Principalele anaforale euharistice

a. Paleoanaforale Didahia celor Doisprezece Apostoli IX-X — a se vedea mai sus p. 568-569. Constituţiile Apostolice VII.XXV-XXVI — a se vedea mai sus p. 720-721. Martiriul lui Policarp Xlll-XIV — a se vedea mai sus p. 372-373. Tradiţia Apostolică IV — a se vedea mai sus p. 574-575. Constituţiile Apostolice VIII.XII — a se vedea mai sus p. 746-752. Testamentul Domnului 1.XXIII — a se vedea mai sus p. 795-799. b. Anaforale alexandrine Papirusul Strasbourg 254 (secolele IV-V)1 [...] pe Tine a Te binecuvânta [...] noaptea şi ziua [Care ai făcut ce]rul şi toate care sunt în [el, pământul şi cele de pe pământ, ma]rea şi [râ]urile ş[i toate câte sunt] î[n ele, Cajre ai fă[cut p]e om [după chi]pul ş[i după a s e mănarea [Ta; Care] ai fa[cut toate pr]in înţelepciunea şi Lumina adevărată, Fiul Tău, Do[mn]ul şi Mâ[ntu]it[or]ul nostru I[isus] H[ristos], prin Care mulţumindu- Ţi Ţie împreună cu El şi cu Du[hul] Sfânt îţi aducem jertfa aceasta cuvântătoare, această adorfare] fără de sânge, pe care Ţi-o aduc toate neamurile de la răsăritul şi până la apusul soarelui, de la miazănoapte şi până la miazăzi, [că m]are e [Nu]mele Tău în toate neamurile şi în to[t l]ocul se aduce sfântului Tău Nume tămâie şi jertfă curată, prinos şi ofrandă [Mal 1, 11]. Traducere după A. HĂNGGI / 1. Pahl (ed.), Prex Eucharistica. I. Textiis e variis liturgiis antiquioribus selecţi (Spicilegium Friburgense 12), Fribourg, 1968; ed. 111, 1998, p. 116-118. 8 7 8 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Canonul apostolic Te rugăm şi îţi cerem: adu-Ţi aminte de sfânta şi singura Ta Biserică [c]atholică, de toate popoarele ş[i toa]te turme[le Tale]. Pacefa] din ce[ru]ri dăruieşte-o inimilor noastr[e, ale tutujror, dar dă-ne [nouă] şi pa[cea acestei vieţi], îm[păratului] pământului dă-i cele de pace [pe]ntru noi şi pentru Numele Tău [sfânt], pe căpetenia oştirilor, pe dregăto[ri] şi senat[ul în pace îi păzeşte... s]pre [sămânţă şi se]ceriş [...] păzeşte-[le] pentru să[ra]cii [po]po- [ru]lui [Tău], pentru toţi cei ce cheamă Numele [Tău], pentru toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine. Sufletele cel[or] adormiţi le odihneşte. Adu-Ţi aminte de cei a căror pomenire o facem astăzi, de cei ale căror nume le rostim şi nu le rostim [...], de sfinţii şi ortodocşii noştri părinţi şi episcopi de [pretutindeni şi dă-ne să avem parte şi moştenire împreună [...] sfinţilor Tăi profeţi, apostoli şi martiri, primeşte mijlocirile l[or ...] dăruieşte-le p[rin Domnul [şi Mântuitorul n]ostru, prin Care Ţie fie slavă în v[ecii] vecilor. Anaforaua greacă a Evanghelistului Marcu2 După credinţă [simbolul credinţei] preotul pecetluieşte poporul [cu semnul crucii] spunând cu glas mare: Domnul să fie cu toţi! Poporul: Şi cu duhul Tău! Preotul: Sus să avem inimile! Poporul: Le avem la Domnul! Preotul: Să mulţumim Domnului! Poporul: Vrednic şi drept lucru este! [Laudă şi mulţumire] Preotul începe anaforaua: Cu adevărat lucru vrednic şi drept, cuvios, cuviincios şi folositor pentru sufletele noastre este, Tu Cel ce eşti, Stăpâne, Doamne, Dumnezeule, Părinte Atoateţiitorule, pe Tine a Te lăuda, Ţie a-Ţi mulţumi şi a ne mărturisi zi şi noapte cu gură fără încetare, cu buze netăcute şi inimă ce nu ştie tăcere, Ţie, Celui ce ai făcut cerul şi cele din cer, pământul şi cele de pe pământ, izvoarele, râurile, lacurile şi toate cele ce sunt în ele, Ţie Celui ce l-ai făcut pe om după chipul şi asemănarea Ta şi i-ai dăruit desfătarea din rai; şi călcând el porunca nu l-ai trecut cu vederea, nici nu l-ai lăsat, Bunule, ci iarăşi l-ai chemat înapoi prin Lege, l-ai povăţuit prin profeţi, l-ai replăsmuit şi reînnoit prin această înfricoşătoare, de viaţă făcătoare şi 2 Reprezentantă a tipului alexandrin. Traducere după codicele Rossanenses, secolul XII (azi Vatic. gr. 1970), ed. A. HĂNGGI/I. PAHL, Prex Eucharistica I, 1968, 19983, p. 102-114. V.4. P rin c ip a le le a n a fo ra le eu h a ris tic e 8 7 9 cerească Taină, şi ai făcut toate prin înţelepciunea Ta, Lumina Adevărului, Unul-Născut