Canonul apostolic al Bisericii

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Canonul apostolic al Bisericii Didahia celor Doisprezece Apostoli (Siria occidentală, cca 50 sau 90-100 d. Hr.)[1] învăţătura Domnului prin cei Doisprezece Apostoli către neamuri/păgâni

Cele Două Căi

1 Sunt două căi: una a vieţii şi una a morţii [Ir 21, 8], şi mare e diferenţa între cele două.

Calea vieţii

2 Aşadar, calea vieţii e aceasta: Mai întâi, să iubeşti pe Dumnezeu Care te-a făcut [Dt 6, 5; Mt 22, 37], în al doilea rând, pe aproapele tău ca pe tine însuţi [Lv 19, 18; Ml 22, 39], iar toate câte ai vrea să nu ţi se facă ţie, nu le face nici tu altora [Tob 4, 15; Mt 7, 12].

Secţiune evanghelică

3 Iar învăţătura acestor cuvinte este aceasta: Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi rugaţi-vă pentru vrăjmaşii voştri, postiţi pentru cei ce vă prigonesc [Mt 5, 44], căci ce mulţumire puteaţi avea dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc? Oare păgânii nu fac acelaşi lucru [Mt 5, 46-47]? Voi însă iubiţi pe cei ce vă urăsc [Mt 5, 44] şi nu veţi avea duşmani.

4 Abţine-te de la poftele carnale şi trupeşti. Dacă-ţi dă cineva o palmă peste obrazul drept, întoarce-i-1 şi pe celălalt [Mt 5, 39] şi vei fi desăvârşit. Dacă te obligă să mergi cu el o milă, du-te cu el două [Mt 5,41]. Dacă-ţi ia cineva haina, dă-i şi cămaşa [Mt 5,40]. Dacă-ţi ia cineva ce e al tău, nu-1 cere înapoi [Lc 6, 30], căci nu vei putea.

5 Oricui cere ceva de la tine dă-i şi nu refuza [Mt 5,42], căci Tatăl vrea să se dea în dar din darurile Sale. Fericit cel ce dă potrivit poruncii, căci este nevinovat. Vai celui ce ia! Căci dacă ia având nevoie, va fi nevinovat, dar dacă ia neavând nevoie, va da socoteală de ce a luat şi pentru ce; şi fiind reţinut va fi cercetat pentru cele pe care le-a făcut şi nu va ieşi de acolo până nu va da şi ultimul bănuţ [Ml 5, 26].

6 Dar tot despre aceste lucru s-a zis: „Să asude milostenia ta până ce vei şti cui să o dai [cf. Sir 12, 1].

Poruncile

I I 1 A doua poruncă a învăţăturii: ’ Să nu ucizi [Iş 20, 15], să nu faci adulter [Iş 20, 13]; să nu strici copii, să nu desfrânezi, să nu furi [Iş 20, 14]; să nu faci farmece [Dt 18, 10]; să nu omori copilul prin slricăciune/avort, nici să nu-1 ucizi pe cel născut; să nu pofteşti cele ale aproapelui [7ş 20, 17] .3 Să nu te juri [Mt 5, 33], să nu dai mărturie mincinoasă [Iş 20, 16], să nu vorbeşti de rău [/ş 21, 16], să nu fi ranchiunos [Pr 12, 21; Za 7, 10] .4 Să nu fii duplicitar în gândire, nici în cuvânt [Sir 5, 9. 14; 6, I], căci duplicitatea în cuvânt e o cursă de moarte.J Cuvântul tău să nu fie mincinos, nici gol, ci amestecat cu fapta. 6 Să nu fii lacom, nici răpitor, nici făţarnic, nici răutăcios, nici mândru; şi să nu primeşti sfat rău împotriva aproapelui tău. 7 Să nu urăşti pe nici un om, ci pe unii să-i mustri, pentru alţii să tc rogi, iar pe alţii să-i iubeşti mai mult decât sufletul tău.

