Liturghia Darurilor-A Sfantului Grigorie Dialogul

SFÂNTA ȘI DUMNEZEIASCA LITURGHIE

a Darurilor înainte-sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul

din 24 martie 2023, vineri: (†) Buna Vestire

• după Mineiul pe luna martie, ediţia 2019 şi Triodul, ediţia 2010

PREOTUL: Binecuvântată este împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA, închinându-se de trei ori: Amin. Şi îndată: Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

În timpul citirii de către cântăreț a Psalmului 103, preotul rostește, în taină, cele șapte rugăciuni ale Vecerniei:

STRANA citește cu glas lin și dulce, PSALMUL 103 Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! În strălucire şi în mare podoabă Te-ai îmbrăcat, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină. Cel ce întinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui; Cel ce pui norii suirea Ta, Cel ce umbli peste aripile vânturilor; Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc. Cel ce ai întemeiat pământul pe temeliile lui şi nu se va clătina în veacul veacului. Adâncul ca o haină este îmbrăcămintea Lui; peste munţi vor sta ape. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tău se vor înfricoşa. Se suie munţi şi se coboară văi, în locul în care le-ai întemeiat pe ele. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece şi nici nu se vor întoarce să acopere pământul. Cel ce trimiţi izvoare în văi, prin mijlocul munţilor vor trece ape. Adăpa-se-vor toate fiarele câmpului, asinii sălbatici setea îşi vor potoli. Peste acelea păsările cerului vor locui; din mijlocul stâncilor vor da glas. Cel ce adăpi munţii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va sătura pământul. Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre trebuinţa oamenilor; Ca să scoată pâine din pământ; şi vinul veseleşte inima omului. Ca să veselească faţa cu untdelemn şi pâinea inima omului o întăreşte. Sătura-se-vor copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-ai sădit; acolo păsările îşi vor face cuib. Lăcaşul cocostârcului în chiparoşi. Munţii cei înalţi adăpost cerbilor, stâncile scăpare iepurilor. Făcut-ai luna spre vremi, soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte, când vor ieşi toate fiarele pădurii. Puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu mâncarea lor. Răsărit-a soarele şi s-au adunat şi în culcuşurile lor se vor culca. Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Umplutu-s-a pământul de zidirea Ta. Marea aceasta este întinsă şi largă; acolo se găsesc târâtoare, cărora nu este număr, vietăţi mici şi mari. Acolo corăbiile umblă; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca să se joace în ea. Toate către Tine aşteaptă ca să le dai lor hrană la bună vreme. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăţi. Dar întorcându-Ţi Tu faţa Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor şi se vor sfârşi şi în ţărână se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tău şi se vor zidi şi vei înnoi faţa pământului. Fie slava Domnului în veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale. Cel ce caută spre pământ şi-l face pe el de se cutremură; Cel ce se atinge de munţi şi fumegă. Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul. Piară păcătoşii de pe pământ şi cei fără de lege, ca să nu mai fie. Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Soarele şi-a cunoscut apusul său. Pus-ai întuneric şi s-a făcut noapte. Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut! Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin. Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule! Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule! Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (se încheie melodios)

ECTENIA MARE PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru buna stare a sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi cea întru Hristos diaconime, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, orașul acesta, ţara aceasta şi pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara Maria, cu toți Sfinții să o pomenim. STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. STRANA: Ție, Doamne. PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin.

NOTĂ: Nu se pune Catismă, iar mutarea Sfintelor la Proscomidiar se va face de preot în taină, în timpul Stihirilor. (Este singurul caz în care Tipicul prevede a nu se pune Catismă la Liturghia Darurilor înainte-sfinţite.

PSALMUL 140

Stihurile următoare se cântă pe glasul 7: Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne! Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne! Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!

Stihurile următoare se citesc: Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele! Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele. Cu oamenii cei ce fac fărădelege şi cu aleşii lor nu mă voi însoţi. Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu. Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor; prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor; Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad. Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu. Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege. Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi trece.

PSALMUL 141 Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui îl voi spune. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu. Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea mea, Tu eşti partea mea în pământul celor vii! Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.

Şi îndată se cântă:

STIHIRILE PE 10

Stihira zilei din Triod – glasul 7, însuşi glasul Scoate din temniţă sufletul meu, ca să mărturisească numelui Tău. (Psalmul 141) Făcând vrednicia sufletului meu roabă patimilor, m-am asemănat dobitoacelor şi nu mă pot uita spre Tine, Preaînalte; ci plecându-mă în jos, Hristoase, ca vameşul mă rog strigând către Tine: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre mine şi mă mântuieşte. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie. (Psalmul 141) Făcând vrednicia sufletului meu roabă patimilor, m-am asemănat dobitoacelor şi nu mă pot uita spre Tine, Preaînalte; ci plecându-mă în jos, Hristoase, ca vameşul mă rog strigând către Tine: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre mine şi mă mântuieşte.

