rlin cele generale( spun aceastad esprem intea omeneascd, lrcntru cI ingerul poate cunoa$te pe fiecare din cele parti- , ulare);a l treilea, a aveag Andurip dtimage;i ar al patrulea, ,r sc invoi cu pdcatul. 35. Necur[fia sufletului constd in a nu lucra dupi lrrc. CIci din acestea se nasc in fire gAndurile pitimage. l.rl clupi fire luoreaz[ sufletul atunci c6nd puterile lui pdrrrrritoarea, dich iulimea gi pofta, rdm6n simple (ftrd patirr,; r)I -a intAlnireac u lucruriie gi cu inlelesurilel or. 36. Necur[Jia trupului este pdcatul cu fapta. 37. Iubeqte linigtea cel ce nu se impdtimeqte cu cele ,1, lrrrnii. Iubeqte pe toli oamenii cel ce nu iubegte nimic ' ',,,, r(:sc. $i are cunoqtinla lui Dumnezeu gi a celor dr.rmr ,' , iL^;ti cel ce nu se smintegte de cineva, fie ci grego;;lc, t!, r,r irlc gdnduri bdnuitoare. lll. Mare virtute este a nu fi impitinrit dt: lrrr r rrr r | ' , ' i u nlul t mai mared eceta ceastae stes i i t . t r r r r ;lr;it r i rr l , . 1 , r , " r . rl i r t r id c intelesur i lelo r . t(f" l)ragostea gi infrAnareap ?izt:strr rirrtr'rrr '|rrtr , , ' ' . r ; r l r i ll a{6d e lucrur i ,c dt qi fa{dd r :i l r lcle; r r r i l tl.o r ^a', Sfdn t ul Matiti Mdrturisitor l 40. Mintea iubitorului de Dumnezeu nu se rlzboiegte cu lucrurile, nici cu infelesurilea cestorac, i cu patimile ce sunt impletite cu inleiesurile. Astfel nu luptd impotriva femeii, sau a celui ce l-a scdrbit, nici impotriva chipurilor (imaginilor) acestora, ci impotriva patimiior unite cu ele. 41. Tot rdzboiul cilug[rului impotriva dracilor este sd despartb patimile de inielesuri (chipuri). Pentru cd altfel nu poate privi lucrurile fErl patim6. 42. Altceva este lucrul, altceva in{elesul lui gi altceva este patima. De pild6, lucrul este: bdrbat, femeie, aur qi celelalte. Inlelesul este amintirea simpld a vreunui lucru din cele spuse mai sus. Iar patimd este iubirea nerafionalS sau ura fbri judecatd a vreunui lucru din cele zise mai inainte. Deci, impotriva patimei este lupta cdlugdrului. 43. inlelesul pltimaq este gAndul alcituit din unirea patimei gi a infelesului. Sd despdrlim patima de inleles 9i v-a rdmAne gdndul simplu. $i de vom vrea, o vom despir{i prin dragoste duhovniceascd qi prin infrAnare. 44. Virtulile despart mintea de patimi qi vederile duhovnicegti o despart de inlelesurile simple. Iar rugecilurctl curatA o duce pe ea l6ngi Insuqi Dumnezeu. 45. Virtulile sunt pentru cunoagtereace lor creatc,i lr cunoagtereap entru cunoscdtorS i cunoscAtorupl entru ('c cunoscut in chip necunoscut qi Care cunoa$te mai prosur; de cunogtint[. 46. Durnnezeu Cel supraplin n-a adus din nefiinlrl lrr existenld pe cele create, ca gi cum ar fi avut trebuittli rh' ceva, ci penttu ca flpturile create,i mpdrtdgindu-scr lc I pe mdsural or, sd se indulceasci,i ar El sd se veselcasrrrnlr , lucrurile Sale, vdzdndu-le pe cele veselindu-se gi prrlurrl slturdndu-sef ird s[turared e Cel de caren u seD o1s llurl Cugetdri Cre;tine 41, Lumea are mulli sdraci cu duhul, dar nu cum se cuvine. $i multi care pldng, dar pentru pagube de bani sau pentru pierderea fiilor. gi mulfi bldnzi, dar cdtre patimile necurate.M ulli care fl[mdnzesc Ai insetoqeazdi,n sd pentru a rdpi ceie striine gi a c6qtiga cu nedleptate. Mulli milostivi, insd citre trup $i catre ale trupului. $i curati cu inima, insd pentru slava degaftn. $i fEcdtori de pace, dar care supun sufletul trupului. Mulli prigonili, dar pentru cd sunt fhrd de rAnduial[. Mulli ocArati,d ar pentru pecater uqinoase.D ar numar aceea sunt fericili, care pentru Hristos gi dupd Hristos fac Ai pitimesc acesteaD. e ce?P entru cEa lor este impdrdlia cerurilor (Matei 5,3), qi aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, li) 9i celelalte. Drept aceea, sunt fericiti, nu pentru cd le fac l)o acestea sau pentru cd ie pdtimesc, cici gi cei spugi mai rrainte fac aceleagi lucruri, ci sunt fericiji pentru cI le fac Ar l(' I)itimesc acesteap entru Hristos. 48, in orice lucrim noi, Dumnezeu caut6 scopul, t'r(:oultl s-a mai zis; dacd facem pentru El ori pentru altcer: r. I)e aceea, cind vrem sd facem vreun bine, sd nu avem ,ir('l)t scop pidcerea oamenilor, ci pe Dumnezeu, qi totdea- ,rrr;lro ate sd le lucrim privind spreD umnezeu,c a nu cum- , r :;i ostenealas [ o ribddm gi plata sd o pierdem. .19. ln vremea rugdciunii alungi din minte atit irrlct, rrr ilc simple aie lucruriior omenegti, cdt gi vcdcr.ilt. , l , , r crcate;c a nu cumva,i ngreunatc u inchipr r i r . i lrc. t . l , , , , ,, r r r r ici ,s dc azid e la Cel ce estef hr i aseminl rcr r r : rli, r r r r l, rt lollle cele ce Sunt. 50. De vom iubi cu adevdrapt c l ) l r r r r t .zr .ul,r rr r r, r , , l , r ( l r i lgostea lungamp at imi le.I ar dl . ; r1' ,orsr tr.r { ;rrl , l . l " , , . r r r r r rai - I - iubi mai mul t pe El dcci i tl r r r r r r .::irr r . r r l lt,r r , , ' , ' ' rul l r lcci t t r r " rpual , dispre[uil r rcr . rni lltr' r r r r t : , ;:t;rrr r r r r Sfah t,l Mariu Mdrturisitorul indeletnici in El de-a pururi prin ?nfrAnare, prin dragoste, prin rugdciune,p rin cAntareap salmilor qi celea semenea. 51. DacX ne vom indeletnici in Dumnezeu multi vreme qi vom pufta griji de partea cea p[timitoare a sufletului, nu vom mai fi atragi de momelile gAnduriior, ci in!elegAnd in amdnunt pricinile acestora qi tdindu-le, ne vom face strdbdtitori cu vederea. $i se va implini intru noi cuvdntul: ^fl a privit ochiul meu ciitre vrdjmaqii mei Si pe cei vicleni, ce se ridicd tmpotriva mea, ii va auzi urechea mea (Psalmul 91, 1 1). 