{{Diacritice}}{{spiritualitate}}

Taina Marturisirii Mărturisirii sau a Spovedaniei, este una din cele sapte şapte Taine si şi cuprinde patru partipărţi.

Prima parte este durerea inimii pentru pacatepăcate. SaSă-i para rau si sa planga pară rău şi să plângă pentru pacatul păcatul prin care a suparat supărat pe Dumnezeu.

A treia este facerea canonului, prin hotararea in fata hotărârea în faţa preotului cacă-l va face.

A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este dezlegarea pacatelorpăcatelor, prin punerea mainilor mâinilor preotului pe capul credinciosului. Acesta, dupa după canonul 8 al Sinodului I Ecumenic, se numeste numeşte epicleza duhovniciei, adica adică venirea Duhului Sfant Sfânt peste capul celui ce s-a marturisit mărturisit curat. Ca Că nu se poate incheia încheia taina Sfintei Spovedanii, decat decât atunci cand când a pus preotul mana mâna pe capul celui ce se marturisestemărturiseşte, dupa după cum arhiereul pune mana mâna pe capul diaconului sau al preotului, cand il hirotoneste si când îl hirotoneşte şi vine Duhul Sfant Sfânt prin succesiune apostolicaapostolică.

Deci, la fel si şi aici, Duhul Sfant Sfânt vine prin mana mână preotului, sa să dezlege sufletul care s-a spovedit.

Una din marile datorii duhovnicestiduhovniceşti, atat atât ale monahilor, cat si cât şi ale crestinilorcreştinilor, este spovedania pacatelorpăcatelor. Trebuie sa stim să ştim mai intai ca toti gresim inaintea întâi că toţi greşim înaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, altii alţii mai putinpuţin, si şi nimeni nu este fara fără de pacatpăcat.

Acest lucru ni-l arata Sfanta Scriptura arată Sfânta Scriptură care zice : Toti Toţi multe gresimgreşim. Iar de vom zice ca pacat că păcat nu avem, pe noi insine înşine ne inselam si adevarul înşelăm şi adevărul nu este in în noi; iar daca dacă ne vom marturisi pacatelemărturisi păcatele, credincios si şi drept este Dumnezeu, ca sa să ne ierte noua pacatele si sa nouă păcatele şi să ne curateasca pe noi de toata intinaciunea si toată întinaciunea şi nedreptatea.

Daca Dacă mi-am marturisit mărturisit cu cainta si căinţă şi cu pregatire cuvenita si pregătire cuvenită şi m-am spovedit curat, preotul, numai daca dacă a pus mana mâna pe cap si şi a zis : " Dumnezeu sa să te ierte ", pacatele păcatele mele s-au ridicat.

Iar daca dacă nu m-am dus cu cainta si căinţă şi cu pregatire cuvenita pregătire cuvenită la cel mai iscusit duhovnic, si şi n-am stiut sa ma marturisesc ştiut să mă mărturisesc curat, sa descopar să descopăr toate pacatele păcatele mele, sa să primesc canon pentru ele si sa şi să le parasescpărăsesc, pot sa să fac o mie de dezlegaridezlegări, ca pacatulcă păcatul, otrava, a ramas rămas tot in în mine, de nu m-am dus pregatitpregătit.

De aceea folosul, valoarea cea scumpa scumpă a Sfintei Spovedanii nu tine ţine de preot, ci de mine. Eu, daca ma dacă mă duc cu toata sfinteniatoată sfinţenia, cu toata toată convingerea in fata în faţa lui Dumnezeu - cacă, atunci cand ma când mă duc in fata în faţa preotului, inaintea înaintea lui Dumnezeu ma mă duc, ca că preotul este numai un martor -, trebuie sasă-i spun toate pacatele păcatele mele. Altfel crezi că în ziua judecăţii preotul poate să-ţi ajute ceva, dacă n-ai spus drept ? Doamne fereşte ! Preotul n-a putut dezlega la spovedanie decât ce i-ai spus tu. Iar dacă tu ai avut vreo rezervă şi ai ţinut vreun păcat nespus, toate păcatele le ai îndoite. Aşa spun Sfinţii Părinţi, pentru că ai crezut că Dumnezeu nu ştie ce ai făcut tu.