Stihirile Praznicului Bunei Vestiri - glasul 6 Podobie: Toată nădejdea... Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi glasul meu. (Psalmul 129) Sfatul cel mai înainte de veci, Gavriil, descoperindu-l ție, Fecioară, a stat înaintea ta, închinându-se şi zicând ție: Bucură-te, pământ nesemănat! Bucură-te, rug nears! Bucură-te, adânc cu anevoie de privit! Bucură-te, pod care duci la ceruri şi scară înaltă până la cer pe care a văzut-o Iacov! Bucură-te, năstrapă dumnezeiască a manei! Bucură-te, dezlegare a blestemului! Bucură-te, chemarea lui Adam, Domnul este cu tine. Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele. (Psalmul 129) Sfatul cel mai înainte de veci, Gavriil, descoperindu-l ție, Fecioară, a stat înaintea ta, închinându-se şi zicând ție: Bucură-te, pământ nesemănat! Bucură-te, rug nears! Bucură-te, adânc cu anevoie de privit! Bucură-te, pod care duci la ceruri şi scară înaltă până la cer pe care a văzut-o Iacov! Bucură-te, năstrapă dumnezeiască a manei! Bucură-te, dezlegare a blestemului! Bucură-te, chemarea lui Adam, Domnul este cu tine. De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine este milostivirea. (Psalmul 129) Sfatul cel mai înainte de veci, Gavriil, descoperindu-l ție, Fecioară, a stat înaintea ta, închinându-se şi zicând ție: Bucură-te, pământ nesemănat! Bucură-te, rug nears! Bucură-te, adânc cu anevoie de privit! Bucură-te, pod care duci la ceruri şi scară înaltă până la cer pe care a văzut-o Iacov! Bucură-te, năstrapă dumnezeiască a manei! Bucură-te, dezlegare a blestemului! Bucură-te, chemarea lui Adam, Domnul este cu tine. Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalmul 129) Te arăţi mie ca un om, zis-a Curata fecioară, către marele voievod, şi cum îmi grăieşti mie cuvinte mai presus de înţelegere? Că ai zis că Dumnezeu va fi cu mine şi Se va sălăşlui în pântecele meu. Dar cum voi fi sălaş desfătat, spune-mi, şi loc de sfinţenie al Celui ce şade mai presus de Heruvimi? Nu mă amăgi pe mine cu înşelăciune, că n-am cunoscut pofta. Nu cunosc nimic din cele ale nunții, deci cum voi naşte prunc? Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalmul 129) Te arăţi mie ca un om, zis-a Curata fecioară, către marele voievod, şi cum îmi grăieşti mie cuvinte mai presus de înţelegere? Că ai zis că Dumnezeu va fi cu mine şi Se va sălăşlui în pântecele meu. Dar cum voi fi sălaş desfătat, spune-mi, şi loc de sfinţenie al Celui ce şade mai presus de Heruvimi? Nu mă amăgi pe mine cu înşelăciune, că n-am cunoscut pofta. Nu cunosc nimic din cele ale nunții, deci cum voi naşte prunc? Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe Israel din toate farădelegile lui. (Psalmul 129) Te arăţi mie ca un om, zis-a Curata fecioară, către marele voievod, şi cum îmi grăieşti mie cuvinte mai presus de înţelegere? Că ai zis că Dumnezeu va fi cu mine şi Se va sălăşlui în pântecele meu. Dar cum voi fi sălaş desfătat, spune-mi, şi loc de sfinţenie al Celui ce şade mai presus de Heruvimi? Nu mă amăgi pe mine cu înşelăciune, că n-am cunoscut pofta. Nu cunosc nimic din cele ale nunții, deci cum voi naşte prunc? Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate popoarele. (Psalmul 116, 1) Acolo unde Dumnezeu voieşte, a zis cel fără de trup, se biruieşte rânduiala firii şi se lucrează cele ce sunt mai presus de înţelegere. Crede cuvintelor mele celor adevărate, Preasfântă, ceea ce eşti cu totul fără de prihană. Iar aceea a strigat: Fie mie acum după cuvântul tău, şi voi naşte pe Cel fără de trup, Care va lua trup din mine, ca să ridice, ca un Puternic, pe om la cinstea cea dintâi, prin unirea cu trupul. Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac. (Psalmul 116, 2) Acolo unde Dumnezeu voieşte, a zis cel fără de trup, se biruieşte rânduiala firii şi se lucrează cele ce sunt mai presus de înţelegere. Crede cuvintelor mele celor adevărate, Preasfântă, ceea ce eşti cu totul fără de prihană. Iar aceea a strigat: Fie mie acum după cuvântul tău, şi voi naşte pe Cel fără de trup, Care va lua trup din mine, ca să ridice, ca un Puternic, pe om la cinstea cea dintâi, prin unirea cu trupul.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