52. Cdnd vezi mintea ta petrecAnd cu evlavie gi dreptate in inlelesurile lumii, cunoagte ci qi trupul tiu este curat gi firi de pdcate. Dar cAnd vezi cd mintea se indeletniceqte cu gAndul in pdcate gi nu o opregti, cunoaSte cd nici trupul nu va zdbovi sd cadi in ele. 53. Precum lumea trupului sunt lucrurile, aga gi mintea are ca lume inlelesurile lucrurilor. Precum trupul culve$te crl trupul femeii, aga qi mintea desfrdneazi cu ideea femeii, prirr chipul trupului propriu femeii. Asemenea qi impotriva chi pului celui ce l-a scdrbit rdspldte$te cu gdndul, prin insrrli chipul trupului siu. Acelaqi lucru se intAmpld qi cu alte piic:r te. Pentru cd cele ce 1e face trupul cu fapta il lumea luclrr rilor, pe acelea le face qi mintea in lumea ideilor. 54, Nu se cuvine s[ ne cutremuram, si ne spdinriirr tim gi sd ne uimim la gdndul cd Dumnezeu Tatdl nu.iru[ c[ pe nimeni, ci toatd judecata a dat-o Fiului (loar " 22)2 lar Fiul strigi: Nu judecali, ca sd nu fili judr't ttlt (Matei 7, I), nu osdndili Si nu veli fi osAndili (Luca o, l/t qi Apostolul: Nu judecali ceva inainte de vreme, lttittti , ' nu va veni Domnul (I Corinteni 4, 5) gi: tn ceea (:( i!t'lt', I pe altul, pe tine tnsuli te osdndeSti (Romani 2, l) ltlr Cu get dri Cte$tihe oamenii, l5s6nd grij a de a p16nge pentru pdcatele lor, au luat judecata de la Fiul qi, ca qi cum ei ar fi fErd de picate, sejudec[ qi se osdndescu nii pe al]ii. Mirali-vd de acestea, cerurt; cutremurali-vd, ingrozili-vd! (Ieremia 2, l2), d,ar ei nu se ruqineazd, fiind fErd de simlire. 55. Cel ce iscodeqte picatele altora sau ii iudec[ lapteled upi aparenten.u a pusi ncdi nceputp ocaingeni .i ci nu s-a ispitit si-gi cunoscd pdcatele sale, cele cu adev[rar rnai grele ca plumbul; nici nu a cunoscut de ce se impie_ lregteo mul la inimd, iubind deqertdciuneqai cdutdndm in_ ciuna. De aceea, ca un nebun gi ca unul ce umbld ?n intu_ rrcric,l isAnd picatele sale,p e ale altora le cerceteazdf,i e i ii acesteae xistd,f ie cI i sep ar lui. 56. Iubirea de sine, cum deseori s-a spus, este pri_ ' nra tuturor gAndurilor pdtimage. C[ci din aceasta se nasc ,, lc trei gAnduri de cdpetenie ale poftei, 9i anume: al in. ,lrrrcirii p6ntecelui, al iubirii de argint gi al slavei degarte. rrrrr indrdcirea pAntecelui se nagte gdndul curviei, iar din .l,rvrrd egartd,c el al mdndriei. $i din acesteat rei izvordsc r,,.'lc oelelalte: al mdniei, al intrist[rii, al pomenirii de rdu, ,l trind6viei, al invidiei (zavistiei), al clevetirii qi celelal_ | ' :l I aceste patimi leage mintea de lucrurile materiale gi o t, r,, ll pimdnt, apdsdnda supri-i ca un bolovanf oarteg reu, l, r t.:r din fire este mai ugoar[ qi mai iute dec6t focul. 57. Inceputui tuturor patimilor este iubirea cle sirrc. ' , ' . l : r r ' : , ; i tluolr , mdndr ia.I ar iubi read e sine este iubi r . r r , ',' "lrornlI fali de trup. Cel ce a tiiat-o desivir.sil rrc rr , , t.r. rr tiiat impreund toate patimile care apar rlir t.;r. \ll. I)recum p6rinlii iubesc pAnd la patinrir pt.tt.i rc ' , , r r : r : ;cudti nt r - ingi i ,a gag i mintea sc al ipcl ; l t .i r r r r ror l r , , , , rh gindur i les ale.$ i precuma celorp i \ t i rnu; i ,c opi i Sfantul Maxim Miirturisitorul lor li se par a fi cei mai blAnzi gi mai frumoqi, chiar de ar fi mai de rAs decAt toti, a$a 9i minlii celei nebune, gdndurile sale i se par mai inlelepte, chiar de ar fi mai prosteqti decdt toate. Iar cel cu adevdrat in{elept, nu socote$te a$a despre gdndurile sale, ci, cAnd i se va pdrea c[ e rnai sigur ci sunt adevdrate $i bune, mai ales atunci nu crede judec6! ii lui, ci pe alli infelepli ii pune judecdtori ai cuvintelor gi cugetelor sale, ca nu cumva ^td alerge sau sd.fi alergat in zadar (Galateni 2, 2), gi prin ei primegte adeverire. 59. CAnd vei birui vreuna din patimile cele mai necinstite, precum indrdcirea pdntecelui, curvia sau minia, te incearci gdndul slavei degarte. Iar dacd gi pe acesta il vei birui, vine cel al m6ndriei. 60. Toate patimile de necinste, stipAnind sufletul, izgonescd intr-insul gdndul slavei degarteI.a r dacd acelcl sunt biruite, pe acesta il trimit asupra sufletului. 61. Slava deqart6,f ie cd sldbegte,f ie cd e de fatr1, naqte mAndria. CAnd e alungatd, aduce in minte p[rerea dc sine, iar cdnd rimAne, naqte trufia. 62. Slava de$arld e alungatd de lucrarea cea intr-;t:i cuns, iar mAndria de hotdrdrea de a pune pe seama ll Dumnezeu faptele bune sdvdrgite. 63. Cel ce s.a inwednicit de cuno$tinta lui Dunrnczcrr impirtlgindu-se cu adevirat de dulceala ei, acela dispnlr' ieqte toate pldcerile care se nasc din partea cea poftitoale. 64. Cel ce pofteqte cele pamente$ti, sau bucale rlrr reSte, sau pe cele ce slujesc celor de sub pdntece, oti slttt il omeneascdo. ri bani, ori altcevad in cele ce umeazii r( t'n tora; qi de nu va afla mintea ceva mai bun decAt itt c:'l,'rt spre care sd-qim ute pofta, nu va puteas i le displclrrrlafrt in chip desdvdrqit,$ i mai bun decAta cesteaf,f ttll t[' rt'ru Cu get dti Crertine menare, este cunostinla de Dumnezeu gi a celor dumnezeiegti. 65. Cel ce dispreluiegtep licerile, face aceastas au din fricd, sau pentru nddejde, sau pentru cunogtinfd, sau din dragostea de Dumnezeu. 66. Cunoqtinlaf drd patimd a celor dumnezeiegtni u induplecb mintea a disprelui p6nd la capdt cele materiale, ci se aseamdnd cu inlelesul simplu al unui lucru ce poate I'i cunoscut prin simfuri. De aceea poli vedea mul1i oameni bogati in cunogtin!6, dar tlviiindu-se in patimile trupului ca niqte porci in noroi. Cdci prin sdrguinli flc6ndu-se (:urali in pulind vreme, au dobAndit cuno$tinla, dar mai pe ,n.rnd lenevindu-se, s-au asemInat lui Saul, care dupd ce s-a rrrvrednicitd e impirilie, a petrecutv iaja cu nevrednicieg i , u urgie infricogati a fost aruncat afari din ea. 67. Precum inlelesul simplu al lucrurilor omeneqti nu .rlc;te mintea si defaime cele dumnezeiegtit,o t aga,n ici cu- ,r.;;linla simpl[ a celor dumnezeiegti nu o induplecd si dis-