Iata Iată care sunt conditiile condiţiile pe care trebuie sa să le implineasca împlinească spovedania :* Spovedania trebuie sa să se faca inaintea facă înaintea duhovnicului. Deci, eu cand ma când mă duc la spovedanie inaintea înaintea preotului, ma mă duc in fata în faţa lui Dumnezeu. Preotul este un simplu martor. In ziua judecatii În ziuă judecăţii el atat atât poate spune, cat cât i-am spus eu. Ce nu i-am spus, nu-i dezlegat nici pe pamantpământ, nici in în cer. Dar eu, daca dacă m-am dus la spovedanie si şi i-am spus toate si şi preotul mi-a facut făcut dezlegare cu mainile mâinile pe cap, eu sunt dezlegat.* Spovedania trebuie sa să fie completa si sa completă şi să nu se ascunda ascundă nimic din cele faptuitefăptuite, cum am spus mai inainteînainte. Ai auzit ce spune Sfantul Sfântul Apostol Pavel ? Cuvantul Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascutit decat toata ascuţit decât toată sabia cea cu doua taisuri si strabate pana două tăişuri şi străbate până la despartitura despărţitura trupului de a duhului, cea mai inalta înaltă unire intre între om si şi Dumnezeu.* Spovedania trebuie facuta făcută de buna bună voie, dupa marturia după mărturia Duhului SfantSfânt, care zice : si şi din voia mea ma mă voi marturisi mărturisi Lui;* Spovedania trebuie sa să fie facuta făcută cu umilintaumilinţă, caci căci inima infranta si smerita înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi;* Spovedania sa să nu fie prihanitoareprihănitoare, adica sa adică să nu dam dăm vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo alta zidira altă zidire a lui Dumnezeu, nici chiar pe diavoli. La spovedanie numai pe noi sa să ne invinuim si sa învinuim şi să ne prihanimprihănim, cum zice Sfantul Sfântul Ioan Scararul Scărarul : " A mea este buba, a mea este rana; dintru a mea lenevire s-a facutfăcut, iar nu dintr-a altuia ".* Spovedania se cuvine sa să fie dreaptadreaptă, adica sa adică să spui adevaruladevărul, spune cum ai facut făcut toate, fara rusinefără ruşine. Isus Sirah spune : Este rusine ruşine care aduce pacat si păcat şi este rusine ruşine care aduce slava si slavă şi har.Rusinea Ruşinea aceasta pe care o suferi la spovedanie te scuteste scuteşte pe tine de rusinea ruşinea aceea pe care o vom suferi cu totii toţii la ziua ziuă cea infricosata înfricoşata a Judecatii Judecăţii lui Dumnezeu.* Spovedania sa să fie hotaratoarehotărâtoare. Sa luam inaintea Să luăm înaintea duhovnicului o mare hotarare hotărâre de a nu mai pacatuipăcătui, ajutanduajutându-ne noua nouă dumnezeiescul har, si sa şi să voim mai bine a muri de mii de ori decat decât a mai pacatui păcătui de acum inainte înainte cu vointa noastravoinţa noastră.

Sfantul Sfântul Vasile cel Mare zice : " Nu se foloseste foloseşte de marturisiremărturisire, nici se marturisestemărturiseşte, cel ce zice la spovedanie numai ca că a gresitgreşit, insa ramane iarasi in pacat si însă rămâne iarăşi în păcat şi nu-l uraste urăşte ". Toata pocainta Toată pocăinţa ta intru întru aceasta constaconstă, adica sa adică să te hotarasti hotărăşti a-ti ţi schimba viataviaţa.

Cand ma Când mă duc la marturisire mărturisire cu parere părere de rau si rău şi cu pocaintapocăinţă, si imi şi îmi cunosc gresalele, ii îi spun preotului cate tin câte ţin eu minte. Dar ca sa tii să ţii minte si sa şi să faci o marturisire intreagamărturisire întreagă, nu te duce cu ochii legati legaţi la preot, ca că diavolul iti îţi ia mintea si uitişi uiţi. Cu o saptamana săptămână sau doua inaintedouă înainte, stai intrîntr-o camera linistitacameră liniştită, ia-ti ţi un caiet si şi scrie toate pacatele păcatele tale din copilarie pana in ziua copilărie până în ziuă spovedaniei.

Ce pacate păcate am eu pe constiintaconştiinţă, de cande când eram copil mic, cand când eram de cinci ani, cand când eram de sapte şapte ani, cand când eram in în clasa intai întâi la scoalşcoală, cand când eram in în clasa a doua, cand când eram intrîntr-a noua, cand când eram fata fată mare, inainte înainte de casatoriecăsătorie, sau dupa casatoriedupă căsătorie, cand când eram militar, cand când eram flacauflăcău.

Scrie, ca si şi diavolul a scris. Avem contabil bun, ingerul rau îngerul rău pe umarul stangumărul stâng, care scrie tot, si ingerul şi îngerul cel bun pe umarul umărul drept, care scrie si şi el faptele cele bune ale omului.