A Praznicului Bunei Vestiri - glasul 6 A lui Ioan Monahul Trimis a fost din cer Gavriil arhanghelul, să binevestească Fecioarei zămislirea. Şi, venind în Nazaret, cugeta în sine, de minune spăimântându-se: Cum Cel ce este necuprins întru cele de sus, din Fecioara va să se nască? Cel ce are scaun cerul şi aşternut picioarelor pământul, în pântece de fecioară încape. Spre Care cei cu câte şase aripi şi cei cu ochi mulți a privi nu pot, Acela numai prin cuvânt a Se întrupa din ea a binevoit! Al lui Dumnezeu este cuvântul acesta. Deci, pentru ce stau şi nu grăiesc Fecioarei? Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine! Bucură-te, Curată Fecioară! Bucură-te, Mireasă, care nu ştii de mire! Bucură-te, Maica Vieții! Binecuvântat este Rodul pântecelui tău! (se cântă cât mai rar)

În timp ce se cântă stihira de la „Şi acum...“, preotul face Vohodul (ieşirea cu cădelniţa); cântăreţii coboară atunci din strană, iar după ce

PREOTUL rosteşte: Înţelepciune! Drepţi!

STRANA cântă: Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a sfântului, fericitului, Iisuse Hristoase, venind la apusul soarelui, văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti, în toată vremea, a fi lăudat de glasuri cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă; pentru aceasta, lumea Te slăveşte. PREOTUL: Să luăm aminte! Pace tuturor! STRANA: Şi duhului tău. PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!

STRANA: PRIMUL PROCHIMEN AL TRIODULUI - glasul 4 Cel ce paşti pe Israel, la aminte! Cel ce povăţuieşti ca pe o oaie pe Iosif. (Psalm 79, 1) Stih: Cel ce şezi pe heruvimi, arată-Te înaintea lui Efraim şi Veniamin şi Manase. (Psalm 79, 2) Cel ce paşti pe Israel, la aminte! Cel ce povăţuieşti ca pe o oaie pe Iosif. Cel ce paşti pe Israel, la aminte! Cel ce povăţuieşti ca pe o oaie pe Iosif.

PRIMA PAREMIE A TRIODULUI PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: De la Facere, citire: (XII, 1 - 7) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: După aceea a zis Domnul către Avram: Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta Eu. Şi Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău şi vei fi izvor de binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta, iar pe cei ce te vor blestema îi voi blestema; şi se vor binecuvânta în tine toate neamurile pământului. Deci a plecat Avram, cum îi zisese Domnul, şi s-a dus şi Lot cu el. Avram însă era de şaptezeci şi cinci de ani, când a ieşit din Haran. Şi a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot, fiul fratelui său, şi toate averile ce agonisiseră ei şi toţi oamenii, pe care-i aveau în Haran, şi au ieşit, ca să meargă în ţara Canaanului şi au ajuns în Canaan. Apoi a străbătut Avram ţara aceasta de-a lungul până la locul numit Sichem, până la stejarul Mamvri. Pe atunci trăiau în ţara aceasta Canaaneii. Acolo S-a arătat Domnul lui Avram şi i-a zis: Ţara aceasta o voi da urmaşilor tăi. Şi a zidit Avram acolo un jertfelnic Domnului, Celui care i Se arătase. (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!

STRANA: AL 2-LEA PROCHIMEN AL TRIODULUI - glasul 2 Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru. (Psalm 80, 1) Stih: Cântaţi psalmi şi bateţi din timpane. (Psalm 80, 2) Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru. Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru.

CÂNTĂREȚUL: Porunciți!

Iar PREOTUL luând cu amândouă mâinile cădelniţa şi sfeşnicul cu lumânare, din faţa sfintelor uşi, se întoarce spre răsărit şi, însemnând în semnul crucii în faţa Sfintei Mese, zice: Înţelepciune! Drepţi!

Apoi întorcându-se spre apus, către credincioşi, vine între Ușile Împărătești și, făcând iarăși semnul Sfintei Cruci, zice cu glas tare: Lumina lui Hristos luminează tuturor!