Fiul Tău, Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, prin Care mulţumindu-Ţi împreună cu El şi cu Sfântul Duh aducem această adorare cuvântătoare [Rm 12, 1] şi fără de sânge, pe care Ţi-o aduc toate neamurile de la răsăritul soarelui şi până la apus, de la miazănoapte şi până la miazăzi, că mare e numele Tău între toate neamurile şi în tot locul se aduce numelui Tău sfânt tămâie şi jertfă curată [Mal 1, 11]. [Mijlociri] Ne rugăm şi te chemăm, Iubitorule de oameni, bunule, adu-Ţi aminte, Doamne, de Biserica Ta sfântă, una, catholică şi apostolică cea de la o margine la alta a pământului, de toate popoarele şi de toate turmele Tale. Pacea care vine din cer dăruieşte-o inimilor noastre ale tuturor, dar dă-ne şi pacea acestei vieţi. Pe împărat, oştirile, dregătorii, sfaturile, noroadele, intrările şi ieşirile noastre în toată pacea le rânduieşte. împărate al păcii dă-ne pacea Ta; în înţelegere şi iubire ne zideşte, căci afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim; vii fă sufletele noastre, ale tuturor, şi să nu fie mai tare moartea păcatului împotriva noastră, nici a întreg poporului Tău. Pe bolnavii poporului Tău tămăduieşte-i, Doamne, cercetându-i cu milă şi cu îndurări; depărtează de la ei şi de la noi toată boala şi slăbiciunea alungând de la ei duhul neputinţei: pe cei ce zac în boli îndelungate ridică-i, pe cci supăraţi de duhuri necurate vindecă-i, pe cei ţinuţi în închisori, în mine, în judecăţi, în condamnări, în exilări, în amară sclavie sau în biruri miluieşte-i; pe toţi îi eliberează, pentru că Tu eşti Dumnezeul nostru Cel ce dezlegi pe cei legaţi şi îndrepţi pc cei apăsaţi, nădejdea celor fără de nădejde, ajutorul celor fără ajutor, scularea celor căzuţi, limanul celor înviforaţi de furtuni, apărătorul celor chinuiţi; la tot sufletul creştinesc cel chinuit şi strâmtorat dă-i milă, dă-i uşurare, dă-i răcorire; dar şi nouă, Doamne, tămăduieşte-ne bolile sufletului şi vindecă-ne neputinţele trupeşti, Doctorale al sufletelor şi al trupurilor; Cel ce priveşti peste tot trupul, cercetează-ne şi tămăduieşte-ne pe noi prin mântuirea Ta. Pe fraţii noştri plecaţi în călătorii sau care vor să călătorească în tot locul îndreptează-i fie pe pământ, fie pe râuri sau lacuri, fie pe dramuri, fie în orice alt mod şi-ar face călătoria, şi pe toţi de oriunde du-i la liman liniştit, la liman mântuitor; socoteşte lucru vrednic să fii împreună plutitor şi călător cu ei, dă-i înapoi celor ai lor bucuroşi cu bucuroşi, sănătoşi cu sănătoşi; dar şi peregrinarea noastră în această viaţă păzeşte-o nevătămată şi neînviforată până la sfârşit. 88 0 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Can o n u l apostolic Ploi bune trimite îmbelşugat peste locurile care au trebuinţă şi nevoie de ele; veseleşte şi înnoieşte prin pogorârea lor faţa pământului, ca şi picăturile ei să se veselească răsărind rod. Apele râurilor ridică-le până la măsura lor; veseleşte şi înnoieşte prin uscarea lor faţa pământului, îmbată albiile lui, înmulţeşte roadele lui. Roadele pământului binecuvântează-le, Doamne, păstrează-ni-le tefere şi sănătoase; arată-ni-le spre sămânţă şi spre seceriş. Binecuvântează şi acum, Doamne, cununa anului bunătăţii Tale pentru săracii poporului Tău, pentru văduvă şi pentru orfan, pentru străin şi pribeag, pentru noi toţi care nădăjduim în Tine şi chemăm numele Tău cel sfânt; căci ochii tuturor nădăjduiesc în Tine şi Tu le-ai dat lor hrană la bună vreme [ft 144, 15]. Cel ce dai hrană la tot trupul umple de bucurie şi de veselie inimile noastre, ca întotdeauna având din destul să prisosim spre toată fapta bună în Hristos Iisus Domnul nostru. împărate al împăraţilor şi Doamne al domnilor, păzeşte în pace, în bărbăţie şi dreptate împărăţia robului Tău, ortodoxul şi de Hristos iubitorul nostru împărat, pe care l-ai îndreptăţit să împărăţcască pe pământ; stipune-i lui, Dumnezeule, pe tot vrăjmaşul şi duşmanul de o seminţie sau de altă seminţie; ia armă şi scut şi ridică-Te în ajutorul lui şi scoate sabia şi întinde-o împotriva celor ce-1 