Si Şi atunci uite ce-i. Stii ca Ştii că nimic necurat nu va intra intru Imparatia întru Împărăţia cerurilor ? De aceea, cel mai mare bine pe care poti sapoţi să-l faci unui om, este acesta. Daca Dacă vezi ca că s-a imbolnavit in casa îmbolnăvit în casă la tine, tata sau mama sau ginerele sau nora sau fata sau baiatul băiatul sau fratele, cine a slabit slăbit de boala si boală şi se apropie de moarte, nu se poate un bine mai mare decat sadecât să-i aduci preotul repede. Nu doctorul. Doctorul este un bolovan de pamant pământ ca si şi tine ! Preotul a luat dar de la Dumnezeu. Nu ati aţi auzit in în Evanghelie ? Ce veti veţi lega voi pe pamantpământ, va fi legat si in şi în ceruri si şi ce veti veţi dezlega voi pe pamantpământ, va fi dezlegat si in şi în ceruri !Daca Dacă ai reusit sareuşit să-l spovedesti spovedeşti curat inainte înainte de moarte, i-ai salvat sufletul. Cand Când se duce la vamivămi, sufletul care a avut pacatepăcate, daca dacă le-a dezlegat preotul aici, Duhul Sfant Sfânt a sters şters tot de pe tabelele lor. CrapaCrăpă, mor de ciuda ciudă diavolii : " Ia uitauită-te, domnule ! L-am avut in mana în mână ! " Duhul Sfant Sfânt i-a sters pacateleşters păcatele. Aceasta Această putere le-a dat Dumnezeu preotilorpreoţilor, ca daca că dacă nu dadea dădea Dumnezeu aceasta această putere preotilorpreoţilor, nimeni din oameni nu s-ar fi mantuitmântuit.

Dar Dumnezeu, Cel ce a facut făcut cerul si pamantulşi pământul, a stiut ştiut cum sa faca să facă pentru a mantui mântui lumea. Cand Când a inviat înviat Hristos aceasta această putere le-a dat Apostolilor. Ce le-a spus la Apostoli ? A suflat asupra lor si şi le-a zis : Luati Luaţi Duh SfantSfânt; carora cărora le veti tine pacateleveţi ţine păcatele, tinute ţinute vor fi si carora şi cărora le veti veţi ierta, iertate vor fi si şi orice veti veţi dezlega voi pe pamantpământ, va fi dezlegat si in şi în cer ... Ce, fratilorfraţilor, voi nu ati aţi citit ? Nu ati aţi auzit Evanghelia ?

Deci, cand când vezi ca esti că eşti bolnav de moarte, nu alerga la doctor, ca că poate te omoara omoară acela si şi mori nemarturisitnemărturisit. Intai spovedesteÎntâi spovedeşte-te si şi apoi du-te si şi la doctor, daca dacă este cazul, dar tu sa să fii martusrisitmărturisit. Daca Dacă ai murit, gata, te-ai usurat uşurat ! Ca Că vei muri in mainile în mâinile doctorului, ca că vei muri acasaacasă, tu sa să fii marturisitmărturisit. Insa intai Însă întâi doctorul sufletelor, ca că el te va scoate din iad. AsaAşa. Si Şi nu te gandi ca gândi că n-are dar.

Dupa După o spovedanie curatacurată, trebuie sa să primim un canon, pe care trebuie sasă-l tinemţinem. Cel ce se spovedeste spovedeşte are mare datorie de a-si şi face canonul dat pentru a scapa scăpa de chinul cel vesnic veşnic al iadului.

Vedem in Sfanta Scriptura ca în Sfânta Scriptură că prin canon s-au curatit toti curăţit toţi cei ce au pacatuit inaintea păcătuit înaintea Domnului. Altfel, cel ce a primit canon si şi nu-l face, nu se poate curati curăţi de lepra pacatului si păcatului şi nici sufletul sau său nu este slobozit din robia dracilor.

Este bine stiut ca ştiut că cel ce se pocaieste pocăieşte cu adevaratadevărat, nu numai ca primeste că primeşte canonul dat de duhovnicul sausău, ci singur cere mai mult canon, stiind ca ştiind că ori aici vremelnic, ori dincolo vesnicveşnic, pacatosii păcătoşii trebuie sasă-si faca şi facă canonul.

Iar canonul sa să fie dupa masura după măsura puterii fiecaruiafiecăruia. Ai auzit ce spune Sfantul Sfântul Marcu Ascetul ? " Cata Câtă deosebire are arama de fier si şi fierul de gateje găteje - adica adică de vreascuri -, atata atâta deosebire este intre între un trup si şi altul ". Altul este din fire sanatos si sănătos şi tare si şi poate sa posteasca si sa să postească şi să nu manance pana mănânce până seara; iar altul, saraculsăracul, daca dacă n-a mancat mâncat de doua două - trei ori pe zi, cade jos. In În toate acestea se cauta caută scopul. De aceea dreapta socoteala socoteală este imparateasa împărăteasa faptelor bune.