A DOUA PAREMIE A TRIODULUI PREOTUL: Înţelepciune!

CÂNTĂREȚUL: De la Pilde, citire: (XIV, 15 - 26) PREOTUL: Să luăm aminte!

  	CÂNTĂREȚUL citeşte: Omul simplu crede toate vorbele; omul înţelept veghează paşii săi. Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost. Cel iute la mânie săvârşeşte nebunii, iar cel cumpănit se stăpâneşte. Cei nepricepuţi au parte de nebunie, pe când cei înţelepţi sunt încununaţi cu ştiinţă. Cei răi se pleacă înaintea celor buni şi cei nelegiuiţi stau la porţile celor drepţi. Săracul este dispreţuit chiar şi de prietenul lui, pe când prietenii celui bogat sunt fără de număr. Cel care nu bagă în seamă pe prietenul său săvârşeşte un păcat; iar cel ce se îndură de sărmani e fericit. Cu adevărat rătăcesc cei ce plănuiesc fărădelegea, iar cei ce cugetă la lucruri bune au parte de milostivire şi de adevăr. Orice osteneală duce la îndestulare, iar cuvintele fără rost la lipsă. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi; iar coroana celor nebuni este nebunia. Martorul drept scapă suflete, iar cel viclean spune numai minciuni. În frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare; fiii lui afla-vor (acolo) un liman. (se încheie melodios)

PAREMIILE PRAZNICULUI BUNEI VESTIRI DIN MINEI PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: De la Ieşire, citire: (3, 1-8) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: În vremea aceea, Moise păştea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul său. Şi depărtându-se odată cu turma în pustie, a ajuns până la muntele lui Dumnezeu, la Horeb; iar acolo i S-a arătat îngerul Domnului într-o pară de foc, ce ieşea dintr-un rug; şi a văzut că rugul ardea, dar nu se mistuia. Atunci Moise şi-a zis: „Mă duc să văd această arătare minunată: că rugul nu se mistuieşte“. Iar dacă a văzut Domnul că se apropie să privească, a strigat la el Domnul din rug şi a zis: „Moise! Moise!“. Şi el a răspuns: „Iată-mă, Doamne!“ Şi Domnul a zis: „Nu te apropia aici! Ci scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ sfânt!“ Apoi i-a zis iarăşi: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov!“ Şi şi-a acoperit Moise faţa sa, că se temea să privească pe Dumnezeu. Zis-a Domnul către Moise: „Am văzut necazul poporului Meu în Egipt şi strigarea lui de sub apăsători am auzit şi durerea lui o ştiu. M-am coborât dar să-l izbăvesc din mâna egiptenilor, să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-un pământ roditor şi larg, în ţara unde curge miere şi lapte, în ţinutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor şi al Iebuseilor.“ (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: De la Pilde, citire: (8, 22-30) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: Domnul m-a zidit la începutul lucrărilor Lui; înainte de lucrările Lui cele mai de demult. Eu am fost din veac întemeiată de la început, înainte de a se fi făcut pământul. Nu era adâncul atunci când am fost născută, nici chiar izvoare încărcate cu apă. Înainte de a fi fost întemeiaţi munţii şi înaintea văilor eu am luat fiinţă. Când încă nu era făcut pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de praf din lume. Când El a întemeiat cerurile eu eram acolo; când El a tras bolta cerului peste faţa adâncului, când a întărit norii sus şi izvoarele adâncului curgeau din belşug, când El a pus hotar mării, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri şi când El a aşezat temeliile pământului, atunci eu eram ca un copil mic alături de El, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa Lui. (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: De la Facere, citire: (28, 10-17) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: Iar Iacov ieşind din Beer-Şeba, s-a dus în Haran. Ajungând însă la un loc, a rămas să doarmă acolo, căci asfinţise soarele. Şi luând una din pietrele locului aceluia şi punându-şi-o căpătâi, s-a culcat în locul acela. Şi a visat că era o scară, sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe ea. Apoi S-a arătat Domnul în capul scării şi i-a zis: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme! Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi. Urmaşii tăi vor fi mulţi ca pulberea pământului şi tu te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi, şi se vor binecuvânta întru tine şi întru urmaşii tăi toate neamurile pământului. Iată, Eu sunt cu tine şi te voi păzi în orice cale vei merge; te voi întoarce în pământul acesta şi nu te voi lăsa până nu voi împlini toate câte ţi-am spus“. Iar când s-a deşteptat din somnul său, Iacov a zis: „Domnul este cu adevărat în locul acesta şi eu n-am ştiut!“ Şi, spăimântându-se Iacov, a zis: „Cât de înfricoşător este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!“ (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: Din prorocia lui Iezechiel, citire: (43, 26-27 şi 44, 1) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: „Şapte zile să facă ispăşire pentru jertfelnic, să-l cureţe şi să-l sfinţească. Iar după sfârşitul acestor zile, în ziua a opta şi mai departe, preoţii vor înălţa, pe jertfelnic, arderile de tot ale voastre şi jertfele de împăcare şi Eu Mă voi milostivi spre voi“, zice Domnul Dumnezeu. Apoi m-a dus bărbatul acela înapoi la poarta cea din afară a templului, spre răsărit, şi aceasta era închisă. (se încheie melodios)