,rt lrriasc[ pAni la caplt pe cele omenegti, pentru cd adevdrul

,' ;rll:i acum in umbre qi in ghicituri. De aceea are nevoie de l, r icita patimd a sfintei iubiri, care leagi mintea de vederile ,lrlrrvnicegtig i o induplecda cinsti pe cele nematerialem ai ,',rrltr lccdtp e celem aterialeg i pe celei nteligibile( gAnditeq) i ,l rrr rrczeiegtmi,a i mult decApt e celes imlite. 6ll. Cei ce a tiiat patimile qi gi-a ficut g6ndurile sinr- 1,1, rrrr inseamn[ cd le-a indreptat deja spre cele dumnezc- ,' tr rrip oates d nu fie impitimit nici de celeo meneqtin, ic:r ,1 , , I tlumnezeie$tAi.c estl ucru sei ntdmpli numaic ckrl e. ,,,'t tx tfeapta fdptuirii, care nu s-au invrcdnicil irreri ,1, ' ,, , , , ' ,t. i r r l : ",r c i se depdrteazde patimi mai nrull pcrrllu lrir,, . l,,,rrrrrI rr'.d ecAtd in nidejdeai mpdrdliei. Sfdntul Maxim Mdrtutisitorul 69, Umbilm prin credinli, nu prin vedere (II Corinteni 5, 7) gi in oglindd qi in ghicituri avem cuno$tinla. Pentru aceasta avem mare nevoie si nu ne indeletnicim cu altele, ca prin indelungata cugetare gi addncire a lor, sd ne cdgtigdm o deprindere a contemplaliilor (vederilor), anevoie de indepdrtat de la ele. 70. Daci, t6ind pentru pulin timp pricinile patimilor, ne vom invrednici de vederi duhormicegti, dar nu vom petrece mereu in eie, atunci cu ugurinld ne vom intoarce la patimile trupului, dupd ce n-am agonisit alt6 roadd de acolo, decAt cunogtinla simpli impreund cu plrerea de sine, al cdrei sf6rqit este intunecarea, pulin cAte pu1in, a cunogtinlei qi intoarcerea totali a minlii spre cele materiale. 71. Patima de ocard a dragostei ocupd mintea cu lucrurile materiale; iar patima de laudi a dragostei o leagd pe ea de cele dumnezeieqti.P entru c[ in lucrurile in care steruie$ te mintea, in acelea se gi ldrgeqte. $i cu acelea in care se lirgegte igi hrdnegte9 i pofta 9i dragostea,f ie in cele dumnczeiegti gi inteligibile, fie in lucrurile qi patimile trupului. 72. Durnnezeu a zidit lumea cea nevizutd gi pe cclc ce se vdd; gi sufletul gi trupul cu adevdrat El le-a ftcut. gi dacd lumea vezutd este atAt de frumoasd, in ce fel estc oare cea nevizutd? $i dacd mai bund decdta ceastae acc ea, cu cAt mai presus decAt acestea doua este Duntrlczt rr. Cel ce le-a zidit pe ele? Atunci, daci Ziditorul tuturor r mai bun decAt toate cele create, penttu care pricinil llsit mintea pe Cel mai bun decAt toate gi se ocupi cu cclc rrrlr rele decAt toate, adicd cu patimile trupului? E limpcdc t.n din cauza faptului cd de la nagtere a petrecut inlprcurur , rr acestea qi s-a obiqnuit cu ele, iar pe Cel mai bun rlrt itl toate incd nu L-a cunoscut deplin. Dacd printr-o stifrritorr Cugetdri Crettike re nevoinfd a infrdnirii pldcerilor gi prin cugetarea la cele dumnezeiegti vom rupe mintea din aceastd legAture, ea se l[rgegte in cele dumnezeiegtis, porind c6te pulin 9i ajung6nd sd-gi cunoasci vrednicia sa. Iar sfdrqitul acestora este cd toatd dorinla o indreapt[ citre Dumnezeu. 73. Cel ce {Eri patimd arate pdcatul fratelui, din doud pricini o face: ori ca pe ddnsul sd-l indrepteze, ori ca pe altul si-l foloseascd$. i dacd din alte motive il descoperi, lui sau altora, il spune pentru a-qi bate joc Ai a rAde rle el. Dar nu va scepad e pirisirea dumnezeiascdc, i va cirdea in aceeagi gregeald sau in alta gi, mustrat fiind gr l , r t jocor i td e al1i i .v a suler ir ugine. 74. Cei ce sdvdrgesca celagip hcat cu lucrul. il fac ,lin pricini diferite. CIci una este a pdcdtui din deprindere, , i alta este a phcdtui din rdpire (neaten{ie)C. el din urmi, 'rici mai inainte de pecat nu s-a gdndit la el, nici dupd ace- , rr, ci ii pare rdu de ceea ce s-a intAmplat. Dimpotrivd, cel , ,' picdtuiegted in deprindere,q i inainte gi dupd sdvArgirea l,.rrl rlului in aceeagsi tarer lmdne. 75. Cel ce pentru slavad eqartl se nevoieqtei n virtut, rrlitat este cd gi in cunogtinld se nevoiegte tot pentru l.rr.,rdre qartd.C u adevirat, unul ca acestan imic nu vor- ' , . t ( s{ rul ucreazds prez idi re.c i toatel e facev 6n6nds lava t l r rc ei ce- l vdd saui l ascul t i .D ar pat imaa ceastas c vat t , . t t cind vreunr . rdl int re aceiai i dispreluieqtelu crur i l ',r ( rrvintele. Atunci se intlisteaze foarte mult, dar nu <lir. r '1, ,r r i ci faptelel ui n-auf olosi t( zidi t ) ,p entnro i rr r i t . ir , , , ,rt ir(cst scop, ci pentru c[ el a fost defiinrat. 76. Pat imai ubi r i i de argint ,i n cincva,s c vr i r [ ; l t r l r r r , , , . l r : so bucur l cAndp r i rnegteg i sc i r r l l i : i l t : r rzrr,lt r r , l, l r r 100 unul ca acesta nu poate fi bun chivernisitor pentru a ajuta gi pe cei lipsili. 77, Omul rabdl pitimiri pentru una din acesteaf:i e pentru dragostealu i Dumnezeu,f ie pentru nldejdea risplitirii, fie de frica muncilor, ori de frica oamenilor, sau pentru fire, sau pentru plicere, sau pentru cdqtig, sau pentru slavad egartds, aud e nevoie. 78, Una este a se izb[vi cineva de cugete gi alta, a se slobozid e patimi. De multe ori sei zbiveqted e cugete,n efiind de fald lucrurile acelea spre care are patimd, dar patimile se ascundin suflet gi, cdnds e aratdl ucrurile, atunci patimile ies la iveald. Prin urmare, trebuie si urmdrim mintea in fata lucrurilor, ca se cunoa$temc dtre ce fel de lucru are patiml. 79. Adeviratul prieten este cel care, in vremea ispitei, necazurile, nevoile qi relele intAmpldri le rabdd inrpreundc u aproapelec, a qi cum ar fi ale sale,f ird zgomol qi ftrl tuiburare. 80. Sd nuJi dispreluiegti conptiinfa, care pururi lc sfituiegte pe tine la cele bune. Cdci iti aduce in minte srr cotinla dumnezeiascl gi ingereascd qi de intindciurrcr ascunsda inimii te slobozeqtgei i1i diruiegtei ndrhznculn citre Dumnezeula vremeai egirii (sufletului). 81. De vrei sd te faci cunoscitor cu dreapti srx o teali gi cu mdsur[ gi sl nu fii robit de patima pdrcrii tlr, sine,m ereuc autec e ascundlu crurileb uned e cun(')flinl'l ta gi vei afla multe qi felurite lucruri care se tiinuicst rlo tine gi te vei mira de negtiinjata qi-Jiv ei infrAnac uprtrrl $i cunoscdndu-cteu deadinsupl e tine insuli,v ei plirr,pr. multel ucruri,m ari gi minunateD. ar pirereac uivac fl lli+,, nu-l lasl s[ sporeascidn cunogtinfi. SfAntul Maxi t Mdtturisitorul Cugetdri Cteftine 82, Acela vrea sI se m6ntuiasci cu tot dinadinsul. care nu se impotrivegtel eacurilort emeduitoareI.a r acestea sunt dureri gi intristdri aduse asuprd-i prin diferite lovituri. Dar cel ce li se impotrive$te, nu gtie ce negustorie se face aici, nici cu ce folos se va duce de aici. 83. Slava degarti gi iubirea de argint se nasc una pe alta. Pentruo i cei iubitori de slavi deqartEc auti si se imbogl{ easc5ia, r cei oe s-aui mbogdlit,d orescs d fie sl6vi!i. Acest lucru se int6mpli intre mireni; iar cdlugirul, daoi e lirl de avere, mai mult e cuprins atunci de slavi degartd, iar o6nda re argint il ascunder,u $inandu-sec a de un lucru nepotrivit cu chipul cilugdresc. 84. Propriu slavei degarte a cilugdrului este sd se tlufeascdp entruv irtute gi pentruc ele ce urmeazda cesteia. l'r'opriu m6ndriei lui este sA se inalle pentru biruinlele 'rllc, dispreluindu-pi e ceilalli gi socotinduJep e aceleac a

