Praznic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(propunere de traducere din engleză)
 
m (Corectare diacritice. Actualizare legături.)
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
'''Praznicul''' (sau ''prăznuirea'') este ziua la care [[Biserică|Biserica]] sărbătorește un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaște]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieții sfântului sărbătorit prin rugăciuni și imnuri care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioșii sunt invitați să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoțit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
  
−
A '''feast day''' (or festival) is the date a [[saint]], a holy event, or a holy object is commemorated in the liturgical life of the [[Orthodox Church]]. A feast day is primarily celebrated through the hymnography of the Church's divine services appointed to be celebrated on such day.  Sometimes the feast day commemoration involves a day of strict fasting.  
+
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Sfânta Treime|Domnul]].
  
−
The Orthodox Church commemorates certain saints or sacred events in its history every day of the year. The feast day of a saint is generally the date of his or her death.
+
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
 +
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste față de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
  
−
==Feasts of the Orthodox Church==
+
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imnuri corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
−
The feasts of the Orthodox Church, as with the canonization of saints, always comes from the living devotion of the Christian people. Feast days of the Church are not "institutions" which are legislated by some ecclesiastical authority apart from the interest and consent of the people. If there were no popular interest and veneration of a certain holy person, there would be no official canonization and no liturgical festival established in their honor.
 
  
−
However, if a someone is recognized as a saint, the Church hierarchy will set the day of the feast and will compose the proper liturgical service and hymns to be used in the celebration.  But the celebration will then depend solely upon the will of the faithful.  Once established, the feast could only disappear organically, in a way similar to its appearance. It could not be "disestablished" by the decree of any church authority, only by lack of interest.
+
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
 +
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărătești|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
  
−
==Entire Orthodox Church==
+
Toți ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinții Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinților]] în prima Duminica după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecime]].
−
As a whole, the Church celebrates the [[Great Feasts|Twelve Great Feasts Days]] and a number of other feast days with special liturgical and spiritual solemnity.  Some preceded by prescribed fasting periods.
 
  
−
Universally celebrated by all the Orthodox are the feasts of Saint [[John the Baptist]]. 
+
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostol]]i, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
−
Also, [[Circumcision of our Lord|The Circumcision of Christ]] [[January 1]], [[Three Holy Hierarchs|The Three Great Hierarchs]] [[January 30]], [[Protection of the Mother of God|The Protecting Veil of the Mother of God]] [[October 1]], and [[Pentecostarion#Sunday_of_All_Saints|All Saints]] the First Sunday after Pentecost.
 
  
−
The feast days of each of the [[apostles]] are also celebrated by the entire Orthodox Church, above all, the Feast of Saints [[Apostle Peter|Peter]] and [[Apostle Paul|Paul]], [[June 29]].  
+
Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se află și:
 +
*[[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]], [[6 decembrie]]
 +
*[[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe purtătorul de biruința]], [[23 aprilie]]
 +
*[[Ilie Tesviteanul|Sf. Prooroc Ilie]], [[20 iulie]]
 +
*[[Mihail (Arhanghelul)|Sf. Arhanghel Mihail]], [[8 noiembrie]]
 +
*[[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], [[1 ianuarie]]
 +
*[[Ioan Gură de Aur|Sf. Ioan Gură de Aur]], [[13 noiembrie]]
 +
*[[Grigorie Teologul|Sf. Grigorie de Nazians – Teologul]], [[25 ianuarie]]
  
−
Among the feast days of other saints universally celebrated by all the Orthodox are:
+
==Bisericile Ortodoxe==
−
*[[Nicholas of Myra|Saint Nicholas]], [[December 6]]
+
Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:
−
*[[George the Trophy-bearer|Saint George]], [[April 23]]  
+
*De către [[:Categorie:Sfinți greci|Biserica Greacă]]:
−
*[[Elias|Prophet Elias]], [[July 20]]
+
** [[Spiridon al Trimitundei|Sf. Spiridon]], [[12 decembrie]]
−
*[[Archangel Michael]], [[November 8]]
+
** [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[26 octombrie]] (și în [[Biserica Ortodoxă Română]])
−
*[[Basil the Great|Saint Basil the Great]], [[January 1]]
+
** [[Nectarie din Eghina|Sf. Nectarie din Eghina]], [[9 noiembrie]]
−
*[[John Chrysostom|Saint John Chrysostom]], [[November 13]]
+
*De către [[:Categorie:Sfinți ruși|Biserica rusă]]:
−
*[[Gregory the Theologian|Saint Gregory the Theologian]], [[January 25]]
+
** [[Serghie de Radonej|Sf. Serghie de Radonej]], [[25 septembrie]]
 +
** [[Serafim din Sarov|Sf. Serafim din Sarov]], [[2 ianuarie]]
 +
** [[Tihon din Zadonsk|Sf. Tihon din Zadonsk]], [[13 august ]]
 +
** [[Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]]
 +
*De către [[:Categorie:Sfinți americani|Biserica americană]]:
 +
** [[Gherman din Alaska|Sf. Gherman din Alaska]], [[13 decembrie]]
  