prigonesc, umbreşte capul lui în zi de război [ / \ 139, 8]. aşază pe tronul lui urmaş din coapsele sale, grăieşte în inima lui lucruri bune pentru sfânta Ta Biserică catholică şi apostolică şi pentru tot poporul iubitor de Hristos, ca şi noi, în liniştea lui, viaţă liniştită şi tihnită să petrecem în toată cucernicia şi cuviinţa [2 Tim 2, 2]. Sufletele părinţilor şi fraţilor noştri adormiţi în credinţa lui Hristos odihneşte- le Doamne, Dumnezeul nostru, aducându-Ţi aminte de cei din veac strămoşi, părinţi, patriarhi, profeţi, apostoli, martiri, mărturisitori, episcopi. cuvioşi, drepţi, de tot duhul săvârşit în credinţa în Hristos. de sfinţii a căror pomenire o facem astăzi şi de sfântul părintele nostru Marcu Apostolul şi Evanghelistul, care ne-a arătat calea mântuirii. Bucură-te cea plină dc har, Domnul este cu tine [Lc 1, 28]! Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău [Lc 1,42], că ai născut pe Mântuitorul sufletelor noastre! Cu glas mare: Mai ales de preasfânta, preacurata, preabinecuvântata Stăpâna noastră de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria. Diaconul: Doamne binecuvântează. Preotul: Domnul să te binecuvânteze cu harul Său acum şi pururea şi în vecii vecilor. Şi diaconul spune dipticele celor adormiţi. V.4. P rin c ip a le le a n a fo ra le eu h a ristic e 881 Iar preotul plecându-se se roagă: Odihneşte Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, sufletele tuturor acestora în corturile sfinţilor Tăi, în împărăţia Ta, dându-le bunătăţile făgăduinţelor Tale, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe care Dumnezeu le-a gătit celor ce iubesc [1 Co 2, 9] numele Tău sfânt; sufletele lor le odihneşte şi le învredniceşte de împărăţia cerurilor, iar nouă ne dă sfârşit creştinesc vieţii noastre, bineplăcut şi fără de păcat, şi fa să avem parte şi moştenire împreună cu toţi sfinţii Tăi. Primeşte, Dumnezeule, în sfântul, cerescul şi duhovnicescul Tău jertfelnic în măreţia cerurilor prin liturghia arhanghelilor Tăi jertfele, ofrandele şi mulţumirile celor ce Ţi le aduc, ale celor ce aduc mult şi puţin, în ascuns sau pe faţă, ale celor ce vor să aducă, dar nu au, şi ale celor ce au adus ofrandele astăzi, aşa cum ai primit darurile dreptului Tău Abel (aici preotul pune tămâie şi spune), jertfa părintelui nostru Avraam, tămâierea lui Zaharia, milosteniile lui Comeliu şi cci doi bănuţi ai văduvei; primeşte şi cele de mulţumire ale lor şi dă-lc lor cele nestricăcioase în locul celor stricăcioase, cele cereşti în locul celor pământeşti, cele veşnice în locul celor vremelnice. Pc preasfântul şi preafericitul papă [al Alexandriei] (N), pe care preştiindu- 1 şi prehotărându-1 l-ai ales şi rânduit sfintei Tale Biserici catholice şi apostolice, şi pe preacuviosul episcopul nostru (N) păzeşte-i în ani mulţi şi vremuri paşnice, săvârşindu-şi sfânta arhierie încredinţată lor potrivit voii Tale sfinte şi fericite, drept învăţând cuvântul adevărului Tău [2 Tim 2, 15]. Adu-Ţi aminte şi de episcopii ortodocşi de pretutindeni, de prezbiteri, diaconi, ipodiaconi, citeţi, cântăreţi, monahi, fecioare, văduve şi laici. Adu-Ţi aminte, Doamne, de sfântul nostru oraş al lui Hristos Dumnezeul nostru, dc Oraşul imperial şi de oraşul nostru acesta, de tot oraşul şi satul şi de cei ce în credinţă ortodoxă în Hristos locuiesc în ele, de pacea şi siguranţa lor. Adu-Ţi aminte, Doamne, de tot sufletul creştinesc cel necăjit şi chinuit care are nevoie de mila şi ajutorul lui Dumnezeu şi de întoarcerea celor rătăciţi. Adu-Ţi aminte. Doamne, de fraţii noştri care sunt duşi în robie/captivitate, dă-le lor să găsească îndurare înaintea tuturor celor ce i-au dus în robie/captivitate. Adu-Ţi aminte, Doamne, şi de mine, smeritul/umilul, păcătosul şi nevrednicul robul Tău şi şterge păcatele mele ca un Dumnezeu Iubitor de oameni, stând de faţă împreună cu noi care liturghisim numelui Tău preasfânt. Binecuvântează, Doamne, adunările noastre, smulge desăvârşit idolatria din lume, zdrobeşte sub picioarele noastre pe Satana şi toată lucrarea şi răutatea lui, pe duşmanii Bisericii Tale, Doamne, smereşte-i/umileşte-i şi acum ca întotdeauna, dezgoleşte mândria lor, arată-le degrabă neputinţa lor, fă nelucrătoare uneltirile, meşteşugirile şi răutăţile pe care le fac împotriva noastră. 