Liturghia duminicală — desfăşurare
Liturghia duminicală — desfăşurare LXVII. Noi însă după acestea ne aducem aminte pururea unii altora de aceste lucruri. Şi cei care avem venim în ajutorul tuturor celor lipsiţi şi suntem pururea împreună unii cu alţii. Şi pentru toate câte ni s-au dat binecuvântăm pe Făcătorul a toate prin Iisus Hristos şi prin Duhul Sfânt. Şi în ziua numită a soarelui [duminica] se face strângerea la un loc a tuturor celor din oraşe şi din ţarini şi se citesc memoriile apostolilor şi scrierile profeţilor până când se poate. După care, când cel care citeşte încetează, întâi-stătătorul face prin cuvânt povăţuirea şi chemarea la imitarea acestor frumoase lucruri. După care ne ridicăm şi înălţăm toţi rugăciuni în comun; şi, precum spuneam mai înainte, când încetăm rugăciunea, se aduce pâine şi vin cu apă, iar întâistătătorul înalţă în chip asemănător, pe cât îi stă în putinţă, rugăciuni şi mulţumiri, iar poporul aclamă spunând „Amin”, şi se face împărţirea şi împărtăşirea fiecăruia din [Darurile] cele euharistizate, iar celor ce nu sunt de faţă li se trimite prin diaconi. Cei cu dare de mână şi care vor, dau fiecare în mod liber din ale lor cât vor; ceea ce se adună se depune la întâi-stătător, iar el vine în ajutorul orfanilor şi al văduvelor sau al celor lipsiţi din alt motiv, celor ce sunt în închisori, străinilor aflaţi în trecere şi, simplu spus, devine îngrijitor pentru toţi cei ce sunt în nevoi. Facem cu toţi strângerea la un loc în comun în ziua soarelui [duminica], pentru că e ziua întâi, în care Dumnezeu, schimbând întunericul şi materia, a făcut lumea, iar în aceeaşi zi Iisus Hristos Mântuitorul nostru a înviat din morţi; fiindcă L-au răstignit în ajunul zilei lui saturn [sâmbăta], iar în ziua de după cea a lui saturn, care este ziua soarelui [duminica], arătându-Se apostolilor şi învăţăceilor Săi, i-a învăţat acestea pe care vi le-am expus şi vouă spre cercetare. îndemn final LXVIII. Şi dacă vi se pare că au raţiune şi adevăr, cinstiţi-le; iar dacă vi se par o neghiobie, dispreţuiţi-le ca pe nişte lucruri neghioabe! Dar nu hotărâţi moarte, ca împotriva unor duşmani, împotriva noastră care nu vă facem nici o nedreptate. Căci v-am spus mai înainte că, de veţi stărui în nedreptate, nu veţi scăpa de judecata viitoare a lui Dumnezeu, iar noi vom striga: Ce-i place lui Dumnezeu aceasta să se facă!