−
==Orthodox Churches==
+
==Praznicele locale==
−
Some feast days are celebrated locally by churches in particular regions, such as:
+
Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
−
*In the [[:Category:Greek Saints|Greek]] Church:
 
−
** [[Spyridon of Trimythous|Saint Spiridon]], [[December 12]] 
 
−
** [[Demetrios of Thessaloniki|Saint Demetrios]], [[October 26]]
 
−
** [[Nectarios of Aegina|Saint Nektarios]], [[November 9]]
 
−
*In the [[:Category:Russian Saints|Russian]] Church:
 
−
** [[Sergius of Radonezh|Saint Sergius]], [[September 25]]
 
−
** [[Seraphim of Sarov|Saint Seraphim]], [[January 2]]
 
−
** [[Tikhon of Zadonsk|Saint Tikhon]], [[August 13]]
 
−
** Saint Vladimir
 
−
*In the [[:Category:American Saints|American]] Church:
 
−
** [[Herman of Alaska|Saint Herman]], [[December 13]]
 
−
==Local feast days==
 
−
Certain cities or monasteries have liturgical celebrations of holy persons, events, or icons appropriate to their own particular needs. Although a feast day may be very local, it is still a feast of the entire Church.
 
  
−
== See also ==
+
==Împărțirea sărbătorilor==
−
*[[Great Feasts]]
+
===După data la care se țin===
−
*[[Classification of Feasts]]
+
Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:
−
*[[Church Calendar]]
 
−
*[[Name day]]
 
−
*[[Upcoming Feast days]]
 
  
−
== External links ==
+
— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeași dată a lunii (dar nu în aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu: Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an la [[23 aprilie]]), Nașterea Domnului ([[25 decembrie]]), Înălțarea Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) etc.;
−
*[http://www.oca.org/FSlives.asp The Lives of the Saints] ([[OCA]])
 
−
*[http://goarch.org/en/chapel/calendar.asp Orthodox Calendar] and [http://goarch.org/en/chapel/search.asp Search for Saints and Feasts] ([[GOARCH]])
 
−
*[http://pomog.org/index.html?saintlist.shtml Complete List of Saints] ([[ROCOR]] - Protection of the Mother of God Church, Rochester, New York)
 
−
*[http://www.westsrbdio.org/prolog/my.html The Prologue from Ochrid] (Serbian Orthodox Church - Diocese of Western America)
 
−
*[http://home.it.net.au/~jgrapsas/pages/lives.htm Lives of the Saints] (Greek Orthodox Archdiocese of Australia)
 
−
*[http://www.abbamoses.com/ God is Wonderful in His Saints] - John Brady
 
−
*[http://www.saintpatrickdc.org/today/saint.php Saint of the Day] ([[Roman Catholic Church|Roman Catholic]] - Church of Saint Patrick, Washington, DC)<!-- in process of reformatting their site, October 22, 2007 --->
 
  
−
[[Category:Feasts]]
+
— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a [[Sfintele Paști|Paștilor]]. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. În această categorie intră nu numai sărbătorile împărătești dependente de data Paștilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paștilor), Înălțarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paști), Sfânta Treime (Luni – după Rusalii), ci și unele dintre sărbătorile sfinților din ciclul [[Triod]]ului și al [[Penticostar]]ului, care și ele sunt dependente de data Paștilor.
−
[[Category:Liturgics]]
+
 
−
[[Category:Saints]]
+
===După obiectul și importanța lor===
 +
După obiectul și importanța lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:
 +
 
 +
— '''Sărbătorile domnești''' ([[Praznice Împărătești|Praznicele Împărătești]]), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (de exemplu: Nașterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.);
 +
 
 +
— '''Sărbătorile Sfinților''', care se pot subdiviza și ele în mai multe categorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domnești.
 +
 
 +
===Din punct de vedere liturgic sau tipiconal===
 +
Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.
 +
 
 +
— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică și Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (†) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (†) (în cărțile românești).
 +
 
 +
— '''Sărbătorile mijlocii''' sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:
 +
 
 +
*Sărbătorile Sfinților cu priveghere și polieleu, notate cu o cruce cu semicerc: †) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: †) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: Sf. Nicolae ([[6 decembrie]]), Sf. Trei Ierarhi ([[30 ianuarie]]), Sf. Gheorghe ([[23 aprilie]]) ș.a.
 +
*Sărbătorile Sfinților fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă neagră: † (în cărțile slavo-ruse), sau cruce simplă roșie † (în cărțile româneşti), ca de exemplu: Acoperământul Maicii Domnului ([[1 octombrie]]), Sf. Paraschiva ([[14 octombrie]]), Sf. Dimitrie ([[26 octombrie]]), Sfinții Arhangheli ([[8 noiembrie]]), Sf. Spiridon ([[12 decembrie]]), Sf. Ștefan ([[27 decembrie]]) ș.a.
 +
 