88 2 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Can o n u l apostolic Scoală-Te, Doamne, şi să se risipească vrăjmaşii Tăi şi să fugă înapoi toţi cei care urăsc numele Tău sfânt [cf. Ps 67, 2], iar pe poporul Tău credincios şi ortodox fa-1 cu binecuvântările Tale să ajungă mii de mii şi zeci de mii de zeci de mii care fac voia Ta sfântă. Diaconul: Cei ce şedeţi, ridicaţi-vă! Şi preotul spune rugăciunea: Pe cei în lanţuri răscumpără-i, pe cei din nevoi scoate-i din ele, pe cei flămânzi satură-i, pe cei puţini la suflet mângâie- i, pe cei rătăciţi întoarce-i, pe cei întunecaţi luminează-i, pe cei căzuţi scoală-i, pe cei clătinaţi îi întăreşte, pe cei bolnavi îi vindecă, pe toţi îi du pe calea mântuirii, uneşte-i şi pe ei cu sfânta Ta turmă, iar pe noi ne izbăveşte facându-Te străjuitorul şi apărătorul nostru întru toate. Diaconul: Priviţi spre răsărit! [Introducerea la Sanctus] Iar preotul se pleacă şi se roagă: Căci Tu eşti mai presus de toată stăpânirea, puterea şi domnia şi decât orice nume numit [Ef 1,21] nu numai în veacul acesta, dar şi în cel viitor. Ţie îţi stau înainte mii de mii şi zeci dc mi de zeci de mii de oştiri de sfinţi îngeri şi arhangheli, Ţie îţi stau înainte aceste două preacinstite fiinţe vii ale Tale, heruvimii cei cu mulţi ochi şi serafimii cei cu şase aripi, care cu două îşi acoperă feţele, cu două picioarele şi cu două zboară strigând unul către altul [/s 6, 2] cu guri neîncetate şi tcologhisiri fără tăcere cântarea de biruinţă de trei ori „Sfânt” cântând, tunând, slăvind, strigând şi spunând marii cuviinţe a slavei Tale: Sfanţ, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot! Plin este cerul şi pământul dc slava Ta cea sfântă [Js 6, 3]! Cu glas mare: Toate Te sfinţesc totdeauna în tot locul, dar cu toţi care Te sfinţesc pe Tine primeşte, Stăpâne Doamne, şi sfinţirea noastră a celor ce Te lăudăm împreună cu ei şi spunem: Poporul: Sfânt! Sfânt! Sfânt, Domnul Savaot! Plin e cerul şi pământul de slava Lui cea sfântă! [Epicleza 1 şi relatarea instituirii] Iar preotul pecetluind Sfintele [Daruri cu semnul crucii] spune: Căci cu adevărat plin este cerul şi pământul de slava Ta cea sfântă prin arătarea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Umple Dumnezeule şi jertfa aceasta cu binecuvântarea care vine de la Tine prin venirea Preasfântului Tău Duh. Că însuşi Domnul şi Dumnezeul şi Atoateîmpăratul nostru Iisus Hristos, în noaptea în care S-a predat pe Sine însuşi [I Co 11,23] pentru păcatele noastre şi S-a supus morţii pentru toţi, aşezându-se la masă V.4. P rin cip a lele a n a fo ra le eu h a ris tic e 883 împreună cu sfinţii Săi învăţăcei şi apostoli, luând pâine cu sfintele şi preacuratele şi nepătatele mâinile Sale, privind sus spre cer la Tine, Tatăl Lui şi Dumnezeul nostru şi Dumnezeul a toate, mulţumind, binecuvântând, sfinţind şi frângând, a dat sfinţilor şi fericiţilor Lui învăţăcei şi apostoli zicând {cuglas mare): Luaţi! Mâncaţi! Diaconul: întindeţi [mâinile, prezbiteri]! Preotul cu glas mare: Acesta este Trupul Meu care se frânge pentru voi şi se dă spre iertarea păcatelor. Poporul: Amin. Iar preotul spune rugându-se: Asemenea, luând şi paharul după ce au cinat [Lc 22, 20], amestecând în el vin şi apă, privind sus spre cer la Tine, Tatăl Lui şi Dumnezeul nostru şi Dumnezeul a toate, mulţumind, binecuvântând, sfinţind şi umplându-1 de Duh Sfânt l-a dat sfinţilor şi fericiţilor Lui ucenici şi apostoli zicând {cu glas mare): Beţi din acesta toţi! Diaconul: întindeţi iarăşi! Preotul cu glas mare: Acesta este Sângele Meu al Noului Legământ. Care pentru voi şi pentru mulţi se varsă şi se dă spre iertarea păcatelor [Mt 26, 27-28; Lc 22, 20]. Poporul: Amin. Preotul se roagă astfel: Aceasta să faceţi ca aducere-aminte de Mine, căci ori de câte ori veţi mânca pâinea aceasta şi veţi bea