Povăţuirea înţeleptului

I I I1 Copilul meu, fugi de orice rău şi de tot ce seamănă cu e l.J Nu fi furios, căci mânia duce la omor, nici zelos, nici certăreţ, nici irascibil, căci din toate acestea se nasc ucigaşii. 3 Copilul meu, nu fi pofticios, căci pofta duce la desfrâu, nici cu vorbe de ruşine, nici cu ochi indiscret, căci din toate acestea se naşte adulterul. 4 Copilul meu, nu ghici în zborul păsărilor, căci aceasta duce la idolatrie, nici nu practica incantaţii, astrologia sau purificări, nici nu voi să vezi sau să auzi aceste lucruri, căci din toate acestea se naşte idolatria. Copilul meu, nu fi mincinos, căci minciuna duce la furt, nici iubitor de arginţi, nici de slavă deşartă, căci din toate acestea se nasc hoţiile. 6 Copilul meu, nu fi murmurător, căci murmurul duce la blasfemie, nici arogant, nici nu gândi lucruri rele, căci din toate acestea se nasc blasfemii. 7 Fii însă blând, fiindcă cei blânzi vor moşteni pământul [Fi 36, Î l ] .5 Fii îndelung-răbdător, milostiv, lipsit de răutate, liniştit şi bun, şi tremură mereu pentru cuvintele pe care le-ai auzit [cf. Is 66, 2]. 9 Nu te înălţa pe tine însuţi, nici nu da sufletului tău îndrăzneală. Să nu se lipească sufletul tău cu cei trufaşi, ci să petreci cu cei drepţi şi smeriţi. 10 Lucrurile care ţi se întâmplă primeşte- le ca pe nişte lucruri bune, ştiind că nimic nu se face fără Dumnezeu.

I V 1 Copilul meu, adu-ţi aminte zi şi noapte de cel ce îţi grăieşte cuvântul lui Dumnezeu şi să-l cinsteşti ca pe Domnul, căci unde se vorbeşte de domnie, acolo este Domnul. 2 Caută în fiecare zi feţele sfinţilor, ca să te odihneşti în cuvintele lor. 3 Să nu faci schisme/rupturi, ci să împaci pe cei ce se luptă; să judeci cu dreptate şi să nu te uiţi la faţa omului când mustri pentru greşeli. 4 Să nu te îndoieşti dacă un lucru va fi sau nu. 5 Nu-ţi întinde mâinile când e să iei şi nu le strânge când e să dai [Dt 15, 7; Sir 4, 31]. 6 Dacă ai prin lucrul mâinilor tale, dă ca răscumpărare pentru păcatele tale. 7 Să nu şovăi să dai, nici să nu murmuri dacă dai, căci vei cunoaşte Cine e Cel ce-ţi dă în schimb răsplată bună [Pr 19, 17]. 8 Nu-ţi întoarce spatele de la cel lipsit [Sir 4, 5], şi să pui în comun cu fratele tău toate şi să nu spui că sunt ale tale; căci dacă veţi fi părtaşi în nemurire, cu atât mai mult în cele muritoare? 9 Să nu-ţi iei mâna de pe fiul tău de pe fiica ta, ci din tinereţe să-i înveţi frica de Dumnezeu. 10 Să nu porunceşti cu asprime sclavului sau slujnicei tale care-şi pune nădejdea în Acelaşi Dumnezeu, ca nu cumva să nu se mai teamă de Dumnezeu Care e peste amândoi, căci El nu vine să cheme după faţa [omului], ci peste cei al căror duh l-a pregătit. 11 Iar voi, sclavii, supuneţi-vă stăpânilor voştri cu ruşine şi teamă ca unui chip [typos] al lui Dumnezeu. 2 Să urăşti orice făţărnicie şi tot ce nu e plăcut Domnului. 13 Să nu părăseşti poruncile Domnului, ci să păzeşti cele ce ai primit, fără să adaugi sau să scoţi ceva [Dl 4, 2; 13, 1]. 14 în adunare/biserică [ekklesia] să-ţi mărturiseşti greşelile şi să nu vii la rugăciunea ta cu conştiinţă rea. Aceasta este calea vieţii.