 +
— '''Sărbătorile mici''' (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:
 +
 
 +
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
 +
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).
 +
 
 +
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: stihirile Vecerniei pe șase, adică trei din Minei și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).
 +
 
 +
Pentru a simplifica, se vor împărți sărbătorile, după obiectul și importanța lor, în patru categorii:
 +
 
 +
I. Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);<br>
 +
II. Sărbătorile Maicii Domnului;<br>
 +
III. Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;<br>
 +
IV. Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).
 +
 
 +
== A se vedea și ==
 +
*[[Praznice Împărătești]]
 +
*[[Împărțirea sărbătorilor]]
 +
*[[Calendar|Calendarul Bisericii]]
 +
*[[Ziua numelui]]
 +
 
 +
== Legături Externe ==
 +
*en: [http://www.oca.org/FSlives.asp The Lives of the Saints] ([[Biserica Ortodoxă din America]])
 +
*en: [http://goarch.org/en/chapel/calendar.asp Orthodox Calendar] ([[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă din America]])
 +
 
 +
*en: [http://www.abbamoses.com/ God is Wonderful in His Saints] – John Brady
 +
*en: [http://www.saintpatrickdc.org/today/saint.php Saint of the Day] ([[Biserica Romano-Catolică]] – Church of Saint Patrick, Washington, DC)<!-- in process of reformatting their site, October 22, 2007 --->
 +
 
 +
[[Category:Sărbători]]
 +
[[Category:Liturgică]]
 +
[[Category:Sfinți]]
  
 
[[en:Feast day]]
 
[[en:Feast day]]

Versiunea curentă din 15 august 2017 07:34

Praznicul (sau prăznuirea) este ziua la care Biserica sărbătorește un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaște. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieții sfântului sărbătorit prin rugăciuni și imnuri care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioșii sunt invitați să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoțit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.

În fiecare zi a anului, Biserica Ortodoxă sărbătorește anumiți sfinți sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la Domnul.

Praznicele Bisericii Ortodoxe

Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate eclesiastică care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste față de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.

Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imnuri corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.

Întreaga Biserică Ortodoxă

Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește Sfintele Paști și cele Douăsprezece Praznice Împărătești, cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual. Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.

Toți ortodocșii sărbătoresc pe Sf. Ioan Botezătorul, cât și Tăierea Împrejur a Domnului la 1 ianuarie, Sfinții Trei Ierarhi la 30 ianuarie, Acoperământul Maicii Domnului la 1 octombrie și Duminica Tuturor Sfinților în prima Duminica după Cincizecime.

De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre apostoli, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli Petru și Pavel la data de 29 iunie.

Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se află și:

Bisericile Ortodoxe

Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:

Praznicele locale

Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.

Împărțirea sărbătorilor

După data la care se țin

Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:

— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeași dată a lunii (dar nu în aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu: Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie), Nașterea Domnului (25 decembrie), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) etc.;

— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paștilor. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. În această categorie intră nu numai sărbătorile împărătești dependente de data Paștilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paștilor), Înălțarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paști), Sfânta Treime (Luni – după Rusalii), ci și unele dintre sărbătorile sfinților din ciclul Triodului și al Penticostarului, care și ele sunt dependente de data Paștilor.

După obiectul și importanța lor

După obiectul și importanța lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:

— Sărbătorile domnești (Praznicele Împărătești), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (de exemplu: Nașterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.);

— Sărbătorile Sfinților, care se pot subdiviza și ele în mai multe categorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domnești.

Din punct de vedere liturgic sau tipiconal

Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.

— La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică și Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (†) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (†) (în cărțile românești).

— Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:

  • Sărbătorile Sfinților cu priveghere și polieleu, notate cu o cruce cu semicerc: †) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: †) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) ș.a.
  • Sărbătorile Sfinților fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă neagră: † (în cărțile slavo-ruse), sau cruce simplă roșie † (în cărțile româneşti), ca de exemplu: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfinții Arhangheli (8 noiembrie), Sf. Spiridon (12 decembrie), Sf. Ștefan (27 decembrie) ș.a.

— Sărbătorile mici (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:

  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).

Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: stihirile Vecerniei pe șase, adică trei din Minei și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).

Pentru a simplifica, se vor împărți sărbătorile, după obiectul și importanța lor, în patru categorii:

I. Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);
II. Sărbătorile Maicii Domnului;
III. Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;
IV. Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).

A se vedea și

Legături Externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Praznic&oldid=45090”