acest pahar, moartea Mea veţi vesti, învierea şi înălţarea Mea veţi mărturisi, până ce voi veni [cf. / Co 11, 25-26]. [Anamneză şi Epicleza II] Vestind, Stăpâne Doamne Atotţiitorule, împărate ceresc, moartea Unuia- Născut Fiului Tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, mărturisind fericita Lui înviere din morţi cea de a treia zi, înălţarea la ceruri şi şederea de-a dreapta Ta a lui Dumnezeu şi Tatăl, şi aşteptând a doua cutremurătoarea şi înfricoşătoarea Lui venire, în care va veni să judece viii şi morţii în dreptate şi să dea fiecăruia răsplată după faptele lui — cruţă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru! —, Ţie Ţi-am pus înainte din darurile Tale şi Te chemăm, Iubitorul de oameni bunule, trimite din înălţimea Ta sfântă, din lăcaşul Tău gătit, din sânurile Tale cu neputinţă de circumscris pe Mângâietorul, Duhul Adevărului, Cel Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care a grăit în lege, în profeţi şi în apostoli, Care e pretutindeni şi umple toate şi lucrează ca un stăpân, nu ca un slujitor, peste cine vrea El sfinţirea Lui cu bunăvoirea 8 8 4 C a n o n u l O r t o d o x i e i I. Canonul apostolic Ta, Cel simplu prin fire, dar multiplu prin lucrare, izvorul harismelor dumnezeieşti, Cel de-o-fiinţă cu Tine, Care purcede din Tine şi Care şade pe tronul împărăţiei Tale împreună cu Unul-Născut Fiul Tău, Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos: priveşte peste noi şi trimite peste pâinile acestea şi peste paharele acestea pe Duhul Tău Cel Sfânt, ca să le sfinţească şi desăvârşească ca un Dumnezeu Atotputernic (cm glas mare) şi să facă pâinea Trup, Poporul: Amin. Preotul cu glas mare: iar paharul Sânge al Noului Legământ al însuşi Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului şi Atoateîmpăratului nostru Iisus Hristos, Diaconul: Diaconi, coborâţi, prezbiteri, rugaţi-vă împreună! Preotul cu glas mare: ca pentru noi toţi, care ne împărtăşim din ele, să ne fie spre credinţă, spre trezire, spre vindecare, spre cuminţire, spre sfinţire, spre înnoirea sufletului, a trupului şi a duhului, spre părtăşia fericirii vieţii veşnice şi a nestricăciunii, spre slava preasfântului Tău nume, spre iertarea păcatelor, ca şi în acest loc, precum şi în tot locul, să fie slăvit, lăudat şi sfinţit preacinstitul şi preaslăvitul Tău Nume împreună cu Iisus Hristos şi cu Duhul Sfânt. Poporul: Cum era şi este [şi va fi din generaţie în generaţie şi în toţi vecii vecilor. Amin], Anaforaua coptă [sahidică] a Sfântului Chirii al Alexandriei3 Preotul: Domnul să fie cu voi! Poporul: Şi cu duhul tău! Preotul: Sus inimile! Poporul: Le avem la Domnul! Preotul: Să mulţumim Domnului! Poporul: Vrednic şi drept lucru este! 3 E versiunea coptă, mai veche, a anaforalei Sfântului Marcu. Traducere după textul latin din Prex Eucharistica I, p. 135-139 şi reconstituirea din versiunea italiană din: Segno di unită, 1996, p. 197-208. V.4. Prin c ip a le le a n a fo ra le eu h a ristic e 8 8 5 Preotul: Vrednic şi drept lucru este — pentru că vrednic cu adevărat eşti —, drept şi sfânt, cuvenit şi folositor pentru sufletele, trupurile şi duhurile noastre, veşnice Doamne, Doamne Dumnezeule, Părinte Atotputernic, ca întotdeauna şi în tot locul stăpânirii Tale să Te laud, să-Ţi cânt, să Te binecuvântez, să-Ţi slujesc, să Te ador, să-Ţi mulţumesc, să Te slăvesc şi să mă mărturisesc Ţie zi şi noapte, cu buze neîncetate, cu inimă fără tăcere şi cu laudă neîntreruptă. Tu ai făcut cerurile şi cele ce sunt în ceruri, pământul şi toate cele ce sunt în el, mările, râurile, izvoarele şi locurile şi toate cele ce sunt în ele. Tu l-ai făcut pe om după chipul şi asemănarea Ta şi ai zidit toate în înţelepciunea Ta, în Lumina Ta adevărată, Unul-Născut Fiul Tău, Domnul, Dumnezeul, Mântuitorul şi împăratul nostru Iisus Hristos; pentru aceasta îţi mulţumim şi îţi aducem Ţie şi Duhului Sfânt, Treimii Celei sfinte, de-o-fiinţă şi nedespărţite această jertfă cuvântătoare şi această slujbă fără de sânge pe care Ţi-o aduc toate popoarele de la răsăritul şi până la apusul