Calea morţii

V I Iar calea morţii e aceasta: întâi de toate, este rea şi plină de blestem: ucideri, adultere, pofte, desfrânări, hoţii, idolatrii, vrăjitorii, răpiri, mărturii mincinoase, făţărnicii, duplicităţi, viclenie, trufie, răutate, aroganţă, lăcomie, vorbe de ruşine, gelozie, îndrăzneală, mândrie; prigonitorii celor buni, urătorii adevărului, iubitorii minciunii, necunoscătorii răsplăţii dreptăţii, nealipiţi de bine, nici de judecata dreaptă, veghetorii nu pentru bine, ci pentru rău, cei departe de blândeţe şi răbdare, iubitorii de cele deşarte, urmăritorii răsplătirii, nemilostivii faţă de cel sărac, cei ce nu suferă pentru cel chinuit, cei ce nu-L cunosc pe Făcătorul lor, omorâtorii de copii, stricătorii făpturii lui Dumnezeu, cei ce întorc spatele celui lipsit, cei care-1 chinuie pe cel necăjit, apărătorii celor bogaţi, judecătorii fărădelege ai celor sărmani, păcătoşii înrăiţi.

Izbăviţi-vă, copii, de toţi aceştia!

VII Vezi ca nimeni să nu te facă să rătăceşti de la această cale a învăţăturii, fiindcă te învaţă în afara de Dumnezeu. 2 Căci dacă vei putea să porţi tot jugul Domnului [Mt 11, 29], vei fi desăvârşit; dar dacă nu vei putea, fă ce poţi. 3 Cât despre mâncăruri, poartă ce poţi; dar abţine-te tare de la cărnurile jertfite idolilor [idolotite], căci sunt o adorare [latreia] adusă unor zei morţi. Botezul

VII1 Iar cu privire la Botez, aşa să botezaţi: după ce aţi spus înainte toate acestea, botezaţi/cufundaţi în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh [Mt 28, 19] în apă curgătoare. 2 Iar dacă n-aveţi apă curgătoare, botezaţi/cufundaţi în altă apă; dacă nu puteţi în apă rece, în caldă. 3 Iar dacă nu ai nici una, nici alta, varsă apă pe cap de trei ori în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 4 Dar să postească înainte de Botez cel ce botează şi cel botezat şi dacă pot şi alţii, iar celui ce se botează porunceşte-i să postească o zi sau două înainte.

Postul şi rugăciunea

VIII' Iar posturile voastre să nu fie odată cu cele ale făţarnicilor [hypokritai — fariseilor], căci ei postesc luni şi joi, voi însă să postiţi miercuri şi vineri. Şi nu vă rugaţi ca făţarnicii, ci cum a poruncit Domnul în Evanghelia Sa, aşa să vă rugaţi [Mt 6, 9-13; Lc 11, 2—4]: Tatăl nostru Care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău! Vină împărăţia Ta! Facă-se voia Ta precum în cer aşa şi pe pământ! Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi! Şi ne lasă nouă datoria noastră, precum şi noi lăsăm datornicilor noştri! Şi nu ne duce în încercare [persecuţie]! Ci [atunci] izbăveşte-ne de cel rău! Că a Ta e puterea şi slava în veci! De trei ori pe zi să vă rugaţi aşa.

Euharistia

I X 1 Iar cu privire la Euharistie/Mulţumire, aşa să mulţumiţi: Mai întâi cu privire la pahar: Mulţumim Ţie, Tată al nostru, pentru sfânta vie a lui David, slujitorul [paidos] Tău, pe care ne-ai facut-o cunoscută prin Iisus, Slujitorul Tău [Paidos Sou], Ţie slavă în veci!

3 Iar cu privire la frângere: Mulţumim Ţie, Tatăl nostru, pentru viaţa şi cunoaşterea, pe care ni le-ai făcut cunoscute prin Iisus, Slujitorul Tău. Ţie slavă în veci! 4 Aşa cum această frângere era risipită pe munţi şi, adunată, s-a făcut una, aşa să se adune şi Biserica Ta de la marginile pământului în împărăţia Ta. Că a Ta este slava şi puterea prin Iisus Hristos în veci! J Nimeni să nu mănânce, nici să bea din Euharistia voastră, ci cei botezaţi în Numele Domnului, căci despre acest lucru a zis Domnul: „Nu daţi cele sfinte câinilor!” [Mt 7, 6].

