Macrina cea Bătrână

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Sfânta Macrina cea Bătrână (n. înainte de 270 d.Hr. - d. c. 340) a fost o mărturisitoare pentru Hristos, mamă a sfântului Vasile cel Bătrân și bunică a sfinților Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Petru al Sebastiei și Macrina cea Tânără. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la 30 mai[1] sau 14 ianuarie[2].

Viața

Lucrurile care se cunosc despre viața sfintei Macrina cea Bătrână (numită „cea Bătrână” ca să fie deosebită de nepoata ei, Macrina cea Tânără) provin din mărturiile de epocă ale nepoților ei Vasile cel Mare (Epistolele 204:7 și 223:3) și Grigorie de Nyssa („Viața Macrinei celei Tinere” - Vita Macrinae Junioris), dintr-un panegiric al sfântului Grigorie de Nazianz despre sfântul Vasile (Oratio 43), precum și din tradiția Bisericii concretizată în sinaxare.

Sfânta Macrina cea Bătrână s-a născut și a trăit în Neocezareea din Pont (azi orașul Niksar din Nordul Turciei). A fost botezată de către sfântul Grigorie Taumaturgul (prăznuit la 17 noiembrie) și s-a hrănit duhovnicește din învățătura acestuia, pe care a transmis-o și copiilor și nepoților ei[3]. A păstrat și o parte din moaștele sfântului Grigorie Taumaturgul, pe care le-a pus mai apoi în paraclisul familiei de la Annesi (în Pont, pe malurile râului Iris, nu departe de Neocezareea).

Cum sfântul Grigorie Taumaturgul a murit între anii 270 și 275, este probabil ca ea să se fi născut chiar mai înainte de anul 260.

Macrina cea Bătrână și soțul ei (al cărui nume nu este cunoscut) erau creștini de neam ales care au mărturisit pe Hristos în timpul persecuției împăratului Maximin Daia sau a împăratului Galerius (305-314) și au trebuit să se refugieze în munții Pontului, pe țărmul Mării Negre, unde au trăit timp de șapte ani (306–313), fiind hrăniți în mod minunat de fiarele sălbatice[4]. După încheierea persecuției ei s-au retras pe domeniul familial de la Annesi[5].

Nu mult după aceea a devenit văduvă și s-a dedicat educației copiilor și nepoților ei, dintre care mai mulți au devenit sfinți.

Se crede că a murit la începutul anilor 340 d.Hr.[6] și a fost înmormântată în paraclisul familiei din Annesi.

Posteritatea

Sfântul Grigorie de Nyssa o numește „ilustra Macrina (...) mama tatălui nostru, care a mărturisit pe Hristos ca un bun atlet în timpul persecuțiilor”[7]. Tot el, mai spune: „Părinții tatălui meu au avut bunurile confiscate pentru că au mărturisit pe Hristos. (...) Cu toate acestea, viața lor era atât de plină de credință încât nimeni nu era numit deasupra lor în acele vremuri.”[8].

Este considerată una din patroanele văduvelor, mamelor și bunicilor.

A se vedea și

Note

  1. Cf. Doxologia - https://doxologia.ro/sfanta-macrina-cea-batrana
  2. În Martirologiul roman, apud Nominis - https://nominis.cef.fr/contenus/saint/5163/Sainte-Macrine-l-Ancienne.html
  3. „Vorbesc despre slăvita Macrina, de la care am învățat cuvintele celui preabinecuvântat Grigorie [Taumaturgul], pe care ea, păstrându-le până în vremea sa printr-o tradiție neîntreruptă, le-a păzit și ea și m-a format și modelat pe mine, încă din copilărie, în învățăturile evlaviei.” - Sfântul Vasile, Scrisori, Ep. 223:3
  4. Grigorie de Nazianz, Oratio 43 - https://www.newadvent.org/fathers/310243.htm
  5. Probabil puținul care a rămas după persecuție și confiscarea averilor: „Părinții tatălui meu au avut bunurile confiscate pentru că au mărturisit pe Hristos.” - cf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Macrina, 980D : https://sourcebooks.fordham.edu/basis/macrina.asp
  6. Kirsch, Johann (1910), „St. Macrina the Elder”, The Catholic Encyclopedia - https://www.newadvent.org/cathen/09508b.htm
  7. Grigorie de Nyssa, Viața Macrinei (Către călugărul Olimpiu) 962 A
  8. Idem 980 D

Surse