,1

a le sale $i nu ca fiind ale lui Dumnezeu.I ar slava de-

..:rrti gi mAndria mireanului se arat[ in frumusete qi bogntrc, i n stipdnires aup ricepere. 85. Indreptirile mirenilor sunt clderi pentru cllug[ri, r.rr indreptdrile cdlug[rilor sunt cdderi mirenilor. Chci in- ,lrr'pldrilem irenilors unt:b ogdlieg i slavI, st[p6nire,d est't: rlo,b elgugd e hrani, nagtered e fii qi celea semeneala, , ",^. de va ajunge cdlugirul, se pierde. Iar indreptlrile c6- 1,,1,:rrrrlsuui nt: neagonisealare, auap dtimife,i nfrAnarea, ,t,, rn.rteas, I nu stdpAneascnii mic Ai cele asemeneaL.a ',,,':;tc:dr acda jungei ubitorul de lume, f6rd sd vrea sarr I'rr;ir lc veste,l e socotegtced derem are,f iind chial itr pri ,,',l ,lic s[ ses pdnzurec,u m au gi ficut unii. 116B. ucateles au fecut pentrud outrp ricini: pcrrlrrr l,r,rr.r ;i pentru timiduire. Deci cei cc sc inr pilll liqt.:it: t|' 101 t02 Sfdntul Maxitu Mdrturiritorul ele in afari de acested oudp ricini, se vor osindi ca unii ce s-au dedat desfbtirilor, folosind r6u pe cele date de Dumnezeu spre trebuinfi. $i in toate lucrurile, reaua folosire este pecat. 87. Smerita cugetare este o ruglciune neincetatd, cu lacrimi qi cu durere.C lci aceastap, urureac hem6ndu-Lp e Dumnezeu in ajutor, nul las[ pe om si indrizneascd nebune$ te in puterea gi inlelepciunea lui, nici sl se inalle impotriva altora, lucruri care sunt boli cunplite ale patimii mdndriei. 88. Una este a se lupta cineva cu gAndul simplu, ca sd nu porneascd spre patim[ gi alta este a se lupta cu cele pltimage, ca sl nu cadi la invoiald cu ele. Dar amdndoud aceste feluri de luptd nu lasi gAndul sd intArzie in suflet. 89. intristarea este impletit[ cu pomenirea de rdu. CAnd mintea vede cu intristare fata fratelui, ca intr-o oglindi, ardtat este cd line minte rdul fald de el. Dar omul care line mdnie asupra omului, cum poate sd ceard de lrt Dumnezeu vindecare? (Isus Sirah 28, 3). 90. Dacd ili aduci aminte rdul frcut de cineva, rorr ge-te pentru d6nsul gi, oprind patima din migcarea sa, rlr pdrleazd prin ruglciune intristarea venit[ din aminlir,crr riul'.ri pe care !i l-a fEcut.$ i fEc6ndu-teiu bitor de oarrrerr, vei alunga pe deplin patima din suflet. Iar daci altul 1irrt, minte rdul de la tine, fii indatoritor fa15d e el gi snrcr.i1l r stai cu dragoste in preajma lui gi-l vei izbdvi de patinr11 91. MAhnireac elui pizmagc u ostenealdo faci sli rrr ceteze. Ceci lucrul pe care il pizmuiegte la tine, cl il lu cote$te ca pricind de necaz pentru sine. $i nu csilr u| putinld a potoli in alt chip intristarea lui, dacd nu vci lu cunde acea lucrare. Iar dacd pe mulli folosegte Ei pr uc,lr l0J mihnegte, sd se faci spre folosul celor mulli: dar dupA puteres, dn u te lenevegtni ici pentrui ndreptarelau i. San u te lagi cuprins de riutatea patimei lui, ca nu cumva s[ te afli luptdnd nu impotriva reutilii, ci a celui ce pitimegte, gi, prin smeritac ugetare,s d-l socotegtpi e el cd te intrece pe tine qi in toati vremea gi locul gi lucrul s6-l cinsteqti pe dAnsul mai mult dec6t pe tine. Iar zavistia ta poli sb o potolegti daci ?n cele ce se bucuri te bucuri impreund cu cel pe carei l pizmuiegtig i in cele ce il intristeazdt,e mdhnegti imprcuni cu el, implinind cuventul Apostolului: .Bzcurali- vd cu cei ce se bucurd; pl1ngeli cu cei ce pldng ( Romani 12, 1 5 ). 92. Mintea noastrl se afld la mijloc intre dou6 fiinfe, liccare lucrdnd ale sale, una virtutea, cealaltd rdutatea: a- ,licd intre inger qi drac. Dar mintea are stipAnire gi putere ori 55 urmeze, ori sd stea impotrivi oricui vrea. 93. Sfintele Puteri ne indeamnl pe noi la cele bune, ':rf seminlele firegti (indemnurile naturale) gi voinla cea l,un[ ne ajuth noud. Iar asupririle dracilor sunt ajutate de 1r;rlimgi i de alegerecae ar ea. 94. Mintea ceac urate,u neori,p rimegtei nvdtituri de l,r lnsuqiD umnezeuc, dndv ine pestee a, iar alteori,p ri ' rrrrfl ireal ucrurilot, 95, Se cuvine ca mintea ce s-a invrednicit de cunogr,, rll s[ p6strezein telesurilelu crurilorf ir[ de patim[, ve, ,t,r ilc-d uhovnicegtlii mpezi qi starear ugdciuniin etulbu- ' rli lusd nu poates d le pizeasci purureap e acestead t ' .l'rr,:nirilter upului,a dused in bdntuialad racilor. 96. Nu ne mAniemp entrut oatel ucrruilcJ rt:nlrrrr r rrr. ,,, ,r'rilbimC. dcic elec e pricinuiesicn trislrrc,p ri :ro'rr-,,,,', , rrrrrldt ecdct elec ep ricinuiesmc Anict',;u rrrrr rl r ;x.rrtrr. C ugel dri Creitine 104 Sfah t l Ma:tim Mdrturisitorul cd s-a frcut ceva, s-a pierdut un lucru, a murit cineva. Pentruu nele ca acestead oar ne m6hnim,i ar pentru celelalte ne intristbm Si ne meniem in acelagi timp, ca nigte neinlelepli afl Andu-ne. 97. Primind mintea inlelesurile lucrurilor, igi schimbd forma dupd fiecare din ele qi, privindu-le duhovnicegte, iqi schimbd chipul in multe feluri, dupl aceste vederi. Ajungdnd insd in Dumnezeu, devine cu totul firE chip qi flri form6. Cdci, vizdnd pe Cel cu Unic Chip, se face gi ea unici cu chipul gi toate cu chip de lumin6. 98. Suflet desivdrgit este acela a cdrui putere pdti mitoare se supune cu totul lui Dumnezeu. 99. Minte desivdrgitd este aceea care, prin credin!6 deplinS,p e Cel Preanecunoscuctu, necunogtinli,p reaL -a cunoscut gi pe cele prea de obgte din {bpturile Lui le-a vdzut, qi cuno$tinlac ea cuprinzdtoarea Providenfeig i a Judec5liia luat de la Dumnezeu$. i aceastap, e c6t estec r. putin!6 oamenilor. 100.T impul sei mpartei n trei. Credin{as ei ntindei rn preuni cu toatec elet rei pirli, nddejdeac u una,i ar dragos tea cu doud.C redinlag i nddejdead ureazip Ani la o vrenrc. iar dragosteau, nindu-sec u Cel Preanemdrginitc,r eqtci rr veacuri nesfhrgiter, imdndnd de-a pururi. Pentru accaslir, mai mared ecdtt oatee sted ragostea(I Corinteni1 3, l3). A PATRA SUTA Despre dragoste 1. Mai int6i se minuneazi mintea, g6ndind la nemir ginirea dumnezeiascd in toate privinlele gi la acel mul dorit ocean nestrdbdtut; in al doilea r6nd se inspdimAntd cum Dumnezeu din nimio a adus la fiinln pe ceie ce sunt Dar precum mdrelia Lui nu are sli,,tl/ (Psalmul 144, 3) rya nioi priceperea Lui nu are hotar (Psalmul i46,5). 2. $i cum sd nu se minuneze, vizdnd acel nemirgini i;i mai presus de uimire noian al bundtd{ii? Sau cum sd nr

o umple de uimire, gAndindu-se cum qi de unde s-a {Ecu

liinta ralionale 9i mintal5 gi cele patru elemente din carr ',rrnt alc5tuite trupurile, odate ce nu exista nici o materi( rrrai inainte de facerea acestora? $i ce fel de putere este .lrcea care, dupd ce s-a migcat spre faptd,le-a adus la exis. t, rr{d?D ar elinii nu primesc aceastan, ecunosc6nda totpu. t( rricia, inlelepciunea qi cunoqtin{a lui Dumnezeu cea cre. . r to:mqei mai presusd e minte. 3, Dumnezeu, fiind Fdcdtor din veci, creeazi in timp,