PREOTUL: Înţelepciune! CÂNTĂREȚUL: De la Pilde, citire: (9, 1-11) PREOTUL: Să luăm aminte! CÂNTĂREȚUL citește: Înţelepciunea şi-a zidit casă rezemată pe şapte stâlpi, a înjunghiat vite pentru ospăţ, a pregătit vinul cu mirodenii şi a întins masa sa. Ea a trimis slujnicele sale să strige pe vârfurile dealurilor cetăţii: „Cine este neînţelept să intre la mine!“ Şi celor lipsiţi de buna-chibzuială le zice: „Veniţi şi mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii. Părăsiţi neînţelepciunea ca să rămâneţi cu viaţă şi umblaţi pe calea cea dreaptă a priceperii!“ Cel ce ceartă pe batjocoritor îşi atrage dispreţul şi cel ce dojeneşte pe cel fără de lege îşi atrage ocara. Nu certa pe cel batjocoritor ca să nu te urască; dojeneşte pe cel înţelept şi el te va iubi. Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt. Căci prin Domnul se vor înmulţi zilele tale şi se vor adăuga ţie ani de viaţă. (se încheie melodios)

PREOTUL, luând lumânarea și cădelnița și stând în fața Sfintei Mese, cântă, cădind, de trei ori, înaintea Sfintei Mese: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. PREOTUL rămâne în fața Sfintei Mese până ce strana repetă aceeași cântare, după care merge în latura de miazăzi a Sfintei Mese și de acolo rostește stihul întâi, cădind de trei ori: Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine! STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. PREOTUL, venind după aceea în partea dinspre răsărit, rostește stihul al doilea, cădind de trei ori: Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele! STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. PREOTUL merge apoi în partea dinspre miazănoapte și de aici rostește stihul al treilea, cădind de trei ori: Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele. STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. PREOTUL, întorcându-se spre Proscomidiar și cădind de trei ori, zice: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. STRANA: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară. PREOTUL, întorcându-se înaintea Sfintei Mese, zice: Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Apoi, cântă el însuși: Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta... STRANA: ...ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară.

În acest timp preotul tămâiază de trei ori dintre Uşile Împărăteşti spre credincioşi. Apoi face trei metanii mari înaintea Sfintei Mese, şi, împreună cu el, toţi credincioşii.

ECTENIA ÎNTREITĂ PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru să zicem. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și mântuirea lui. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai marii orașelor și ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru sănătatea şi pentru mântuirea lor. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos fraţi ai noştri. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)

PREOTUL: Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuințe, care sunt tipărite la sfârșitul Liturghierului. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori) PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă. STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)

În timpul ecteniei PREOTUL zice în taină Rugăciunea cererii stăruitoare: Doamne, Dumnezeul nostru, primește această rugăciune stăruitoare de la noi, robii Tăi și ne miluiește, după mulțimea milei Tale, și trimite îndurările Tale peste noi și peste tot poporul Tău, care așteaptă de la Tine mare și bogată milă. şi cu glas tare ecfonisul: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

STRANA: Amin.

ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI

PREOTUL: Rugaţi-vă cei chemaţi, Domnului. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca Domnul să-i miluiască pe dânșii. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i înveţe cuvântul adevărului. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să le descopere Evanghelia dreptăţii. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i unească pe ei cu Sfânta Sa sobornicescă şi apostolică Biserică. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Mântuieşte, miluieşte, apără şi-i păzeşte pe ei, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi.

STRANA: Ţie, Doamne.

PREOTUL citește în taină Rugăciunea pentru cei chemați: Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Ziditorule și Făcătorule a toate, Cel ce voiești ca toți să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină, caută spre robii Tăi cei chemați și-i izbăvește pe dânșii de înșelăciunea cea veche și de vicleșugul potrivnicului Cheamă-i pe dânșii la viața cea veșnică; luminează sufletele și trupurile lor; numără-i cu turma Ta cea cuvântătoare, peste care a fost chemat numele Tău cel sfânt. şi cu glas tare ecfonisul: Ca şi aceştia împreună cu noi să mărească preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI PENTRU LUMINARE

PREOTUL: Câți sunteți chemați ieșiți! Cei chemați ieșiți! Câți sunteți pentru luminare apropiați-vă! Rugați-vă cei pentru luminare Domnului. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Cei credincioși, pentru frații care se pregătesc pentru sfânta luminare și pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Ca Domnul Dumnezeul nostru să-i întărească pe dânșii și să le dea putere. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i lumineze cu lumina cunoștinței și a dreptei credințe. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i învrednicească, la vremea cuvenită, de baia nașterii de a doua, de iertarea păcatelor și de veșmântul nestricăciunii. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i nască din nou prin apă și prin Duh. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să le dăruiască lor desăvârșirea credinței. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Să-i numere cu sfânta și aleasa Lui turmă. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Apără, mântuiește, miluiește și-i păzește pe dânșii, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Cei pentru luminare, capetele voastre Domnului să le plecați. STRANA: Ţie, Doamne.

PREOTUL citește în taină: Rugăciunea pentru cei care se pregătesc pentru sfânta luminare: Arată, Stăpâne, fața Ta peste cei care se pregătesc pentru sfânta luminare și doresc să se curățească de întinăciunea păcatului; luminează gândul lor; fă-i statornici în credință, întărește-i în nădejde, desăvârșește-i în dragoste, arată-i mădulare cinstite ale Hristosului Tău, Care S-a dat pe Sine răscumpărare pentru sufletele noastre. şi cu glas tare ecfonisul: Că Tu ești luminarea noastră și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL: Câți sunteți pentru luminare ieșiți! Cei pentru luminare ieșiți! Câți sunteți chemați ieșiți! Ca nimeni din cei chemați să nu rămână. Câți suntem credincioși, iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Apără, mîntuiește, miluiește și ne păzește pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău.

PREOTUL citește, în taină, Rugăciunea întâi pentru credincioși: Dumnezeule Cel mare și lăudat, care prin moartea de viață făcătoare a Hristosului Tău, din stricăciune la nestricăciune ne-ai mutat, liberează toate simțurile noastre din amorțirea patimilor, punându-le lor povățuitor bun cugetul cel dinăuntru; și ochiul să fie ferit de toată vederea vicleană și auzul nestrăbătut de cuvintele deșarte, iar limba curată de vorbe necuviincioase. Curățește buzele noastre, cu care Te lăudăm pe Tine, Doamne, fă ca mâinile noastre să fie ferite de fapte rele și să lucreze numai cele bineplăcute Ție, toate mădularele și gândurile noastre întărindu-le cu harul Tău. şi cu glas tare ecfonisul: Înțelepciune! Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluieşte.

PREOTUL citește în taină: Rugăciunea a doua pentru credincioși: Stăpâne Sfinte, Preabunule, rugămu-Te pe Tine, Cel bogat în milă: Milostiv fii nouă, păcătoșilor, și ne fă vrednici de primirea Unuia Născut Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Împăratul slavei. Căci, iată, Preacuratul Lui Trup și de viață făcătorul Sânge, în acest ceas intrând, va să se pună înainte pe această masă de taină, fiind înconjurat, în chip nevăzut, de mulțimea oștirilor îngerești. Și ne dăruiește, fără de osândă, împărtășirea cu acestea, ca, prinr-însele luminându-se ochiul gândului nostru, fii ai luminii și ai zilei să ne facem. PREOTUL: Înţelepciune! După darul Hristosului Tău cu care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. STRANA: Amin.

