Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Urcarea pe tronul Moldovei: completări și referințe
Bogat, ambițios și mândru (numele de Vasile și l-a luat inspirat de vechii [[Imperiul Bizantin|împărați bizantini]]), datorită prestigiului său pe plan intern și prin legăturile întinse în afara țării, el a reușit să dea o nouă strălucire Moldovei. Cronicarul Miron Costin îl descria ca fiind un „om cu hire înaltă și împărătească”, iar otomanii îl porecliseră „Beiul de aur”.<ref name=treiierarhi/>
După urcarea pe tronul Moldovei, a numit în Sfatul Domnesc pe multe dintre rudele sale (10 din cei 17 mari dregători îi erau rude apropiate). A favorizat pătrunderea în Sfatul Domnesc a unor boieri de origine grecească și chiar albaneză (cum era viitorul domn Gheorghe Ghica, inițial un modest negustor de pește). A înăsprit fiscalitatea, obținând astfel mari venituri, care i-au permis menținerea, cu bani, a bunăvoinței Înaltei Porți, întreținerea unei armate relativ numeroase și un fast uneori exagerat la Curtea Domnească. Principala sa calitate este aceea de bun gospodar: a refăcut curțile domnești din Iași și Suceava, a întreținut și chiar a refăcut cetățile pe care le mai avea Moldova. A acordat o atenție deosebită legislației, materializată în apariția ''Cărții românești de învățătură'' (1646), o culegere de prevederi din legiuirile bizantine, dar și occidentale.<ref>[http://biografii.famouswhy.ro/vasile_lupu/ ''Vasile Lupu''], ''FamousWho.ro'', accesat la 24 noiembrie 2020</ref>
Date fiind împrejurările favorabile externe din acea perioadă, Vasile Lupu ar fi avut o domnie liniștită dacă n-ar fi avut ambiții mari, gândindu-se și la stăpânirea Munteniei și chiar a Transilvaniei, ceea ce l-a împins în numeroase conflicte cu vecinii săi, îndeosebi cu contemporanul său, [[Matei Basarab]], domnul Țării Românești.