'r irr Cuvdntul Cel deofiinld 9i prin Duhul, pentru nemdr-

1'rrrilaL ui bundtate.$ i sI nu zici: pentru care pricini le-ii l.rr 11 acum, pururea bun fiind El? De vreme ce qi eu i1i zir. l', ( ri intelepciunea cea neurmat6 a Fiintei celci rruniir r',rrlc nu poate fi cuprinsi de cunogtinla omcncascjl_ 4. Cunoqt intac ead in veci ,p e careo i rv( . :nr uu ur r r l t, rr Sine,Z iditorul celor ce sunt,a adus-ol u liinl,i r,;r prr 106 Sfdntul Maxi Mdrturisitor l s-oi naintea tuncic 6nda wut. Pentruc d necuviinciosl ucru este si se indoiasci cineva de faptul ci Dumnezeu Cel Atotputernic poate se aduce ceva la fiintd, atunci cAnd vrea. 5. Pentruc arep ricini a creatD umnezeuc, erceteazd! Cdci e lucru ce line de cunoqtin![. Dar cum qi de ce acunr, de curAndn, u cerceta!P entruc e nu e lucru cares 6p oatdf i inleles cu minteat a. Fiindcd din cele dumnezeiegliu, nele sunt cuprinse,i ar altele sunt necuprinsed e oameni.C dci ,,vedereafE ri frAup oates di mpingi pe cinevag i in prEpastie", ptecuma zis oarecared intre sfinfi. 6. Unii spun cd fbpturile existd impreunl cu Dumnezeu din veci,c eeac e e cu neputinldC. ici cump ot celei ntru toate mirginite sI existe din veci impreuni cu Cel intru totul nemdrginit? Sau cum sunt cu adevdrat zidiri, dacd sunt impreundv egnicec u Ziditorul?A ceastain vdlAturee stea elinilor, carei l socotescp e Dumnezeuc reatorn u al fiinfei, ci al insugirilor. D ar noi, pentruc d am cunoscupt e Atotputernicul Dumnezeus, punemc d El e F6cdtorunl u al insuqirilor,c i al fbpturilorc area u (primit) acestein sugiri.$ i dac6e aqa,e lo nu exist5-dinv eci impreunlc u Dumnezeu. 7. Intr-o oarecarep rivinld este cunoscutD umnezcr. 9i cele dumnezeieqtiin; altd privinlI, El nu poatef i crrnoscutC. unoscust ef acep rin contemplalecae lord inj urrrl Lui, iar necunoscuet stei n fiinta Lui. 8, Si nu caulid eprindergi i iscusintein fiin1as inrpln qi nemdrginitda SfinteiT reimi,c a sdn u o faci pe eaa lt:I tuita din pdrli, precums untc reatudleC. dci acestl uolrrr . nepotrivita -L cugetad espreD umnezeu. 9. Singuri Fiinla cea nemirginiti, atotputerniclr4 l creatoarea tuturor este simple, uniformi, ferl calililli ft netulburati. Toatd fiptura este alcetuite din fiinf[ r1i tt lrr C uget dri Cre$tine rime, avdnd nevoie mereu de Providenf[, ca ceea ce este supusl schimbirii. 10. Toatdf iin1am intal[ qi ceas ensibilXa primit de la Dumnezeup uteri pentrua cunoagtelu crurile, dupdc e a fost adusl din nefiin{i la fiin}d. Fiinla mintalS a primit gdndurilei,a r ceas ensibilds,i m{urile. 11. Dumnezeus e primegten umaip rin implrtigire, iar zidireag i sei mpirtdgeqte9,i impdrlegteP. rimegtep rin imp[rtdgiree xistenlag i fericirea;d ar dd mai departen umaif ericirea; i nsi intr-unf el fiinla trupeascgi i altfelc ean ehupeascd. 12. Fiinla netrupeascetr ansmitef ericirea gi vorbind qi lucrdnd gi fiind vdzutd (de minte), iar cea trupeasci numai fiind vdzut5. 13.C a fiinla ralionalEq i mintalds de xistev eqnics au nu, tine de voia Celui ce pe toate le-a ficut bune. Iar ca rcesteas i fie bunes aur ele, dupi liberaa legeree, stei n voia fEpturilor. 14. Rdul se vede nu imprejurul fiinlei create, ci imprejurul pornirii gregite gi fird de socotealS. 15. Sufletul se miqcd cum se cuvine cend partea pofti( oalea lui s-a schimbapt rin infrdnareg, i iulimea,p rin r llagoste se intoarce de la ur6, iar cea ralionald se indreaptjrs preD umnezeup rin rugdciuneg i vedered uhovniceasci. 16, IncI nu ared ragosted esdvArgitndi,c i cunoqtinJa .riliincia Pronieid umnezeiegtci,e l ce in vremed e ispitri 'rrrr abd[i ndelunglu cruriled ei ntristarec arei sei ntAmplfr, , i r;cd espartpee sined e dragostefara lilord uhovniccqli. 17, ScopulP ronieid umnezeiegetis tec a pc cci tlcz I'ro:rtdi er lutate,p rin dreaptac redinldg i prin <lrlr11o,sltrtr. l'," ,r, ri ceasc6s,d -if acl una,c ici Mintuitor.ual p:itirrript r.rr t ,n i roeastac, a sd adune laolal td pe f i i i l r r i l )ur r r r r r 'zr . r, rr r 107 108 Sfdntul Maxim Mdrturisitorul imprigtia{i (Ioan 11, 52). Deci cel ce nu suferi lucruriie de supirare, nici nu rabdi pe cele de intristare, nici nu primegte pe cele de durere, se afll in afar6 de dragostea dumnezeiascgEi de scopulp urtdrii Lui de grij6. 18. Daci dragosteain delungr abddg i se milostivegte (I Corinteni 13, 4), cel ce se impulineazd cu sufletul din cauza lucrurilor pricinuitoare de intristare care i se intampld qi pentru aceasta viclenegte impotriva celor ce l-au sc6rbit9 i se intoarced e la dragosteafa g de ei, cum nu va cidea gi de la scopul proniei dumnezeiegti? 19. Ia aminte la tine, ca nu cumva riutatea care te desparte de fratele si se afle in tine, nu in el, gi sarguie$te-tes d te impacic u ddnsulc, a si nu cazid in poruncad ragostei. 20. Sd nu disprefuieqtpi oruncad ragostei,c i prin ea fiu al iui Dumnezeu vei fi; dar cllc6nd-o, te vei afla fiu al gheenei. 21. Cele ce ne despartd e dragosteap rietenilors unt acesteap: izma gi a fi pizmuit, a plgubi gi a fi p6gubit, a defXimag i a fi deftimat qi gAndurileb iruitoareD. eci ia seama, nu cumva ai frcut cevad e acestf el sau ai suferit acestead in parteal or gi de aceeate desparlid e dragosteap rietenilor? 22. li s-a intampiat lie ispit5 de la fratele gi intristaron te-aa dusi a urd?N u te l6sab iruit de ea,c i biruiegte-otu cu dragosteag;i o vei facei ntr-rmc hip ca acestar:u gendu-tcc tl adevdratp entru ddnsull ui Dumnezeu,p rimind rdspunsull ul gi, prin aceastati,m iduindul pe el, iar pe tine primitor ispi tei socotindu-t9ei indelungr dbddndp, dni cev a trecen orul, 23. Indelung rlbditor este cel ce a$teaptds flirgitrrl ispitei qi primegtela udas tdruinfei. 24. Cel tncetl a mdniee steb ogatt n inlelepciune(l tilla 14,29), citcit oatec elec e.i sei ntAmpldle punei n legiltrrrlrlr u Cugel dri C/e$tine sfhrgitulq i agteptdndup-le acela,r abdi pe cele ce-i pricin iesc intristare. Iar sfagitul, este viala veSnicd (Romani 6,21 dupdc uvdntulA postolului.$ i aceastae stev iala vegnicd;: te cunoascdp e Tine,s ingurul Dumnezeua devdrat,$ i pe lis Hristos pe Care L-ai trimis (Ioan 17, 3). 25, Nu lepddac u ugurinfdd ragostead uhovniceasc pentru cd altd cale a mAntuirii nu s-a l6sat oamenilor. 26. Pe cel ce ieri il socoteai foarte duhovnicesc imbundtilit, as6zi sA nu il judeci rdu qi viclean, din pr cina urii carea parei n tine din megte$ugirevai cleanului, prin dragoste indelung ribddtoare, cugetdnd la lucruri bune de ieri, leapidd ura cea de azi din suflet. 27.Pe cel ce ieri il ldudai ca pe un bun gi-l propovdd iai ca pe un imbm[t6tit, astizi sd nuJ vorbegti de rdu, ca 1 un viclean,d in pricinas chimbdridi ragostetia le in wd, def) rnarea fratelui frc6nd-o apdrare a u6ciunii viclene din tin 'fu rdmAii n aceleaqlia ude,d egie stec uprinsd e supirare,

rqau gort e vei intoarcela dragostema 6ntuitoare.

28. Obignuita laud[ pe care o aduci fratelui s6 nu intinezi, in int0lnirea cu ceilalli frali, din pricina supirir irscunsep e careo ai impotriva lui, amestecAnidn cuvint pc furig, deftimarea.C i laudac uratdf olosegte-oin intAlni

i cu adeviratr oagA-tep entrud 6nsul,c a pentrut ine insul

ria gad egrabt e vei izbdvid e urap ierzdtoared e suflet.

29. Sd nu zici: nu urdsc pe fratele, in timp ce te scd fr cgtid e amintireal ui. Ci ascuiti pe Moise care zice:S' d n ,ltrymdneSptie fratele tdu In inimd ta, dar sd mustri y. lttroape tdu, ca sd nu porli pdcatul lui (Levilic 19,17). 30. Dacd vreun frate, poate ispitit fiind, te va vorl rlt: 1[g ylsrns indelungat[t,u si nu ieqi din apeztrnt|inlt ,lrrrgosteri,d bddndp e acelagvi icleand rac ce cautAs I I t l ll II I 110 SfAntul Maxim Mdr tur isi to/ul l l t supere. $i nu vei peresi dragostea dac6, ocdrAt fiind, vei binecuvdnta qi, bAntuit de g6ndurile rele, te vei puda cu bunlvoinfi. Aceasta este calea filosofiei dupi Hristos, qi cel ce nu cdletore$te pe ea, nu se va sdl5qlui impreund cu Ddnsul. 31. Sd nu-i socote$ti binevoitori pe cei ce-li aduc cuvinte care lucreazd in tine sc6rbd gi uri impotriva fiatelui, degi a,r pdrea ele adevirate; ci intoarce-te de la unii ca acegtia,c a gi de la nigteg erpiv eninogi,c a astfel $i pe ei sd-i opregti de la vorbirea de rIu, iar pe al tiu suflet s[-l izbdvetti de riutate. 32. Sd nu-l intdrdli pe fratele prin cuvinte cu doul inlelesuri, ca nu cumva, primind $i tu de la el unele asemendtoare, s[ strici agezdmAntul iubirii dintre voi; ci cu indrdzneala dragostei mergi gi mustrd-l pe el, ca dezlegdnd pricinile supdririi, amAndoi sE v6 izbivi{i de tulburare 9i intristare. 33. CerceteazdJi conqtiin{a cu deamdnuntul: nLr cumva din a ta pricind nu se impacd fratele? $i nu amAn;r aceastlc ercetarec, dci ea (congtiinja),q tie cele ascunsea lc tale gi te va pdri in vremea ieqirii (sufletului), iar in vrcmea rugdciunii !i se face piedicd. 34. In vreme de pace nu-!i aminti cele pe carc lc l grdit fratele in vremea supir[rii, fie de !i le-a spus in lirlri, fie de le-a spus altuia, iar tu le-ai auzit dupi aceea. ('rr rrr, cumva, tdgdduind cugetele pomenirii de rdu, si te irrtorr, iarigi la pierzdtoareau rd asupraf ratelui. 35. Sufletul ralional care line urd falh de om nrr 1,r,rr te si se impace cu Dumnezeu, Dltdtorul poruncilor'. I'r.l tru cd zice: De nu veli ierta oamenilor greSelilt lot, rtt, I Tatdl vostrun u vd va ierta greSeliley oa^r/,,(eM alci {,, I .,I C uget dri Crestine Iar dacda celan u vrea sI sei mpace,t u (incn) pdzegte-ted e urd, rugdndu-tep entrud dnsulc urat9 i negrdinduJp e el de rIu fa16 de cineva. 36. Pacean egrditda Sfinlilori ngeris ep dstreazpdr in aceste doue agezdri: cu dragostea cdtre Dumnezeu gi a unora fate de allii. Tot aqa este qi in legdturd cu toti Sfintii cei din veci. Deci prea frumos a zis Mdntuitorul nostru ce: tn ctcested oud porunci se cuprind toatd Legea Si proorocii (Matei22,40). 37. Nu ii iubitor de sine gi nu vei fi urAtor de frate. Nu fi iubitor de sine gi vei fi iubitor de Dumnezeu. 38. Dupi ce ai ales a vielui impreuni cu cei duhovnicegti, leaphd[-te de voile tale inaintea ugilor. Pentru cd in alt chip nu vei putea a trdi in pace nici cu Dumnezer, rri ci cu cei impreunl-vieluitori. 39. Cel ce a pututs da goniseascddr agostedae siv6r-

,titd$ i toatdv iala sa cetrea ceastag i-a rdnduit-o, acelaz ice

.,[)oamnel isuse..."i n Duhul Sfdnt.I ar cel dimpotrivd, ,,cled impotrivdf ace. 40. Dragostead e Dumnezeup ururea obignuiegtea rn:rripam inteas prev orbiread umnezeiascida,r cea cdtre

rproapeloe facec a totdeaunas e cugetec eleb uned espre

,L ins ul. 41. Cel ce inci iubegtes lavad egarlds aue stei mpetrr) it de cevad in lucrurilem ateriales, e supdrip e oameni 1'L'ntrluu crurilev remelniceg i line minter dul gi poartl urd .'r.rrprlao r sau ester obit de gAndurdi e ru$ine.D ar toate .r, ostea sunt strdine de sufletul cel iubitor de Dumnezeu. 42. C6'nd nu vei zice gi nu vei lucra cu gdndul nici o l.rplrdi e ruqineq i c6ndc eluic et e-ap dgubits aut e-ac lever, t uu fii minter dul gi cAndin vremear ugdciuniai i mintea SfAntul Maxihl Mdrturisitorul totdeauna nematerial5 qi fErd formi, atunci se qtii cE ai ajunsl a mdsuran epdtimiriig i a dragostedi esdvArgite. 43. Nu mic[ nevoin{d este se se izbiveascd cineva de slava degarte; $i va sclpa de ea prin lucrarea in ascuns a faptelor bune gi prin rugdciune deasi. Iar semnul izbdvirii este a nu pomeni raul celui ce te-a clevetit sau te vorbe$te de rdu. 44. De vrei sI fi drept, dd fiecdrei pirli din tine, adici sufletului 9i trupului, cele dupi vrednicie: pdrlii rationale a sufletuiui d6-i citiri qi vederi duhovniceqtgi i rugdciune; iulimii dl-i dragosted uhovniceascic, e se impotrivegteu rii; plrlii poftitoared d-i cumpltareq i infrAnare,ia r trupului, hrand gi imbr6c[minte, doar atdt cAt are nevoie. 45. Mintea lucreazd dup[ fire atunci cAnd qi-a supus patimile gi vede raliuniie lucrurilor gi le pune in legdturl cu Dumnezeu. 46. Precums e socotescs enetateag i boalai n legitur:i cu trupui animalului, iar lumina gi intunericul, cu ochiul. tot afa se socote$tevi rtuteaq i picatul in legiturd cu sufletul gi cunogtin{as aun eqtiinla,c u mintea. 47. Filosofiac regtinulusi ti in acesteatr ei: in po runci,i n dogmeg i in credin!5P. orunciled esparmt intcar l, patimi,d ogmeleo aducl a cunoqtinffar pturilor,i ar cr.ctlirr {a la vederea( contempiareaS) fintei Treimi. 48. Unii dintrec ei ce se nevoiesciz gonescc lcl ;r e, numaic ugetelep ltimage,a llii chiarp atimilel e taic. gi lt. alungi cinevaf ie prin cAntaread e psalmi,f ie prin lrrpqri ciune,f ie prin indltaream inlii la cer saup rintr-oa ll:i ,1,',, facere de lucruri gi de loc. Iar patimile le taie displelrrrrr,l lucrurile acelea de care e imo6timit. C uget d ri Creqtine 49. Lucrurile cetre care avem patimi sunt acestea: femeia, banii, darurile qi cele asemeneaF. emeia o poate nesocoti cineva cAnd, dupi depdrtarea de lume, trupul il vegtejegte cum se cuvine, prin infrAnare; banii, cdnd igi obiqnuiegtec ugetula sei ndestulac u ce are; iar slava,c dnd va iubi lucrarea in ascuns a virtufilor, aritatd numai lui Dumnezeu.$ i cine disprejuie$teto ate acestean, ici nu va uri vreodatd pe cineva. 50. Cel ce s,a lep5dat de lucruri, de femeie, de bani qi de celelalte, a fEcut ciluglr pe omul cel din afar6, dar nu inci qi pe cel dinlduntru; iar cel ce s-a lepddat gi de inlelesurilep dtimagea le acestora,l -a {hcut gi pe omul din- Iduntru, care este mintea. Pe omul cel din afard lesne il face cineva cilugir, numai sd vrea. Dar nu pulini nevoinli este ca pe omul cel dinlluntru si-l faci cilugdr. 51. Cine este oare in neamul acesta, cel ce s-a izbivit cu totul de inlelesurile pdtimage gi s-a invrednicit de rugiciunea curati gi nematerialSc, aree stes emn al cdlugimlui dinlduntru? 52. Multe patimi sunt ascunsein sufletelen oastreg i se vldesc atunci cAnd se aratl lucrurile. 53. Poate cineva s[ nu fie supdrat de patimi cAnd lipsesc lucrurile, dobdndind in parte nepdtimirea. Dar de sc vor ardta iar59i lucrurile, indatl patimile clatinb mintea intr-o parte qi-n alta. 54. Nu socoti cI ai dobAndit nepdtimire, cAt[ vreme Iipseqtel ucrul, ci atunci c6nd, avdndul de fa{i, vei r[m6- rrc nemigcatg i tot agad up[ aceea,i n amintireal ui; atunci

