6.119 modificări
Modificări
finalizare traducere
[[File:tollhouses.jpg|right|thumb|350px|Reprezentare iconografică a vămilor văzduhului]]
Învăţătura despre '''vămile văzduhului''' se referă la călătoria sufletului după despărţirea de trup şi este legată de Judecata particulară. În forma sa cea mai generală, aceasta cuprinde ideea că, după moarte, [[diavol|demonii]] încearcă să găsească motive ca să ducă sufletul celui adormit în [[Iad]], în timp ce rugăciunile celor vii ocrotesc sufletul celui adormit, dacă acesta poate fi apărat. Hotărârea finală cu privire la trimiterea sufletului în iad sau aşezarea sa în Rai depinde de starea sa în ceasul morţii. În ambele cazuri, această judecată este o pregustare a ceea ce trebuie să se aştepte sufletul şi la Judecata universală. Potrivit Pr. Thomas Hopko, învăţătura despre vămile văzduhului apare practic, într-o formă sau alta, la mai toţi Părinţii Bisericii.<ref> en: Ancient Faith Radio: [http://audio.ancientfaith.com/illuminedheart/hopko_tolls.mp3 Pr. Thomas Hopko despre vămile văzduhului] (audio) </ref>
==Dovezi patristice==
În [http://paginiortodoxe.tripod.com/vsian/01-17-cv_antonie_cel_mare.html Viaţa Sf. Antonie cel Mare] se arată că acesta acesta a avut o viziune în care i s-a descoperit cum, dintre sufletele care se ridicau la cer, unele erau oprite de un demon foarte înalt şi doborâte. Şi [[Beda (Venerabilul)|Venerabilul Beda]] relatează în [http://www.fordham.edu/halsall/basis/bede-book1.html Istoria bisericească a poporului englez] despre un sfânt celt care a văzut un suflet ridicându-se şi luptând cu demonii, cu ajutorul îngerilor şi al sufletului răposatei sale soţii.
În [[Filocalia|Filocalie]], Sf. Diadoh al Foticeei (cca 400 – 486 a.d.) spune:
:"Şi acum, Stăpâne, să mă acopere pe mine mâna Ta şi să vină peste mine mila Ta, că s-a tulburat sufletul meu şi dureros îi este să iasă din acest ticălos şi spurcat trup al meu. Ca nu cumva vicleanul sfat al celui potrivnic să-l întâmpine şi să-l împiedice întru întuneric, pentru păcatele cele făcute de mine.... Milostiv fii mie, Stăpâne, şi să nu vadă sufletul meu întunecatul chip al viclenilor draci, ci să-l ia îngerii Tăi cei slăviţi şi luminaţi... Când mă vei judeca, să nu mă apuce pe mine mâna stăpânitorului lumii acesteia, ca să mă surpe pe mine păcătosul în adâncul iadului, ci stai lângă mine şi-mi fii Mântuitor şi sprijinitor..." <ref>"Micul ceaslov, cu sinaxarul de peste an", Episcopia Râmnicului, Sf. Mănăstire Frăsinei, f.a. </ref>
==The Number of the Toll HousesDescrierea şi numărul vămilor== Cea mai detaliată şi sistematică descriere a vămilor văzduhului se găseşte într-o viziune a lui Grigorie al Traciei, datând probabil din secolul al X-lea. La fiecare vamă, demonii învinuiesc sufletul de păcatul respectiv. Uneori, aceştia acuză sufletul şi de lucruri cu care l-au ispitit fără ca acesta să cedeze, sau de păcate pentru care omul s-a pocăit, şi atunci îngerii, şi îndeosebi îngerul păzitor vorbesc în numele învinuitului, vădind minciuna demonilor şi arătând că sufletul nu trebuie să mai plătească pentru acestea. Conduc apoi sufletul până la vama următoare. Dacă o persoană are păcate nemărturisite şi nu a făcut destule fapte bune sau dacă nu sunt sprijiniţi de rugăciunile celor rămaşi în viaţă pentru a putea „plăti” vămile, demonii vămii respective prind sufletul şi îl duc în iad, până la Judecata universală. În viziunea aceasta, vămile sunt enumerate în următoarea ordine: *La prima vamă sufletul este întrebat despre păcatele limbii: cuvinte deşarte, cuvinte deocheate, batjocuri, insulte, cântarea de cântece lumeşti, râs prea tare sau peste măsură şi altele asemenea.