X 1 Iar după ce v-aţi săturat, aşa să mulţumiţi: ' îţi mulţumim, Tată sfânt, pentru sfânt Numele Tău, pe care l-ai făcut să se sălăşluiască în inimile noastre, şi pentru cunoaşterea, credinţa şi nemurirea, pe care ni le-ai făcut cunoscute prin Iisus, Slujitorul Tău. Ţie slavă în veci! 3 Tu, Stăpâne Atoateţiitor, ai creat toate pentru Numele Tău, şi ai dat oamenilor hrană şi băutură spre desfătare, ca să-Ţi mulţumească, iar nouă ne-ai dăruit o hrană şi o băutură duhovnicească şi viaţă veşnică prin Iisus Slujitorul Tău. 4 înainte de toate îţi mulţumim că eşti puternic. Ţie slavă în veci! 5 Adu-Ţi aminte, Doamne, de Biserica Ta, ca să o izbăveşti de orice rău şi să o desăvârşeşti în iubirea Ta. Din cele patru vânturi adun-o pe ea, cea sfinţită, în împărăţia Ta, pe care i-ai gătit-o. Că a Ta este puterea şi slava în veci! 6 Să vină harul şi să treacă lumea aceasta! Osana Dumnezeului lui David! De este cineva sfânt, să vină! De nu este, să facă pocăinţă! Marana tha! Amin. Profeţilor însă îngăduiţi-le să mulţumească cât vor.

Despre învăţători

X I 1 Oricine ar veni să vă înveţe toate cele spuse mai înainte, primiţi-l. 2 Dar dacă cel ce învaţă se întoarce să înveţe o altă învăţătură ca să Ie desfiinţeze, nu-1 ascultaţi. Dacă însă învaţă ca să sporească dreptatea şi cunoaşterea Domnului, primiţi-1 ca pe Domnul.

Despre apostoli

3 Cu privire la apostoli şi profeţi, faceţi potrivit învăţăturii Evangheliei aşa: 4 Orice apostol vine la voi să fie primit ca Domnul; dar nu va rămâne decât o zi, iar dacă e nevoie şi cealaltă, iar dacă rămâne trei [zile], e un profet mincinos. 6 Iar când iese de Ia voi apostolul să nu primească nimic altceva decât pâine care să-i fie de ajuns până unde va poposi, dar dacă cere argint [bani], atunci este profet mincinos.

Despre profeţi

7 Nu puneţi la încercare, nici nu judecaţi orice profet care grăieşte în Duhul, căci orice păcat va fi iertat, dar acest păcat nu va fi iertat [Mt 12, 31]. s Dar nu oricine vorbeşte în Duhul e profet, ci doar dacă arc purtările Domnului. Aşadar, din purtările lor se va face cunoscut profetul mincinos şi profetul [adevărat]. 9 Orice profet care hotărăşte o masă nu va mânca din ea, iar dacă nu face aşa, e profet mincinos. 111 Şi orice profet care învaţă adevărul, dar nu face ceea ce învaţă, e profet mincinos. " Dar orice profet pus la încercare, deci adevărat, care face ceva pentru taina lumească a Bisericii, dacă nu-i învaţă pe alţii să facă câte le face el, acela nu va fi judecat dc voi, căci îşi are judecata cu Dumnezeu, fiindcă aşa au făcut şi profeţii din vechime. Oricine însă ar spune în Duhul: Dă-mi argint sau altceva!, nu-l ascultaţi; dar dacă spune să se dea pentru alţii lipsiţi, nimeni să nu-1 judece. Ospitalitatea creştină

X I I ' Oricine vine în numele Domnului primiţi-1; după care punându-1 la încercare îl veţi cunoaşte fiindcă aveţi pricepere să deosebiţi dreapta şi stânga. Dacă cel ce vine e în trecere, ajutaţi-1 cât puteţi, dar să nu rămână la voi decât două sau trei zile, în caz de nevoie. 3 Iar dacă vrea să şadă la voi şi are o meserie, atunci să lucreze şi aşa să mănânce. 4 Dar dacă n-are o meserie, purtaţi de grijă de el după înţelegerea voastră, gândindu-vă cum anume va trăi împreună cu voi un creştin fără să lucreze. 5 Iar dacă nu vrea să facă aşa, atunci face negustorie cu Hristos. Fiţi cu luare-aminte la unii ca aceştia!