ri qtii ci ai intrat in hotarele ei. Dar nici atunci sd nu dislrrc{

uiegti gri1a, cdci statornicia virtulii omoarA patimile, ,llt nebigarea de seam[ iar5gi le ridicd. tl4 SfAntul Maxim Mdrturisitorul 55. Cel ce iubegte pe Hristos cu adev[rat, se qi aseamdne Lui dup[ putere. Precum Hristos n-a incetat si facd bine oamenilor, 9i rlsplitit fiind cu nerecunogtinle, se purta cu indelungl rdbdare, $i betut $i ucis fiind, ribda, nicidecum socotind cuiva rAul. $i acestea trei sunt lucruri ale iubirii cdtre aproapele, fEr[ de care cel ce zice ci iubegte pe Hristos sau ci vrea s[ dobAndeascdim pereia Lui, se inqealS singur. Pentru cd nu oricine imi zice: Doamne, Doamne, va intra in impdrdlia cerurilor, ci cel ce face voia Tatdlui Meu Celui din ceruri (Matei 7,21) 9i iardqi: De Md iubili, pdzili poruncile Mele (loan i4, 15) qi celelalte. 56. Tot scopul poruncilor Domnului este se slobozeascl mintea de necumpdtare gi de urd qi la dragostea Lui gi a aproapelui si o aduc5, din care se na$te lumina sfintei cuno$tinle, cea din lucrare. 57. Dupd ce te-ai invrednicit de o oarecate cunoqtinll de la Dumnezeu, nu te lenevi in lucrarea dragostei qr a infrdnbrii. Cici acestea, curilind partea pdtimitoare a sufletului, necontenit ili gltesc lie calea spre cuno$tinl6. 58. Calea cdtre cunoqtin![ este nepitimirea qi sme renia, fir[ de care nimeni nu va vedea pe Domnul, 59, De vreme ce cunoqtinla semelette, iar iubirut zideSte (l Corinteni 8, 1), se impletegti cunogtinla cu tlr:r gosteag i vei fi netrufa$g i ziditor duhovnicesc,z idintlrr-le gi pe tine, 9i pe toti cei ce se apropie de tine. 60. Dragostea zideqte prin aceea cd nu piznruic;tc, nici nu se suplri pe cei ce ne pizmuiesc, nici nu viltlt qtr lucrul pentru care e pizmuit de al1ii, spre a se arila orrrrrc nilor, nici nu socotegte ci gi-a atins scopul. Cil tlcspr, cele pe care nu le qtie, iqi mdrturisegtefr ri ruginr rr,.ritr Cu get dri C/estine in{a. Astfel face mintea netrufa$i, mereu pregitind-o spre a spori in cuno$tinlI. 61. De obicei ounogtinteiii urmeazl plrerea de sine $i zavistia, mai ales la inceput; prima este doar dinliuntru, iat pizma gi dinl[untru gi din afarl: dinl6untru, fa]d de cei ce au ouno$tinll, iar dinafar6 de la cei ce au. Dar dragostea pe toate trei le imprigtie: plrerea de sine, intrucdt nu se trufe$te,z avistiad inlduntru,i ntrucdtn u pizmuiegte,ia r pe cead inafarS,in trucAti ndelungr abddq i se milostivegte. De aceea, cel ce are cunogtinfl trebuie si ia lSngd sine qi dragosteac, a astfel,i n toate,m inteas a s-o pdzeasclp ururea neritdciti. 62. Cel ce s-a invrednicit de darul cunoqtinlei, dar are supdrares aul ine minte r6ul sauu re$tep e vreun om, e asemeneac u cel ce inghimpd ochii cu spini 9i pdlamidn. Pentlu aceastad, e nevoie( adic5c u dinadinsul),a ren evoie cunoqtinlad e dragoste. 63. Sd nu ai toath indeletnicirea ta indreptati spre trup, ci hotirdgte-i lui nevoinla dup[ putere, iar mintea toatl intoarce-o spre oele dinlduntru. Cdci deprinderea trupeascd la pulin folose{te, dar dreapta credinld spre toate este de folos (I Timotei 4, 8) 9i celelalte. 64. Cel ce neincetat petrece in cele diniSuntru, se infrdneazi de la toate gi estec umpEtati,n delungr abde,s e rnilostiveqte,c ugetds merit. Dar nu numai atAt,c i ei vid (gdnditor), vorbesc de Dumnezeu qi se roagi. Aceasta este ceeac es puneA postoluli:n Duhuls dumblayi(Gal.5,16). 65. Cel ce nu qtie a cildtori pe calea duhovniceasci, nu e cu grij d la gAndurile pitimage, ci toatd lucrarea lui o indreapti spre trup; qi ori se indrdcegte cu pdntecele gi vieluieqtec u neinfrAnareg i se mdhleqteq i sem dnieg i {inc 115 116 Sfdnlul Maxin Mdrturisitorul minte rdul $i aga intuneca mintea, ori duce o nevoinld fird mdsurd qi-qi tulburd cugetul. 66. Scriptura nu inllturd nimic din cele ce ni le-a dat noul Dumnezeu spre folosire, dar pedepsegte necumpdtarea qi indreaptd nesocotinla. Astfel,. nu opre$te pe om a m6nca sau a face copii, a avea bani gi a-i chivernisi bine, ci opre$te indrdcirea p6ntecelui, curuia gi celelalte. incd nici a gdndi la acelea nu-l opregte, c[ pentru aceasta s-au ftcut, ci il opregte a g6ndi cu patimd la ele. 67. Unele dintre cele s6vdrqite de noi, dupd voia lui Dumnezeu, se fac potrivit poruncii; altele nu din porunci, ci, precum ar putea zice cineva, ca o jertii de buni voie. Astfel, potrivit poruncii este a iubi pe Dumnezeu qi pe aproapele, a iubi pe vrdjmagi, a nu curvi, a nu ucide gr celelalte; iar fecioria, necdsdtoria,s iricia, depdrtaread e lume gi celelalte nu sunt din poruncA. Acestea, ca ni$te daruri se socotesc; de aceea, dacd din neputinld nu vom putea implini unele dintre porunci, prin daruri sd-L imblAnzim sau s[-L impiodm pe Bunul nostru Stdpdn. 68. Cel ce cinste$te necisdtoria, dator este si pti zeascd fecioria, mijlocul incins imprejur qi fdclia aprins:I (Luca 12,35) prin rugdciune, prin contempialie 9i pri dragoste duhovniceascd. 69. Unii frali se socotesc pe ei in$i$i a fi in afan'r rlt. darurile Sf6ntului Duh, pentru ci nu gtiu, din cauza lcrrc viei in lucrarea poruncilor, cd cel ce are credin{d ncclintir. in Hristos, toate darurile dumnezeieqtiim preuni lc ur.ci rr sine. Dar, de vreme ce, din lenevie, suntem departc rlc lrr crarea dragostei citre 81, care ne aratd dumnczt:ic51rl,. comori din noi, cu dreptatee stes 5.n e socotimp o noi irrlr ne lipsili de dumnezeieqtile daruri. ttl 70. DacdH ristoss il[9luie$tep, rin credinld,i n im, mile noastre(E fesen3i , 17),d uped umnezeiescAulp ostol, 9i in El sunt ascunset oate vistieriile inlelepciunii qi ale cuno$tintei (Coloseni 2, 3), atunci toate comorile inlelepciunii gi ale cuno$tinfei sunt in inimile noastre qi se vor arAtai nimii pe mdsurac uretirii fieciruia prin porunci. 71. Aceastae stec omoarac eaa sounsdin larina inimii tale, pe care inci nu ai aflat-o, ceci atunci, cu adevdrat, ai fi vAndutt oate gi ai fi agonisitl atina aceastaI.a r acum, fiindci ai iisat tarina, pe cele din jurul ei ie ingrijegti, in care nu se afld nimic altceva, dec6t spini 9i pnldmid5. 72. De aceeaz ice Mdntuitorul: Fericili cei curali cu inima,c d dceiav or vedeap e Dumneze(uM atei5 , S).$ i il vor vedea pe Dansul qi comorile din El, atunci cdnd, prin dragoste qi infrdnare, se vor cureli pe ei in$i$i; 9i cu atAt mai mult, cu cAt vor spori curdlirea. 73. De aceeaia rigi zice: Vindelia verilev oastreS i dali milostenie(L wa 12,33)S i iatd,t ootev d vorf i curate (Luca1 1,4 1).D ecin u vd mai indeletnicitiin lucruriled in .iurul trupului, ci sArgui{i-vi si vI curdliti mintea de urd qi neinfrdnare, Domnul numind mintea, inimi. Pentru cA lcestea,in tindndm intea,n u o lasds d-L vaddp e Hristos, (lare locuie$tein eap rin darul SfdntuluiB otez. 74. Scripturan ume$tef apteleb unec Ii. Iar mai mar.c rlecdtto atee sted ragosteaD.e aceeaz iceaA postolul:, Siv ri ttrd.ti ncd o cale care le tntrecep e toate( I Corinteni1 2, I l), cau nac e induplecio mul a defEimalu crurilen rttcr.i:rlc qi a nu cinstin imic din celev remelnicen rai ntull rlcr:iil ,,cle vegnice. 75. Dragosteac[ tre Dumnezeus tI impolrivlrp olici, pt:ntruc d induplecdm inteaa se infrdnad e la plirccli"l ;rr. C ugetdri CreStine Sfan tul Marim Mdr t uri s i t o tu I cea cdtre aploapele std impotriva iutimii, pentru cd il face pe om a defEima slava gi banii. Acestea sunt cei doi dinari pe care M6ntuitorul i-a dat primitorului de oaspeli, ca s6 poarte grij 6 de tine. Insd tu sd nu te arili nemullumitor, unindu-te cu tdlharii, ca nu cumva iariqi sI te rdnegti gi de asti dati nu pej umetatem ort,c i mort de-ab ineleas dt e afle. 76. Cur5leqte-{mi intea de mdnie, de pomeniread e riu gi de cugetele de rugine gi atunci vei putea sI cunogti sdliqluirea lui Hristos in tine. 77. Cine te-a luminat pe tine in credin(a Sfintei qr Celei de o fiini5 qi inchinatei Treimi? Sau cine !i-a frcut cunoscutdi conomia intrup5rii Unuia din SfdntaT reime? Sau cine te-a invilat pe tine raliunile privitoare la cei frtdt de trup, ori cele despre crearea 9i sfdrqitul lumii vdzute, sau despre invierea din morti qi viala vegnic[, sau despre slavai mpiriliei cerurilorq i infricogataJ udecati?N u darul lui Hristos, Cel ce locuiegte in tine, care este arvuna Sfdntului Duh? Ce este mai mare dec6t acest dar? Sau ce estem ai bun dec6ta ceastii nlelepciune?S au ce estem ai inalt decAt aceste ftg5duinfe? Iar de suntem nelucritori, sau zibavnici gi tr6ndavi qi nu ne curd{im pe noi ingine dc patimile ce ne opresc pe noi gi ne robesc mintea, ca si putem vedea cuvintele acelea mai luminos dec6t soarelc, atuncip e noi ingines dn e invinovdlim,c a sdn u ne lipsirl de locuirea in noi a Darului. 