*A doua vamă este cea a minciunilor, unde se cercetează nu doar minciunile propriu-zise, ci şi călcarea jurămintelor, a făgăduinţelor faţă de Dumnezeu, luarea numelui lui Dumnezeu în deşert, ascunderea de păcate la spovedanie şi lucruri asemănătoare.* La vama a treia se cercetează osândirea, clevetirea şi judecarea aproapelui, batjocura şi râsul de păcatele altora şi altele asemenea.* Vama a patra este cea a lăcomiei, unde se cercetează prea multa mâncare, mâncarea fără foame sau căutarea mâncărilor alese, beţia, mâncarea fără rugăciune, neţinerea posturilor şi celelalte asemenea.* Vama a cincea este cea a leneviei în toate formele sale: sufletul trebuie să răspundă pentru toate zilele şi orele pierdute în trândăvie, neîngrijirea de rugăciune şi de Dumnezeu, lipsa de la slujbele Bisericii, neîngrijirea de muncă pe măsura plăţii şi alte păcate asemănătoare.* A şasea vamă este cea a furtului, unde sunt cercetate hoţia şi înşelătoria sub toate formele lor, de la cele mai neînsemnate la cele mai mari, pe faţă sau în ascuns, cu sau fără violenţă fizică.*Vama a şaptea este a iubirii de arginţi, unde se judecă avariţia, zgârcenia, dorinţa de a acumula bunuri şi bani, nemilostenia şi alte lucruri asemănătoare.*A opta vamă este cea a cametei, unde se cercetează cămătăria, cererea de preţuri prea mari şi celelalte asemenea.*Vama a noua este cea a nedreptăţii, unde se cerceteează orice fel de nedreptate, mai ales judecăţile nedrepte, mita, schimburile necinstite şi practicile necinstite în afaceri, folosirea de greutăţi false, şi alte feluri de nedreptăţi strigătoare la cer precum asuprirea săracilor, văduvelor şi orfanilor, oprirea plăţii lucrătorilor (angajaţilor) sau defăimarea părinţilor sufleteşti şi trupeşti.* Vama a zecea este cea a zavistiei, unde se cercetează orice fel de invidie, duşmănie sau răutate faţă de aproapele, vrăjmăşiile, neiubirea de fraţi şi de aproapele şi celelalte.*A unsprezecea vamă este a mândriei, unde se cercetează vanitatea, iubirea şi lauda de sine, făţărnicia, nesupunerea faţă de autorităţi şi nerespectarea părinţilor, neascultarea şi toate păcatele născute din mândrie şi din obişnuinţa păcatului.*A douăsprezecea vamă este cea a mâniei şi iuţimii (irascibilităţii) şi a tuturor păcatelor care se nasc din acestea.*Vama a treisprezecea este cea a pomenirii răului, unde se cercetează ţinerea de minte a răului, resentimentele, răzbunarea şi toate păcatele ce se nasc din acestea.*A paisprezecea vamă este cea a uciderii, unde se cercetează nu doar uciderea propriu-zisă, cu voie sau fără voie, ci şi rănirea, bătăile, pruncuciderea (inclusiv avortul), sinuciderea, precum şi împingerea la ucidere sau sinucidere, nu doar trupească, ci şi sufletească.*Vama a cincisprezecea este cea a vrăjitoriei, unde se descoperă toate formele de magie, vrăjitorie, ghicirea, chemarea demonilor, facerea de otrăvuri, superstiţiile şi toate cele legate de ele.* Vama a şaisprezecea este cea a curviei, unde se cercetează toate formele de desfrânare trupească, dar şi gândurile necurate, privirile şi atingerile pătimaşe şi celelalte. * Vama a şaptesprezecea este cea a preacurviei, unde se cercetează diferite forme de preadesfrânare precum violul, adulterul şi căderea în păcatul trupesc a celor care şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu.* Vama a optsprezecea este cea a păcatelor împotriva firii: a homosexualităţii, incestului, masturbării şi a celorlalte perversiuni.* Vama a nouăsprezecea este cea a ereziei, unde se cercetează îndoirea în credinţă, respingerea credinţei ortodoxe în parte sau integral, interpretarea ei greşită, blasfemia, apostazia şi celelalte păcate asemănătoare.*Vama a douăzecea este cea a nemilostivirii, unde se cercetează zgârcenia, cruzimea şi împietrirea inimii şi orice formă de nemilostivire.
==Controverse==
[[Image:puhalo.jpg|right|thumb|350px|Arhiepiscopul Lazar Puhalo cădind o icoană a Pr. Serafim Rose]]
În unele cercuri ortodoxe există unele dezacorduri cu privire la statutul învăţăturii despre vămile văzduhului în cadrul Bisericii Ortodoxe. Unii, printre care arhiepiscopul [[Lazar (Puhalo) de Ottawa]] consideră că această învăţătură este discutabilă, ba chiar falsă, considerând-o de origine gnostică sau păgână. O dispută aprinsă a izbucnit în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse din afara graniţelor ([[ROCOR]]) între preotul (pe atunci) Lazar Puhalo şi Ierom. [[Serafim Rose]]. Sfântul Sinod al ROCOR a invalidat afirmaţiile cele mai radicale ale Pr. Lazar şi a condamnat vehemenţa disputei, care părea să fi devenit una personală.<ref name="orthodebatelink">[http://www.orthodoxinfo.com/death/tollhouse_debate.aspx Holy Synod of the Russian Church Abroad]</ref>
Susţinătorii acestei învăţături susţin că aceasta apare inclusiv în imnologia Bisericii <ref> De ex. pentru ziua de [[27 ianuarie]], Mutarea moaştelor celui întru Sfinţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, Tropar 1, Cântarea a 5-a a Utreniei: "În ceasul mutării mele dăruieşte-mi să trec netulburat de oastea netrupeştilor tirani şi de ceata asupritorilor din văzduhul cel mai de jos... " (trad. din limba engleză); v. şi troparul pe glasul al 2-lea de la vecernia de vineri seara şi celelalte cântări citate mai sus. </ref>, în relatări ale vieţilor sfinţilor <ref> De exemplu în ''Viaţa Sf. [[Antonie cel Mare]]'', scrisă de Sf. Atanasie al Alexandriei, în viaţa Sf. Vasile cel Nou şi al Sfintei Teodora etc. </ref>, precum şi în ''Omiliile'' Sf. [[Chiril al Alexandriei]] <ref> Sf. Chiril al Alexandriei, ''Ephesi praedicata deposito Nestorio, ACO''.14(5<sup>2</sup>.405D) cit. în Lampe, G.W.H., ''A Patristic Greek Lexicon'', Oxford University Press, Oxford, 1961, p.1387</ref>, în ''Discursurile'' Avvei Isaia<ref>''Cele Douăzeci şi nouă de discursuri ale Sfântului Părintelui nostru Isaia'', Volos, 1962, p. 37 (în limba greacă): "[Trăieşte] fiecare zi având moartea înaintea ochilor, şi gândind despre tine cum vei ieşi din trup, cum vei trece de puterile întunericului care vă vor întâmpina în văzduh şi cum vei răspunde înaintea lui Dumnezeu."</ref>, în ''[[Filocalia|Filocalie]]'', în ''[[Scara dumnezeiescului urcuş]]'', precum şi în ''Dogmatica Bisericii Ortodoxe'' a Sf. [[Iustin (Popovici)]]. Mai multe personalităţi ortodoxe contemporane vorbesc despre vămile văzduhului..<ref>[http://orthodoxinfo.com/death/soul_taxing.aspx The Taxing of Souls] („Vămuirea sufletelor”) de Mitropolitul Hierotheos (Vlachos); [http://orthodoxinfo.com/death/critic.aspx Answer to a Critic, Appendix III from The Soul After Death] („Răspunsuri către un critic, anexa III, în ''Sufletul după moarte'' de Ierom. Serafim Rose de la Platina; Cuviosul [[Efrem Filotheitul]], [http://www.amazon.com/Counsels-Holy-Mountain-Selected-Homilies/dp/0966700023 ''Counsels from the Holy Mountain,''], St. Anthony's Greek Orthodox Monastery, Arizona, 1999, pp. 436, 447; Cavarnos, Constantine, ''[http://www.amazon.com/Future-Life-According-Orthodox-Teaching/dp/0911165061 The Future Life According to Orthodox Teaching,]'' Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna, California, 1985, pp. 24-26.</ref>
==ReferenceNote==
<references />
==See alsoA se vedea şi==*[[PurgatoryPurgatoriu]]
==Legături externe==
==Surse în limba română==
*Ieromonah [[Serafim (Rose)|Serafim Rose]], [http://www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/sufletul-dupa-moarte-vamile-vazduhului.htm Viaţa sufletului după moarte].
*Protos. Nicodim Măndiţă, [http://www.scribd.com/doc/35614600/Nicodim-Mandita-Vamile-Vazduhului-Marturii-Despre-Existenta-Lor Vămile văzduhului şi mărturii despre existenţa lor]