soarelui şi de la miază-noapte până la miazăzi, pentru că mare e în toate neamurile Numele Tău, Doamne, şi în tot locul aduc tămâie Numelui Tău sfânt şi jertfă curată [Mal 1, 11]. Iar peste această jertfă şi această ofrandă Te rugăm şi Te implorăm, Iubitorule de oameni, pentru pacea sfintei Tale Biserici catholice. Dă-i ei să gândească în pace la noi şi la sfântul Tău Nume, ca într-o viaţă liniştită şi senină să fim aflaţi în toată cucernicia şi toată sfinţenia [2 Tim 2, 2]. Dă odihnă sufletelor părinţilor şi fraţilor noştri adormiţi. Adu-Ţi aminte de sfinţii care din veac Ţi-au bineplăcut Ţie, părinţi, patriarhi, profeţi, apostoli, martiri, mărturisitori, propovăduitori, evanghelişti, de orice duh drept săvârşit în credinţa Ta, Dumnezeule. Mai ales de Stăpâna noastră, sfânta Născătoare de Dumnezeu şi Pururea-Fecioara Maria, de sfântul înainte-mergător şi Botezător, Profet şi Martir loan, de sfântul Ştefan întâiul diacon şi întâiul martir şi de tot corul martirilor. Şi fă-ne vrednici, Doamne, prin solia Ta să avem parte împreună cu ei de fericita stare în locaşul cel sfânt al Unuia-Născut Fiul Tău, Domnul nostru. Pentru rugăciunile lor pentru noi, miluieşte-ne, mântuieşte- ne şi iartă păcatele noastre pentru solia sfinţilor Tăi şi slava sfântului Tău Nume care a fost chemat peste noi. Adu-Ţi aminte, Doamne, de sfinţii noştri părinţi, episcopii ortodocşi adormiţi în credinţă (N). Acestora şi fiecăruia din cei pe care i-am pomenit, celor pe care nu i-am pomenit şi celor pe care fiecare i-a pomenit în inima sa, dă-le sufletelor lor odihnă în sânul sfinţilor noştri părinţi Avraam [Lc 16, 22], Isaac şi Iacob. Adună-i în loc cu verdeaţă la apa odihnei [Ps 22, 2], în raiul desfătării [Fc 3, 23], de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea [Ts· 35, 10; 51, 11] în strălucirea sfinţilor Tăi. învie şi trupul lor în ziua pe care ai rânduit-o după făgăduinţele Tale adevărate şi nemincinoase. Dă-le 8 8 6 C a n o n u l O r t o d o x i e i 1. Canonul apostolic cele pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe care le-ai pregătit celor ce iubesc [1 Co 2, 9] sfântul Tău Nume. Căci pentru robii Tăi nu va fi moarte, ci mutare. Şi dacă au păcătuit sau greşit cu ceva ca oameni îmbrăcaţi în trup şi trăitori în această lume, Tu ca un Dumnezeu bun şi milostiv iartă-i, că nimeni nu va fi curat de păcat, nici de-ar fi viaţa lui doar o singură zi [Iov 14, 4-5]. în locul acela du la Tine, Doamne, sufletele tuturor şi dă odihnă tuturor celor vrednici de împărăţia Ta cea cerească. Iar nouă, Doamne, dă-ne sfârşit creştinesc şi bineplăcut Ţie. Dă-ne parte şi moştenire împreună cu toţi sfinţii Tăi care din veac au bineplăcut Ţie. Primeşte pe altarul Tău cuvântător ofranda tuturor celor ce o aduc spre slava şi cinstea sfântului Tău Nume, ca parfum de bună-mireasmă măreţiei Tale celei din ceruri prin Liturghia Ta îngerească, cum ai primit darurile dreptului Abel, jertfa părintelui nostru Avraam şi cei doi bănuţi ai văduvei. Primeşte mulţumirea robilor Tăi, a celui ce a adus mult şi a celui ce a adus puţin, a celor ce aduc în ascuns şi a celor ce aduc pe faţă, a celor ce vor să dea fără să aibă nimic şi a celor ce-ţi aduc ofranda lor astăzi. Primeşte buna lor ofrandă. Fă-o să fie spre răsplătirea lor. Dă-lc lor cele neslricăcioase în locul celor stricăcioase, cele cereşti în locul celor pământeşti, cele veşnice în locul celor vremelnice. Casele lor umple-le de tot binele, înconjoară-i cu puterea îngerilor şi a arhanghelilor Tăi, şi aşa cum ei şi-au adus aminte de sfântul Tău Nume pe pământ, aşa adu-Ţi aminte şi Tu de al lor în împărăţia Ta şi nu-i părăsi în lumea aceasta. Pe sfântul nostru părinte episcop avva (N) şi pe sfântul său confrate întru liturghisire avva (AŢ episcopul, păzeşte-i întru mulţi ani de pace pe ei, care împlinesc preoţia făcută de Tine vrednică de crezare şi rânduită de Tine potrivit sfintei Tale bunăvoiri şi fericitei Tale voinţe, ca drept să înveţe cuvântul adevărului [2 Tim 2, 15] şi să conducă poporul Tău în sfinţenie şi dreptate. Adu-Ţi aminte, Doamne, de toţi episcopii ortodocşi din tot locul, de prezbiterii lor, de diaconi, ipodiaconi, citeţi, cântăreţi, monahi, feciorelnici, înfrânaţi, văduve, orfani şi laici, căsătoriţi şi care cresc copii, care trăiesc aproape şi departe, pe care-i cunoaştem şi pe care nu-i cunoaştem, duşmani şi prieteni ai noştri. De toţi milostiveşte-Te. Adu-Ţi aminte, Doamne, şi de toţi ortodocşii de pe toată faţa pământului. Adu-Ţi aminte, Doamne, de oraşul acesta, de toate oraşele, ţinuturile şi satele, de toate mănăstirile ortodoxe şi toate casele credincioşilor. Păzeşte-ne în credinţa ortodoxă până la ultima noastră suflare, că aceasta e singura noastră nădejde. Adu-Ţi aminte, Doamne, după numele lor de cei ce stau înaintea noastră şi se roagă împreună cu noi şi de ceilalţi fraţi, fiecare în locul său. Păzeşte-ne V.4. P rin c ip a le le an a fo ra le eu h a ristic e 8 8 7 cu ocrotirea puterii Tale dumnezeieşti şi scapă-ne de săgeţile aprinse ale vrăjmaşului [Ef 6, 16], de orice cursă diavolească şi de laţul mincinoasei îndreptăţiri. Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce ne-au cerut să ne aducem aminte de ei în rugăciunea şi implorarea noastră către Tine, Dumnezeule, şi în vremea acestei sfinte anaforale. Diaconul. Priviţi spre răsărit! Preotul: Căci Tu eşti Dumnezeu înalt mai presus de orice stăpânii, puteri şi domnii şi mai presus de orice nume ce poate fi numit nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor [Ef 2, 11]. înaintea Ta stau mii de mii şi zeci de mii de zeci de mii de îngeri [Dn 7, 10] şi îngeri care îţi slujesc, înaintea Ta stau şi două preaslăvite fiinţe vii cu şase aripi şi cu mulţi ochi, serafimii şi heruvimii: cu două aripi îşi acoperă feţele din pricina Dumnezeirii Tale nevăzute şi de necuprins cu mintea, cu două îşi acoperă picioarele şi cu două zboară [Îs 6, 2] — cu glas tare —, şi fiecare din ele Te sfinţeşte pururea. Iar cu toţi cci cc Tc sfinţesc primeşte, Doamne, şi sfinţirea noastră, a celor care Te lăudăm împreună cu ele zicând: Poporul: Sfânt! Sfânt! Sfânt Domnul Savaot! Plin este cerul şi pământul de slava Ta sfântă [/.? 6, 3]! Preotul: Cu adevărat pline sunt cerurile şi pământul de slava Ta cea sfântă prin Unul-Născut Fiul Tău Domnul, Dumnezeul, Mântuitorul şi împăratul nostru a! tuturor, lisus Hristos. Umple şi această jertfa a Ta, Doamne, cu binecuvântarea care vine de la Tine prin venirea asupra ei a Duhului Tău Sfânt; şi binecuvântând binecuvântează (poporul: Amin), curăţind curăţă (poporul: Amin) aceste cinstite daruri ale Tale care stau înaintea Ta, această pâine şi acest pahar (poporul: Amin). Căci Unul-Născut Fiul Tău, Domnul, Dumnezeul, Mântuitorul şi împăratul nostru lisus Hristos, în noaptea în care S-a predat pe Sine însuşi [1 Co 11, 23] ca să pătimească pentru păcatele noastre, înaintea morţii pe care a primit-o de bunăvoie pentru noi toţi (poporul: Credem), a luat pâinea în mâinile Sale sfinte, neprihănite, curate, fericite şi făcătoare de viaţă, a ridicat ochii sus spre cer la Tine, Dumnezeu Tatăl Său şi Domnul tuturor, a mulţumit (poporul: Amin), a binecuvântat-o (poporul: Amin) şi a sfinţit-o (poporul: Amin), a frânt-o şi a dat-o sfinţilor Săi învăţăcei şi sfinţilor Lui apostoli zicând: „Luaţi! Mâncaţi! Acesta este Trupul Meu, care pentru voi se va frânge şi pentru mulţi se va da spre iertarea păcatelor! Aceasta să faceţi ca aducere-aminte de Mine.” (Poporul: Amin.) Asemenea şi paharul după cină l-a amestecat cu vin şi apă şi a mulţumit (poporul: Amin), l-a binecuvântat 8 8 8 C a n o n u l O r t o d o x i e i 1. Canonul apostolic (poporul: Amin) şi l-a sfinţit (poporul: Amin), a gustat şi l-a dat slăviţilor şi sfinţilor Săi învăţăcei şi apostoli zicând: „Acesta este Sângele Meu al Noului Testament, care pentru voi se va vărsa şi pentru mulţi se va da spre iertarea păcatelor! Aceasta să faceţi ca aducere-aminte de Mine. (Poporul: Amin.) Căci ori de câte ori veţi mânca din această Pâine şi veţi bea din acest Pahar, moartea Mea veţi vesti, învierea Mea veţi mărturisi şi pomenirea Mea o faceţi, până