78. Dumnezeu, Care !i-a figiduit {ie bundtd{ile cclc vegniceg i !i-a dat in inimd aruunaD uhului,l i-a ponurcir si porfi grija de viala ta, pentru ca omul cel dinlirurrtr,rr. slobozindu-sdee patimi, sd inceapi de aici dobiinrlitrr bun5ti!ilor. Cugetd/i Cte;tlhe 79. Dwpd ce te-ai invrednicit dumnezeiegtilor gi inaltelor vederi, ingrijegte*te de dragoste gi de infrdnare, pururea plzind netulburatd partea pltimitoare, pentru ca neintunecat[ sI ai lumina sufletului. 80. Iulimea sufletului s-o infrdnezi cu dragostea, partea poftitoare vegtejegte-o cu inftAnarea qi pe cea cuv6ntdtoare s-o inaripezi cu ruglciunea, iar lumina min{ii nu se va intuneca niciodatd. 81. Cele ce stricd dragostea sunt acestea: necinstea, paguba, clevetirea, sau in credin![, sau ,in via]d; apoi bdt6- ile, rinirile gi celelalte. Acestea se pot intdmpla vreunui om sau vreunei rudenii ori prieten al siu. Deci cel ce pentru vreuna din acestea stinge dragostea, incd nu a cunoscut care este scopul poruncilor lui Hristos.. 82. S6rguieqte-te pe cat poli sd iubegti pe tot omul. Iar de nu poli aceasta, m[car sd nu urlqti. Dar nici aceasta nu poli si o faci, daci nu vei defrima lucrurile lumii. 83. Daci te-a blestemat cineva, nu-l uri pe e1, ci blestemul gi pe dracul care l-a fecut pe el sd blesteme. Iar de urigti pe cel ce a blestemat, om ai utdt qi porunca ai cdlcat; ce a ftcut acela cu cuv6ntul, tu faci cu lucrul. Iar de pdzegti porunca, aratd semnele dragostei gi dacd poli face ceva, ajutd- I, ca sdJ izbbveqti de rdu. 84. Nu vrea Hristos nicidecum ca tu si ai uri impotriva omului, sau supdrare, sau m6nie, ori pomenire de riu, in nici un chip qi pentru nici un lucru vremelnic. Aceasta o strigl freciruia cele patru Evanghelii. 85. Mulli suntem cei ce zicem, dar pulini cei ce facem. Dar nimeni, pentru a sa lenevire, nu trebuie si strice cuvAntul lui Dumnezeu,c i sd-qi mdrturiseascdn eputinla sa, dar si nu ascundd adevdrul lui Dumnezeu, ca sd nu ne 119 Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul facemv inovati, pe lang5c dlcareap oruncilor,q i de r6stilmdcirea cuv6ntului lui Dumnezeu. 86. Dragosteag i infrAnareas lobozescs ufletul de oatimi; citireag i vedereaiz bdvescm intead en egtiinldi,a r starea de rugdciuneo ducep e eai n fala lui Dumnezeuin sugi. 87. Cdndn e vor vedeap e noi dracii cd defEimdmlu - crurile lumii gi nu-i urAm pe oameni din pricina lor qi nu cddemd in dragostea, tuncir idic[ impohivan oastrdc levetiri, ca,n esuferindm 6lurireas, i-i urAmp e cei cen e-auc levetit. 88. Nu este durere de suflet mai rea decdt clevetirea, fie cd ili defaimdc inevac redinJaf,i e viala. $i nimeni nu o poate disprefui, decAt numai cel ce priveqte la Dumnezeu, ca Susanac, dci El e singurul caren e poatei zbivi din nevoi, precump e aceea,g i poate9 i pe oamenia -i incredinla dea devlr.9 i sufletula -l mdngdiac u nddejdea. 89. Cu c6t te rogi din suflet pentru cei ce te-au clevetir. cu at6t gi Dumnezeule amtda deverulc elor ce s-aus mintit. 90. Singur Dumnezeu e bun din fire, iar prin voinli, numai cel ce urmeazdlu i Dumnezeup. entru cd scopull ur e ca pe cei r6i sd-i uneascdc u Cel din fire bun, ca $i ei sli se faceb uni. De aceeab, atjocoritf iind de ei, el binecuvinteazd, p rigonit fiind, rabdd,b lestematf iind, se m6ngAicp r ucisf iind, ser oagdT. oatel e facec a sdn u cad[ din sconul dragostei. 91. PoruncileD omnuluin e invalds d folosimh rclrr rile de mijloc cu bund socotealdI.a r folosireac elor rlt mijloc cu bunds ocoteali,c utdlea $ezaresau fletuluig i rurry te dreaptas ocotealii;a r dreaptas ocotealnda gten cpiltirrri rea,d in ca^rese n a$ted ragostead esdv6rqit6. 92. lncd nu a ajunsl a nepltimire ccl ce pcrrlrrrl incercarein tAmpldtoaren u poatet recec u vedereag roxorlr Cugetdti Crestine prietenului, adevdratd sau numai pdrut5. Cdci, tulburAndu- sep atimile aatez aci n suflet,o rbesci nlelegerea9 i nu o lasd sd priveasci bine la razele adevlrului, nici sI deosebeascdc u dreaptdj udecatdb inele de rdu. Cu adevdrat, unul ca acesta nu a agonisit nici dragostea desbvArqitd, care aruncd afard frica judecilii. 93. Cu prietenul credincios nimic nu se poate asemdna (lsus Sirah 6, 15), cdci el socoteqte nenorocirile prietenului ca pe ale sale gi rabdd impreund cu el pAnd la moarte, rdu pdtimind. 94. Multi sunt prietenii, dar la vreme bun6. Iar in vremea ispitelor, de-abia vei putea afla vreunul. 95. Pe tot omul se cuvine sd-l iubim din suflet, dar ndLdejdenau mai in Dumnezeus d ne-o punemg i cu toatdL putereas d-I slujim Lui. Cici atunci cAndE l ne pdzeqte9, i prietenii to{i au griji de noi, iar vrijmagii nu ni se pot impotrivi. Daci El ne va pirisi, atunci gi prietenii se depdrteazd de noi, iar vrijma$ii capitd putere impotriva noastrA. 96. Patrus unt felurile pirlsirii noastrei n necaz:u na din purtarea de grij6, cum este la Domnul, ca prin plruta pdrdsires d se mAntuiascda; lta sprec ercarep, recuml a Iov pi la Iosif, ca si se arate, unul stelp al batblliei, altul al infrAndrii. Alta este spre incercare plrinteascd, cum e la Apostolul,c a, smerindu-ses,5 p5zeascpdr isosulD arultri. A patra este lepldarea, precum la iudei, ca, pedepsi{i liind, sd se indemnes prep ocdinfdi.n sdt oatef elurilc sunl spltr rurAntuirep,l ine fiind de bunitate dumnezeiasr:giii tlo ittbi re de oameni. 97. Numaic ei ce pdzescc u deadinstprlo tt tttcilc1 , cunosct ainelej udecdliid umnezeieEntit,t -q;pi rlri\sespcr i SfAutul Matiu Mdt'turisitorul etenii incercali (ispititi) din ingiduinfa lui Dumnezeu. Iar defEimitorii poruncilor gi necunoscdtoridi umnezeiestilor, judec[]i, cdndi i mergeb inep rietenuluis, e bucurdi mpreun5 cu el, dar cdnd, ispitit fiind, rdu pitimeqte, il las[ pe el, iar uneori chiar se unesc cu cei ce-i stau impotrivd. 98. Prietenii lui Hristos pe toli ii iubesc curat, dar nu sunt iubiJi de tofi; iar prietenii lumii nici nu iubesc pe to{i, nici nu sunt iubili de to!i. gi cei ai lui Hristos pizesc p6nd la sf6rqitd ragostean eintreruptdi,a r cei ai lumii p6ni ce se invrijbescu nul impotrivaa ltuia,p entrul ucrurilel umii. 99. Prietenul credincios este acoperdmAfi ture (Ecclesiastul 6, 14), de vreme ce, atunci c6nd ii merse bine prietenului, ii este sfetnic bun, ajutdtor din srflet, i-ar in vremea pitimirii, sprijinitor preaadevdra$t i apdrdtor preamilostiv. 100,M ulti au spusm ulte despred ragosteD. ar numai intre uceniciil ui Dumnezeuc, [utfu1d-oo, vei afla. cdci nu- Iubirea adevdrati ca invlJdtor al &agostei. spune Sfrntul Apostol Pavel: De a$ avea darul proorociei qi tainele toate le-aq cunoa;te $i orice Stiinfd, iar dragoste nu am, nimic nu sunt (I Corinteni 13, 2). Cel ce a agonisitd ragosteap, e insugi DumnezeuL -a dobAnditd, e vremec e Dumnezeue stei ubire (I Ioan 4, 16). Aceluiaf ie slavain veci.A min. mai ei Pentru au ayut aceasta CUPRINS Prefatd CuviosuPl aisieV elicicovschi. Sfdntul Maxim M[rturisitorul. Cuvdnt inainte cdtre Elpidie int6ia sutd A doua sutd A treia sutd A patra sutd. 5 9 22 44 45 61 84 105 Cartile editate de Editura ,,Credin{a strdrnogeasci" se comaldA gi se distribute prin Edituaa Pelerinul - Iagi, str. Grddinari 39, Bl. B-2, sc. B, et. 3, , ap.g, cod 6600 1. Pilde qi poaestiri pentru copii (vol. I) 2. Cuainte Sfdaritoare -Sf. Efrem Sirul 3. Regulile Monahale - Ctx. Pahomie cel Mare 4. Patru sute cugetdri crettine - Sf. Maxin Mdnrrrisitoml 5. S/drgitul Omului - nrorrah Zosinra Pascal din Sihntul Munle Athos Car,ti tiparite de Editura Pelerinul Iasi care pot {i obpnute prin comandd: l. Acatistier - alcatrrit de Arhim. Cleopa Ilie 2. Cdlduza canonicd -Pr. Simeon Adrian 3. Cur:dnt d.espre cdd.erea lui Adam - Arhlep. Inocenpu 4. Acatiste gi rugdciuni la ureme de boald ti necaz 5. Din \\a(d qi din Duh - Arh. Sofronie 6. invd(dturi qi proorocii - Cuwiosul Nfl Athonitul 7 . Scopul aiefii creqtine - Sf- Seraffm de Sarov 8. Biserica, sectele gi ftafii mincinogi - Pt. Simeon Adrial 9, Ce sd crezi qi cum sd trdie-pfi - Episcopul Nicodim lO. Rugdciuni cdtre Maica Domnului ll. Rugdciuni din Psalmi 12. Misterel.e uielii aiitnare -Pr. S.A. Arhanghelov 13. Fericirea de a cunoa.qte calea - Ath. Sofronie Tiparul executot Ia S.C. DOSOFTEI S.A. Str. Sf. Iitzdr hr. 49, Iafi Tel.: 032/137060 ! i0.000