Modificări

[[Imagine:Elevation.jpg|thumb|right|200px|Patriarhul Zaharia înalță [[Crucea cea Adevărată|Sfânta Cruce ]] la [[Ierusalim]]]]Sfântul '''Zaharia al Ierusalimului''' a fost [[patriarh]] de [[Ierusalim]] la începutul secolului al VII-lea, între anii 609 și 632. Patriarhul Zaharia a petrecut o mare parte a patriarhatului său ca prizonier al împăratului Hosroe (Chozroes) al perșilor. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face la data de [[21 februarie]].

În anul 614 împăratul persan Hosroe a atacat Ierusalimul, l-a prădat și a întemnițat o mulțime de creștini (unele surse vorbesc de 90.000 de morți), printre care și pe patriarhul lor, Zaharia. Hosroe a capturat, de asemenea, și [[Crucea cea Adevărată|Sfânta Cruce]] a Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]]. La puțin timp însă, Hosroe a fost silit să încheie pace cu împăratul bizantin [[Heraclie]] (610-641).

În anul 627, după ce și-a refăcut armata, împăratul Heraclie a atacat imperiul Persan și, după victoria decisivă de la Ninveh, prizonierii, printre care și Sfântul Patriarh Zaharia, au fost eliberați, iar [[Sfânta Cruce]] a fost adusă înapoi la Ierusalim, în anul 629. Printr-un gest simbolic, împăratul Heraclie a intrat în Ierusalim purtând el însuși pe umerii săi Sfânta Cruce. În cadrul unei procesiuni solemne, Sfânta Cruce a fost depusă din nou în [[Biserica Sfântului Mormânt]] din Ierusalim, după ce Sfântul Patriarh Zaharia a înălțat-o în văzul tuturor în anul 630, la [[14 septembrie]], zi pe care creștinii (ortodocși și romano-catolici) o cinstesc cu numele de [[Înălțarea Sfintei Cruci]].

Patriarhul [[Modest al II-lea al Ierusalimului|Modest]], care a fost ''locum tenens'' (înlocuitor) al [[scaun]]ului de Ierusalim în anii cât Patriarhul Zaharia a fost ostatic în Persia, i-a urmat pe [[Scaun|tron]]ul patriarhal.

titlu=[[Listă a patriarhilor de Ierusalim|Patriarh de Ierusalimal Ierusalimului]]|

după=[[Modest al II-lea al Ierusalimului|ModestII]]}}{{end box}}