ce voi veni [1 Co 11, 25].” Poporul: Moartea Ta, Doamne, vestim şi învierea şi înălţarea Ta sfântă o mărturisim! Preotul: Şi acum, Părinte Atotputernic, vestind moartea Unuia-Născut Fiul Tău, a Domnului, Dumnezeului, Mântuitorului şi împăratului nostru al tuturor Iisus Hristos, mărturisind învierea Lui sfântă, înălţarea Lui la ceruri şi şederea Lui de-a dreapta Ta, Părinte, şi aşteptând a doua Lui venire, când va veni din ceruri înfricoşător şi plin de slavă la sfârşitul lumii acesteia să judece lumea cu dreptate şi să dea fiecăruia după faptele lui fie bine, fie rău, Poporul: După mila Ta, Doamne, nu după păcatele noastre! Preotul: am pus înaintea sfintei slavei Tale aceste daruri din cele ce sunt ale Tale, Părinte sfinte, Diaconul: închinaţi-vă lui Dumnezeu cu frică! Preotul: şi ne rugăm şi chemăm bunătatea Ta, lubitorule dc oameni, să nu ne ruşinezi cu ruşine veşnică, să nu ne lepezi pc noi, slujitorii Tăi, să nu nc depărtezi de la faţa Ta, nici să ne spui: „Nu vă ştiu pe voi” [Ml 7, 23]; ci dă ape capetelor noastre şi izvor de lacrimi ochilor noştri, ca să plângem zi şi noapte înaintea Ta fărădelegile noastre, căci suntem poporul Tău şi oile păşunii Tale [Ps 78, 13]. Şterge răutăţile noastre şi iartă fărădelegile noastre, pe care le-am făcut cu voie şi fără voie, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, ascunse şi arătate, pe care le-am cunoscut şi pe care le-am uitat şi pe care le-a cunoscut sfântul Tău Nume. Ascultă, Doamne, rugăciunea poporului Tău; priveşte spre suspinul robilor Tăi şi să nu lipseşti poporul Tău de venirea Duhului Tău Sfânt din pricina păcatelor mele sau a necurăţiilor inimii mele — şi cu voce tare —, căci poporul Tău şi Biserica Ta Te imploră zicând: Miluieşte-ne, Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule! Poporul: Miluieşte-ne, Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule! Diaconul: închinaţi-vă lui Dumnezeu, Părintelui Atotţiitor! Preotul în taină: Şi trimite din înălţimea Ta cea sfântă, din cer, sălaşul Tău gătit, din sânul Tău necircumscris şi de pe scaunul slavei împărăţiei Tale pe V.4. P rin c ip a le le a n a fo ra le eu h a ris tic e 8 8 9 Mângâietorul, Duhul Tău Cel Sfânt ipostatic/subzistent şi neschimbabil, Domn de viaţă făcător, Care a grăit în Lege, în profeţi şi în apostoli; Care e peste tot şi umple toate şi nici un loc nu-L poate cuprinde, Care ca un stăpân şi din propria Lui putere, nu ca un slujitor, lucrează potrivit voii Tale sfinţirea în cei pe care-i iubeşte, Care e simplu în fiinţa Sa şi multiplu în energiile Lui, izvor al darurilor dumnezeieşti, de-o-fiinţă cu Tine, purcezând de la Tine, părtaş al tronului împărăţiei Slavei Tale împreună cu Fiul Tău Unul-Născut, Domnul, Dumnezeu, Mântuitorul şi împăratul nostru al tuturor, Iisus Hristos; pe Acesta trimite-L peste noi, robii Tăi, şi peste aceste cinstite daruri care stau înaintea Ta, peste această pâine şi acest pahar, ca să fie sfinţite şi prefacute/ transformate (Diaconul: Să luăm aminte! Poporul: Amin. Preotul cu glas tare şi făcând semnul crucii de trei ori peste pâine) şi să facă pâinea aceasta sfântul Trup al lui Hristos (Poporul: Amin. Preotul, făcând semnul crucii de trei ori peste pahar), iar acest pahar scumpul Sânge al Noului Legământ (poporul: Amin) al însuşi Domnului Dumnezeului, Mântuitorului şi împăratului nostru al tuturor, Iisus Hristos. (Poporul: Amin.) Preotul: Ca pentru noi toţi care le vom primi să ne fie de folos spre credinţă fără sfadă, spre iubire fără făţărnicie, spre răbdare desăvârşită, nădejde tare, încredere, ocrotire, însănătoşire, bucurie, spre înnoirea sufletului, a trupului şi a duhului, spre slava Numelui Tău cel sfânt, spre părtăşia fericirii vieţii celei veşnice şi nestricăcioase şi spre iertarea păcatelor. Ca şi în aceasta, precum în toate lucrurile, să fie slăvit, binecuvântat şi înălţat marele, preasfântul, cinstitul şi binecuvântatul Tău Nume împreună cu Iisus Hristos, Fiul Tău iubit, şi cu Duhul Sfânt. Poporul: Cum era şi va fi din generaţie în generaţie, în vecii vechilor. Amin.