Plata profeţilor şi învăţătorilor

XIII1 Dar orice profet adevărat care vrea să şadă la voi e vrednic de hrana lui [cf. Mt 10, 10]. 2 învăţătorul adevărat e vrednic şi el de hrana lui ca şi cel care lucrează. 3 Aşadar, luând toată pârga roadelor teascului şi ariei, boilor şi oilor, daţi-o profeţilor, căci ei sunt arhiereii voştri. 4 Iar dacă n-aveţi profet, daţi-o săracilor. 5 Dacă faci pâine, luând pârga ei dă-o potrivit poruncii. 6 La fel, dacă deschizi un ulcior de vin sau untdelemn, luând pârga dă-o profeţilor. 7 Şi luând pârga din argint, haine şi orice agoniseală cum ţi se va părea, dă-o şi pe ea potrivit poruncii.

Sinaxa duminicală

XIV' Adunându-vă în ziua Domnului, frângeţi pâinea şi mulţumiţi, după ce mai înainte v-aţi mărturisit greşelile, ca să fie curată Jertfa voastră. 2 Dar oricine are un conflict cu tovarăşul său să nu se adune cu voi până nu se împacă, pentru ca să nu se spurce Jertfa voastră. 3 Fiindcă acesta e cuvântul rostit de Domnul: „în tot locul aduceţi-Mi jertfa curată. Pentru că împărat mare sunt, zice Domnul, şi numele Meu este minunat între neamuri” [Mal 1, 11. 14].

Ierarhia locală

X V ' Alegeţi-vă/hirotoniţi-vă episcopi şi diaconi vrednici de Domnul, bărbaţi blânzi şi neiubitori de arginţi, adevăraţi şi puşi la încercare, căci ei împlinesc pentru voi slujirea [leitourgian] profeţilor şi învăţătorilor." Aşadar, nu-i dispreţuiţi, căci ei sunt printre voi cei cinstiţi împreună cu profeţii şi învăţătorii.

îndreptarea frăţească

3 Mustraţi-vă unii pe alţii nu în mânie, ci în pace, cum aveţi în Evanghelie. Cu cel ce nu se poartă cuviincios faţă de un altul să nu vorbească nimeni şi nici măcar să nu-1 ascultaţi până nu se căieşte. 4 Iar rugăciunile, milosteniile şi toate faptele voastre să le faceţi aşa cum aveţi în Evanghelia Domnului nostru.

Aşteptarea eshatologică

X V I1 Vegheaţi pentru viaţa voastră. Candelele voastre să nu se stingă, mijloacele voastre să nu le desfaceţi [Lc 12, 35], ci fiţi gata; căci nu ştiţi ceasul în care vine Domnul nostru [Mt 24, 42. 44]. 2 Adunaţi-vă însă des ca să căutaţi cele ce se cuvin sufletelor voastre; căci tot timpul credinţei voastre nu vă va fi de folos, dacă nu veţi fi desăvârşiţi în vremea de pe urmă. 3 Căci în zilele de pe urmă se vor înmulţi profeţii mincinoşi şi corupători, şi oile se vor preface în lupi, iar iubirea se va preface în ură [cf. A* 24, 11]. 4 Căci atunci când va spori fărădelegea, se vor urî, prigoni şi trăda unii pe alţii [Ml 24, 10], şi atunci înşelătorul lumii se va arăta ca Fiul Omului şi va face semne şi minuni [Mi 24, 24], pământul va fi predat în mâinile lui şi va face lucruri neîngăduite, care nu s-au făcut nicicând din veac [7o/7 2, 2] .5 Atunci toată făptura oamenilor va veni în cuptorul încercării [Za 13, 8] şi mulţi se vor poticni [Ml 24, 10] şi vor pieri, dar cei care vor rămâne în credinţa lor vor fi mântuiţi [Ml 10, 22; 24, 13] de Cel ce s-a făcut blestem [cf. Ga 3, 13; 1 Co 12, 3]. 6 Şi atunci se vor arăta semnele adevărului: mai întâi semnul întinderii [crucii] în cer, apoi semnul glasului de trâmbiţă, iar al treilea învierea morţilor [Ml 24, 30-31],7 dar nu a tuturor, ci cum s-a zis: „Va veni Domnul şi toţi sfinţii împreună cu El” [Za 14, 15]. s Atunci lumea îl va vedea pe Domnul venind pe norii cerului [Mt 24, 30]...

Note

  1. Salt Traducere după ed. W. Rordorf / A. Tuilier: La Doctrine des Douze Apôtres (Didachè), Sources Chrétiennes 248, 1978.