Iliton

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Ilitonul (din gr. εἰλύω, „a înveli”) este o bucată de ţesătură roşie (de obicei din mătase) în care se înveleşte antimisul şi care rămâne permanent pe masa altarului, peste acestea aşezându-se Sfânta Evanghelie.

Ilitonul este despăturit odată cu antimisul în timpul Liturghiei catehumenilor. Peste antimis se aşază apoi Cinstitele Daruri aduse spre sfinţire, iar după sfinţire şi după împărtăşirea cu Sfintele Daruri antimisul se împătureşte din nou şi se înveleşte în iliton.

Potrivit interpretării pr. Ene Branişte, ilitonul era iniţial pânza care se aşternea peste vechile altare creştine, aceasta fiind ulterior dublată de antimis, păstrându-se numele de iliton doar pentru învelitoarea acestuia. Spre deosebire de antimis, ilitonul nu conţine Sfinte Moaşte.

Din punct de vedere simbolic, ilitonul întruchipează giulgiurile Mântuitorului şi/sau mahrama care a acoperit capul Acestuia la îngropare. Potrivit altor interpretări, acesta ar mai putea reprezenta şi scutecele Pruncului Iisus.

Surse

  • Pr.Prof.Dr. Ene Branişte, Prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
  • Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, Curs de arheologie bisericească (Liturgica Generală I, an I, semestrul I), editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi