Modificări

{{Îmbunătăţire}} '''Târnosirea''' este un ritual de inaugurare, de [[sfinţiresfințire]] , a unei [[bisericăBiserică#Biserica – locaş de rugăciune|biserici]] ca locaş lăcaș de cult. Ritualul, complex şi și plin de simbolisme, este inspirat din mai multe evenimente biblice (din [[Vechiul Testament]]), în special: sfinţirea sfințirea [[chivot]]ului ([[Cartea IeşiriiIeșirii|Exod]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=32&cap=40 40]]) şi sfinţirea și sfințirea Templului lui [[Solomon]] ([[Cartea III a Regilor|III Regi]] 8; [[Cartea II a Cronicilor|II Cronici]] 5-7).

==GeneralităţiGeneralități==Odată ce o clădire a fost sfinţită sfințită ca biserică, ea nu mai poate fi folosită în scopuri seculare. Înainte de construcţia construcția unei noi clădiri care va deveni biserică, [[episcop]]ul [[eparhie]]i trebuie să binecuvinteze eforturile. Înainte de începerea efectivă a construcţieiconstrucției, episcopul aşază așază o piatră de temelie care poate să conţină şi conțină și [[moaştemoaște]]le unui [[sfânt]]. După ce construcţia construcția s-a terminat, biserica cea nouă poate fi târnosită.

Târnosirea este realizată, de obicei, de către episcopul eparhiei respective, dar dacă el nu poate face acest lucru, el poate delega târnosirea unui alt episcop, unui [[arhimandrit]] sau, uneori, unui [[preot]] în vârstă care să facă sfinţirea sfințirea în numele său.

Cu toate că sfinţirea sfințirea este a întregii bisericii, slujba de târnosire se concentrează în Sfântul [[Altar]] şi și pe [[Sfânta Masă]] în special. Deoarece pentru un creştin creștin ortodox mântuirea este unirea cu Hristos, numită ''Viaţă Viață în Hristos'', centrul acestei ''Vieţi Vieți în Hristos'' fiind Sfântul Altar, târnosirea unei biserici este, de fapt, [[botez]]area şi creştinarea și creștinarea bisericii respective.

În timpul pregătirii pentru sfinţiresfințire, Sfânta Masă este golită , fiind lăsată fără nimic pe ea. Târnosirea începe cu [[Privegherea de toată noaptea]] în seara de dinaintea slujbei de târnosire. În acest moment, toate materialele necesare târnosirii sunt deja pregătite.

În ziua târnosirii, slujba începe cu [[AghiasmaAgheasma|Sfinţirea Sfințirea Apei]] de către un preot numit dinainte. Se poate sluji [[Utrenia]], o slujbă de dimineaţădimineață, dar folosind o masă acoperită pusă în faţa Uşilor Împărăteşti fața Ușilor Împărătești pe care se găseşte găsește o [[candelă]], un [[discul|disc]], o [[steluţasteluța|steluţăsteluță]] şi și o [[acoperăminte|acoperitoare]] pentru disc unde, după sosirea sa, episcopul aşază așază sfintele [[moaştemoaște]].

Slujba începe cu citiri din [[Psalm]]ul 143, urmate de cereri şi și rugăciuni. Credincioşii şi Credincioșii și corul, conduşi conduși de episcop, care duce discul acoperit pe care se află sfintele moaştemoaște, porneşte pornește în procesiune şi și înconjoară biserica de trei ori, o reminiscenţă reminiscență a celor trei procesiuni în jurul cristelniţei cristelniței de la botez. De fiecare dată când procesiunea ajunge în faţa fața bisericii, episcopul aşează așează discul cu sfinte moaşte moaște pe o masă plasată acolo anterior şi citeşte și citește din Sfânta Scriptură.

După ce se termină şi și cea de a treia procesiune în jurul bisericii, episcopul cântă un dialog din Psalmul 24 în timp ce intră în biserică; aceasta reprezintă intrarea lui Hristos Regele şi și luarea în stăpânire a clădirii prin înfrângerea puterii diavolului. După ce se termină acest dialog, episcopul face [[semnul crucii]] cu discul cu sfintele moaşte şi moaște și intră în biserică.

===Sigilarea sfintelor moaştemoaște===În primele zile ale creştinismuluicreștinismului, când Biserica era supusă la persecuţii persecuții grele, creştinii creștinii se întâlneau în locuri de înmormântare sub pământ unde slujeau Euharistia pe mormintele sfinţilor sfinților [[mucenic]]i. După ce Biserica a fost recunoscută, acest obicei a continuat prin punerea de moaşte moaște în Sfânta Masă din Altar în timpul sfinţirii sfințirii bisericii respective. Acest lucru reaminteşte reamintește faptul că Biserica a fost ridicată pe sângele mucenicilor şi și pe credinţa credința lor în Dumnezeu.

După ce episcopul intră în biserică, el merge în altar. Acolo, pune discul pe Sfânta Masă. Apoi ia moaştele şi moaștele și le pune într-o cutiuţă cutiuță anume pregătită. Apoi episcopul toarnă mir peste moaştemoaște, ceea ce simbolizează unirea dintre Dumnezeu şi și mucenicii Săi. În timp ce spune rugăciuni şi și Psalmul 145, episcopul aşează cutiuţa așează cutiuța cu moaşte moaște într-un locaş locaș săpat în masa altarului, unde este sigilată cu ceară care conţine conține mirodenii înmiresmate, aşa așa cum au făcut [[Iosif din Arimateea]] şi și [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] la ungerea trupului Domnului înainte de înmormântare. Astfel, Sfântul Altar reprezintă mormântul lui Hristos.

===Spălarea şi și ungerea cu mir a Sfintei Mese===După aşezarea moaştelor așezarea moaștelor în masa altarului, episcopul începe spălarea şi și ungerea acesteia. În acest scop, episcopul este îmbrăcat peste veşmintele veșmintele sale cu un veşmânt veșmânt special, din material alb şi subţire și subțire numit ''sratchiţa'' sau ''[[savanon]]''. Botezul mesei altarului începe cu rugăciunea de sfinţire sfințire spusă de episcop, urmată de cereri ale [[diacon]]ilor. Apoi, episcopul ia un vas cu apă şiși, cu binecuvântare şi și rugăciune, toarnă apă de trei ori peste masa altarului şi și îl spală în timp ce este citit Psalmul 84. Masa este curăţată curățată prin spălare şi sfinţită și sfințită prin [[har]]ul [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]], la fel ca la botez. După ce este ștearsă și uscată masa, episcopul o stropește cu apă de trandafiri în timp ce se citește Psalmul 52. Preoții care asistă șterge apoi masa cu un [[antimis]]. După ce unge masa cu mir, odată în mijloc și apoi pe fiecare parte, episcopul împrăștie mir peste toată masa în timp ce spune Psalmul 133. Surplusul de mir este șters de preoți cu antimisul iar [[icoană|icoane]] ale celor patru [[Evanghelist|evangheliști]] sunt prinse de masa altarului, câte una la fiecare colț.

În timp ce se citeşte citește Psalmul 132, un acoperământ alb subţire subțire este aşezat așezat pe [[Sfânta Masă|masa altarului]], reprezentând giulgiul de înmormântare al Domnului. VeşmântulVeșmântul, numit ''[[cămașa altarului|katasarkion]]'' ("cămaşacămașa" altarului), este strâns pr pe masă cu un şnur șnur care reprezintă şnurul șnurul cu care mâinile Domnului au fost legate când a stat în faţa fața marilor preoţipreoți. ''Katasarkion''-ul este permanent şi și va rămâne acolo cât timp va exista biserica. După ce îşi își spală mâinile, episcopul acoperă masa altarului cu un alt acoperământ mult mai bogat ornat care simbolizează slava lui Dumnezeu ([[inditionenditon|inditionul]]ul sau inditia) şi și pune pe masă apoi celelalte obiecte sfinţitesfințite, printre care antimisul, [[Evanghelie (liturgică)|Sfânta Evanghelie]], [[chivot]]ul şi și lumânări, în timp ce citeţul citețul spune Psalmul [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=93 93]. ===Ungerea cu mir a bisericii şi și încheierea===După sfinţirea sfințirea altarului şi și împodobirea lui, întreaga biserică este [[cădelniţăcădelniță|cădită]] în timp ce se citeşte citește Psalmul 26. Apoi, episcopul unge su cu Sfântul Mir cei patru pereţi pereți ai bisericii şi și sfintele icoane, fîcând făcând pe fiecare semnul crucii cu mir. După aceea, episcopul spune rugăciuni pentru altar, biserică şi credinţă şi aşează și credință și așează pe masa altarului o candelă aprinsă. Slujba de târnosire apropiindu-se de sfârşitsfârșit, episcopul îşi își scoate ''savanonul'' cu care este îmbrăcat şi și poate să o dea să fie tăiată în bucăţele şi împărţită bucățele și împărțită tuturor celor din biserică. Apoi sunt spuse rugăciuni de încheiere iar slujba de târnosire este terminată înainte de a începe prima [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]] din proaspăt târnosita biserică.

*[http://www.godtube.com/view_video.php?viewkey=ad99296937f29f80cfef Filmare video a târnosirii Bisericii Ortodoxe din Teregova] (vedeţi vedeți toate părţilepărțile)

[[Categorie:Viaţa Viața Bisericii]]