Modificări

{{Sfinti|nume=Sfântul Vasile cel Mare |Imagine=[[ImageImagine:BasilBasil1.jpg|right|frame250 px|Icoana Sf. Vasile cel Mare]]|nastere= 330|adormire= 379|tip= [[Ierarh]], [[Sfânt Părinte]]|localizare= [[Cezareea Capadociei]], Asia Mică<br>(Imperiul Roman)|etnie=|calendar= [[1 ianuarie]]|biserici= |canonizare=|recunoastere= pan-ortodoxă|site=}}Sfântul '''Vasile cel Mare''' (330-379) a fost un mare [[Sfânt Părinte]] al Bisericii Răsăritene, [[arhiepiscop]] de al [[Cezareea (în Capadocia)Capadociei|Cezareei Capadociei]], teolog şi și autor de scrieri ascetice. Este unul din [[Sfinţii Sfinții Trei Ierarhi]], împreună cu [[Ioan Gură de Aur]] şi și [[Grigorie Teologul|Grigorie de Nazianz(„Teologul”)]] ("Teologul"). <br>[[Praznic|Prăznuirea ]] lui se face în fiecare an în ziua de [[1 ianuarie]]și la [[30 ianuarie]] (prăznuirea împreună a Sfinților Trei Ierarhi).

==Viaţa şi Viața și activitatea==[[SfinţiSfinți|Sfânt]]ul Vasile cel Mare s-a născut în [[Cezareea Capadociei]], din părinţi binecredincioşi şi înstăriţipărinți binecredincioși și înstăriți, Vasilie şi și [[Emilia]]. Tatăl său era un luminat dascăl în cetate.

Iubitor de învăţătură şi învățătură și înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şiși-a îmbogăţit îmbogățit mintea cercetând, rând pe rând, şcolile școlile din Cezareea, apoi din [[Constantinopol]], mergând până la Atena, la cea mai înaltă şcoală școală din timpul său, unde a întâlnit pe Sfântul [[Grigorie Teologul]], cu care a legat o strânsă şi și sfântă prietenie. A studiat logica, matematica, gramatica, ştiinţele științele naturii, retorica, filosofia şi și medicina.

La Atena, împreună cu Sfântul Grigorie, a întemeiat prima grupare de studenţi creştinistudenți creștini. Această grupare a fost combătută puternic de păgâni.

A intrat în [[monahism]], apoi a fost [[Hirotonie|hirotonit ]] [[preot]].

A fost ales [[Arhiepiscop]] al Cezareii în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, atunci când [[eretic]]ii lui [[Arie (eretic)|Arie]] şi și [[Macedonie]] izbutiseră să aibă de partea lor pe însuşi însuși împăratul [[Valens]]. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, cu scrisul şi și cuvântul, pentru apărarea dogmei [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]. De aceea şiși-a atras [[mânia ]] împăratului şi și a suferit multe prigoniri din parea partea lui. Lucrarea sa teologică şi și spirituală a fost continuată de fratele său mai mic, sfântul [[Grigorie de Nyssa]].

Sfântul Vasile cel Mare a orânduit viaţa viața monahală şi și a întemeiat, pe lângă Biserică, azile şi și spitale, în ajutorul celor săraci şi neputincioşiși neputincioși, îndemnând pe cei înstăriţi înstăriți să folosească averile lor, ajutând pe cei lipsiţilipsiți.

* [[Sfânta Liturghie]] care astăzi poartă numele său;* [[Molitfele Sfântului Vasile cel Mare]], care se găsesc în cartea de cult numită Molitfelnic. ==Imnografie== ''La [[1 ianuarie]]:'' [[Tropar]] ([[glas]]ul 1): :În tot pământul s-a răspândit vestirea ta, :că a primit cuvântul tău, prin care:cu dumnezeiască credință ai învățat,:firea celor în ființă ai lămurit:și ai pus rânduială în obiceiurile oamenilor.:Părinte cuvioase, preoție împărătească,:roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. [[Condac]] (glasul al 4-lea): :Arătatu-te-ai temei neclintit Bisericii,:dând tuturor oamenilor domnia cea nestricată,:pecetluind-o cu dogmele tale, Vasile Cuvioase, grăitorule de cele cerești.  ''La [[30 ianuarie]], împreună-pomenirea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, [[Grigorie Teologul|Grigorie din Nazianz]] și [[Ioan Gură de Aur]]'' Tropar (glasul al 4-lea): :Ca cei ce ați fost întocmai la obicei cu Apostolii și lumii învățători,:rugați-vă la Stăpânul tuturor să dăruiască pace lumii:și sufletelor noastre mare milă. Condac (glasul al 2-lea): :Pe sfinții propovăduitori și dumnezeieștii vestitori,:pe căpetenia învățătorilor Tăi, Doamne,:i-ai primit întru desfătarea și odihna bunătăților Tale.:Că ai primit ostenelile acelora și moartea:mai vârtos decât arderile de tot,:Cel ce Însuți preamărești pe sfinții Tăi.

''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. <ref>Dionisie din Furna - ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, pp. 23, 151, 153, 194, 195, 205, 209, 229, 236, 239) . ISBN 973-99692-0-8.</ref> dă următoarele indicații pentru zugrăvirea Sf. Vasile cel Mare:

* Înalt, drept, ascetic slab, cu fața prelungă, galben [sau negricios] la față, tâmplele adâncite, cu fruntea puțin încrețită și obrajii puțin zbârciți, nasul lung și coroiat, cărunt, cu barba destul de lungă, sprâncenele lungi, rotunde și cam încrețite, ca la omul îngrijorat, posomorât, spune: "Nimeni din cei legați cu pofte trupești nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să slujească Ție, Împărate al Slavei!..." Sau, după rânduială cuvioșească, astfel: "Trebuie să purtăm de grijă cu tot deadinsul dinadinsul de frumusețea sufletului, căci aceasta va să ceară Dumnezeu, dreptul judecător, de la neamul omenesc...". Este zugrăvit în veșminte episcopale, dar fără [[mitră]] pe cap.

* La pictarea [[trapeza|trapezei]] unei mănăstiri, în registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, este zugrăvit împreună cu ceilalți Sfinți ierarhi mai însemnați. Când e pictat aici, poartă în mâini o hârtie pe care zice: "Ni se cuvine negreșit a păzi frumusețea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta". ==Onomastică==Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI), aproape 600.000 de români, majoritatea bărbați, își serbează [[Ziua numelui|onomastica]] pe [[1 ianuarie]]. Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbaţi, iar 87.181, femei (cu numele Vasilica sau Sica).<ref>[http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Peste+600+000+de+romani+isi+sarbatoresc+astazi+onomastica+de+Sfa Digi24.ro: ''Aproape 600.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, de Sfântul Vasile cel Mare'', 1 ianuarie 2014]</ref>

== Surse Note==* ''Din învăţătura [[Sfinţii Părinţi|Sfinţilor Părinţi]]. Antologie de texte patristice pe teme de dogmatică şi spiritualitate ortodoxă'', Editura Bizantină, f.a.* [[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', Sophia, București, 2000<references/>

[[Categorie:Sfinţi Părinţi]][[Categorie:SfinţiSfinți Părinți]]