STRANA: CÂNTAREA HERUVIMICĂ (prima parte) Acum Puterile cerești împreună cu noi nevăzut slujesc; că, iată, intră Împăratul slavei. Iată, jertfa tainică săvârșită, de dânsele este înconjurată... (se cântă până când preotul iese pe ușa dinspre miazănoapte) În acest timp preotul, stând în fața sfintei mese, zice și el (de trei ori) în taină Heruvicul Acum puterile cerești..., închinându-se de fiecare dată; apoi deschide dvera (perdeaua) și sfintele uși, ia cădelnița și cădește altarul și naosul, ca de obicei (cădire mică), zicând încet Psalmul 50. După aceea se închină de două ori în fața Sfintei Mese, sărută sfântul antimis, Sfânta Cruce, Sfânta Masă, se închină încă o dată, apoi se întoarce spre stânga și se pleacă spre credincioși, dintre ușile împărătești, cerându-și iertare: Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește. Merge la proscomidiar, cădește Sfintele Daruri (de 3 ori), își pune pe spate Aerul, ia sfântul disc cu dreapta, ținându-l la frunte, iar sfântul potir cu stânga, ținându-l în dreptul pieptului; înaintea preotului merge paracliserul cu lumânarea și cădelnița cădind. Când la strană s-au terminat de cântat cuvintele: ...de dânsele este înconjurată ..., se sună clopoțelul, credincioșii îngenunchează, iar preotul și cel ce merge înaintea lui, în cea mai profundă tăcere, ies pe ușa dinspre nord și pășesc încet, fără să zică nimic, ocolind astfel prin mijlocul naosului. Ajuns în mijlocul naosului, preotul se oprește puțin, face semnul Crucii cu sfântul disc spre credincioși, fără să zică ceva, se întoarce (spre stânga) și merge în tăcere, intrând în sfântul altar prin Ușile Împărătești. Se sună din nou clopoțelul, credincioșii se ridică în picioare, iar

STRANA cântă CÂNTAREA HERUVIMICĂ (partea a doua) ...Cu credință și cu dragoste să ne apropiem, ca părtași vieții veșnice să ne facem. Aliluia. Aliluia. Aliluia.

ECTENIA CERERILOR

PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară Domnului. STRANA: Doamne miluiește. PREOTUL: Pentru Cinstitele și mai înainte Sfințitele Daruri ce sunt puse înainte, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Ca iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce le-a primit pe ele în sfântul, cel mai presus de ceruri și duhovnicescul Său jertfelnic, întru miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne trimită nouă dumnezeiescul har și darul Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL rostește în taină Rugăciunea: Dumnezeul tainelor celor negrăite și nevăzute, la care sunt vistieriile cele ascunse ale înţelepciunii şi ale cunoştinţei; Care ne-ai descoperit slujirea acestei Liturghii şi, pentru multă iubirea Ta de oameni, ne-ai pus pe noi, păcătoşii, să-Ţi aducem daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi pentru cele din neştiinţă ale poporului; Însuţi, nevăzutule Împărat, Cel ce faci lucruri mari şi nepătrunse, slăvite şi minunate şi fără de număr, caută spre noi, nevrednicii robii Tăi, cei ce stăm înaintea sfântului Tău jertfelnic, ca înaintea tronului de heruvimi, pe care odihneşte Unul-Născut, Fiul Tău şi Dumnezeul nostru, prin înfricoşătoarele taine ce sunt puse înainte; şi, liberându-ne pe noi şi pe credinciosul Tău popor de toată necurăţia, sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, ale tuturor, cu sfinţire neştearsă; ca, în cuget curat, cu faţă neînfruntată şi cu inima luminată, împărtăşindu-ne cu aceste Dumnezeieşti şi Sfinte Taine şi, printr-Însele, vii făcându-ne, să ne unim cu Însuşi Hristosul Tău, Adevăratul nostru Dumnezeu, Care a zis: Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu întru el; ca sălăşluindu-se şi petrecând întru noi Cuvântul Tău, Doamne, să ne facem locaş al Preasfântului şi închinatului Tău Duh, izbăvindu-ne de toată uneltirea diavolească, ce se lucrează în faptă sau în cuvânt sau în gând, şi să dobândim bunătăţile cele făgăduite nouă, împreună cu toţi sfinţii Tăi, care din veac au bineplăcut Ţie. PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de păcat, de la Domnul să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de la Domnul să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii, de la Domnul să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace şi întru pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos, să cerem. STRANA: Dă Doamne. PREOTUL: Unitatea credinței și împărtășirea Sfântului Duh cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. STRANA: Ţie, Doamne. PREOTUL: Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire, fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeu-Tatăl Cel ceresc, şi a zice: STRANA: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ; pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. PREOTUL: Că a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL: Pace tuturor! STRANA: Şi duhului tău. PREOTUL: Capetele noastre, Domnului să le plecăm! STRANA: Ţie, Doamne. PREOTUL rostește încet: Dumnezeule Cel singur bun și milostiv, Care întru cele de sus locuiești și spre cei smeriți privești, caută cu ochi milostivi spre tot poporul Tău și-l păzește pe el. Și ne învrednicește pe noi toți, fără de osândă să ne împărtășim cu aceste făcătoare de viață Taine ale Tale; că Ție am plecat capetele noastre, de la Tine așteptând mila Ta cea bogată. Apoi, cu voce tare, Ecfonisul: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL se roagă în taină: Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, din sfântul Tău locaș și de pe Tronul slavei împărăției Tale și vino ca să ne sfințești pe noi, Cel ce sus împreună cu Tatăl șezi, și aici, în chip nevăzut, împreună cu noi ești. Și ne învrednicește, prin mâna Ta cea puternică, a ni se da nouă Preacuratul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge și, prin noi, la tot poporul. Apoi Preotul în Sfântul Altar se închină de trei ori, zicând în taină, de fiecare dată: Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul, și mă miluiește! PREOTUL: Să luăm aminte! Sfintele cele mai înainte sfințite, sfinţilor! STRANA: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. Amin. În timp ce preotul se împărtășește, strana cântă chinonicul: STRANA: Gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia! (sau una, două pricesne) PREOTUL: Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, apropiaţi-vă! STRANA: Binecuvânta-voi pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea. PREOTUL rostește rugăciunea: Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. De asemenea, cred că Acesta este însuşi Preacuratul Tău Trup şi acesta este însuşi Scumpul Tău Sânge. Deci mă rog Ţie: Miluieşte-mă şi-mi iartă păcatele mele cele de voie şi cele fără de voie, cele săvârșite cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, cele cu ştiinţă şi cu neştiinţă. Şi mă învredniceşte ca, fără de osândă, să mă împărtăşesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Amin. Cinei Tale celei de taină, astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda, ci, ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-mă, Doamne, întru Împărăţia Ta. Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a trupului. Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu (Numele) cu Cinstitul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viaţa de veci. Amin. În acest timp STRANA cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, Aliluia, Aliluia! PREOTUL: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. STRANA: Pâinea cea cerească și paharul vieții gustați și vedeți că bun este Domnul. Aliluia, Aliluia, Aliluia. PREOTUL: Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să lăudăm slava Ta; că ne-ai învrednicit a ne împărtăşi cu Sfintele, Cele fără de moarte, cu Preacinstitele şi de viaţă Făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne pe noi întru sfinţenia Ta, toată ziua să ne învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, Aliluia, Aliluia! PREOTUL: Drepţi! Primind dumnezeieştile, sfintele, prea curatele, nemuritoarele, cereştile şi de viaţă făcătoarele, înfricoşătoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulţumim Domnului. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi, Dumnezeule, cu harul Tău. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de păcat cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră, lui Hristos Dumnezeu, să o dăm. STRANA: Ţie, Doamne. PREOTUL: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL: Cu pace să ieşim. STRANA: Întru numele Domnului. PREOTUL: Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte.

PREOTUL rosteşte: RUGĂCIUNEA AMVONULUI Stăpâne, Atotțiitorule, Cel ce cu întelepciune ai zidit toată făptura și, pentru nespusa Ta purtare de grijă și multa Ta bunătate, ne-ai adus întru aceste preacinstite zile, spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre înfrânarea poftelor și spre nădejdea învierii; Care, în patruzeci de zile, ai dat în mâna slujitorului Tău Moise tablele cele cu dumnezeiești slove, dă-ne nouă, Bunule, lupta cea bună să luptăm, calea postului să o săvârșim, credința nedespărțită să o păzim, capetele nevăzuților balauri să le sfărâmăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm și fără osândă să ajungem a ne închina și sfintei Învieri. Că S-a binecuvântat şi S-a preaslăvit preacinstitul şi de mare-cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi Al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. Fie numele Domnului binecuvântat, de acum si până-n veac. (de trei ori, cu câte o metanie)

Conform ultimei ediţii a Liturghierului (2012), la mănăstiri se adaugă acum, sau după Otpust: Slavă..., Şi acum..., urmate de Psalmul 33: Bine voi cuvânta pe Domnul... Pe cale de consecinţă, la bisericile de enorie, acestea nu se zic.

PREOTUL: Domnului să ne rugăm. STRANA: Doamne miluieşte. PREOTUL: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. STRANA: Amin. PREOTUL: Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ţie. STRANA: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Și acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin. Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Părinte binecuvintează! PREOTUL: Cel ce a binevoit a Se întrupa pentru mântuirea noastră, Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile preacuratei Maicii Sale, ale Sfinţilor, slăviților şi întru tot lăudaţilor Apostoli, ale Sfântului (Numele Sfântului al cărui hram îl poartă biserica), ale celui între sfinţi Părintelui nostru Grigorie Dialogul, a cărui Dumnezeiască Liturghie am săvârșit, ale Sfinţilor, Drepţilor și dumnezeieştilor Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor. STRANA: Amin. PREOTUL: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. STRANA: Amin. (lung)