Tu crezi ca că pe dracul il intreci îl întreci la fuga fugă ? El intrîntr-o clipa clipă este la marginea pamantuluipământului. Numai cu asta il intreci îl întreci : daca dacă te smeresti si smereşti şi te socotesti socoteşti a fi praf si cenusa si pacatos si şi cenuşă şi păcătos şi neputincios si şi nevrednic de a trai trăi pe pamantpământ. Numai de smerenie se teme diavolul ! De alta nu se teme el. Poti sa Poţi să fii tu nevoitor cat ii cât îi lumea, daca dacă nu stii sa ştii să ceri iertare, esti eşti batjocorit de diavoli.

De aceea, fratilorfraţilor, sa să ne ajute mila Domnului sa castigam oleaca să câştigam oleacă de smerenie si dreapta socotealaşi dreaptă socoteală, fiindca in fiindcă în lumea aceasta sunt curse si şi ispite si şi fel de fel de nedumeriri pamantesti si duhovnicestipământeşti şi duhovniceşti. Dar sa să avem in în toate dreapta socotealadreaptă socoteală. Ca padurea Că pădurea nu se teme de cel ce incarca încarcă o data dată mult pe o carutacăruţă. Stie ca Ştie că mai la vale se rupe osia si şi se strica strică carul. ea se teme de acela care ia cate câte un lemnisor silemnişor şi-l duce acasaacasă. Asa si vrajmasulAşa şi vrăjmaşul, nu se teme de cel care incepe începe cu multa nevointamultă nevoinţă, ca oboseste si ramanecă oboseşte şi rămâne. Ci, se teme de cel care ia cate oleaca asacâte oleacă aşa, incetîncet, incetîncet.

Sfantul Sfântul Teodosie spune : " De lucrezi cate putincâte puţin, cate putin câte puţin se imbogateste îmbogăţeşte cineva si şi la cele trupesti si trupeşti şi la cele duhovnicesti duhovniceşti !". Cate oleaca Câte oleacă ! Asa sa luati Aşa să luaţi fapta bunabună, cate oleaca si sa va para rau ca câte oleacă şi să vă pară rău că n-ati facut aţi făcut mai mult.

Dar Sfintii parinti si Sfinţii părinţi şi mai ales Sfantul Sfântul Nicodim Aghioritul avea o invatatura învăţătură pentru duhovnic : " SfatuiesteSfătuieşte-i, o! duhovnice, la spovedanie deasa si curata deasă şi curată pe toti toţi ". O data in dată în an se face spovedania generala generală din nou. Si Şi asta-i pentru smerenie si şi pentru ca omul sa să nu uite neputintele neputinţele lui, cu care a suparat supărat pe Dumnezeu. Asa Aşa este. De aceea trebuie sa ne pocaim, sa ne para rau. Pentru ca Dumnezeu este atat de milostiv si de bun,ca nu mai tine minte raul ce-am facut, daca noi ne intoarcem din toata inima si ne marturisim.

Ati vazut ce spune proorocul Isaia : Intoarceti-va catre Mine si Ma voi intoarce catre voiDe aceea trebuie să ne pocăim, fiii oamenilorsă ne pară rău. De vor fi pacatele voastre ca mohoraciunea, ca zapada va voi albi, si Pentru că Dumnezeu este atât de milostiv şi de vor fi ca rosealabun, ca luna le voi face albe si că nu voi mai pomeni cele dintai ale voastreţine minte răul ce-am făcut, dacă noi ne întoarcem din toată inima şi ne mărturisim.

In bunatatea Lui cea fara marginiAţi văzut ce spune proorocul Isaia : Întoarceţi-vă către Mine şi Mă voi întoarce către voi, fiii oamenilor. De vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, El stie neputinta noastraca zăpada vă voi albi, şi de vor fi ca gresim cu voie si fara voieroşeala, cu stiinta si cu nestiinta. Nu este clipa cand nu gresim inaintea Domnului. Dar nimeni ca luna le voi face albe şi nu stie firea omului voi mai mult ca Dumnezeu, caci El ne-a facut din nimicpomeni cele dintâi ale voastre.

De aceeaÎn bunătatea Lui cea fără margini, cum ne intoarcem catre El ştie neputinţa noastră, că greşim cu lacrimivoie şi fără voie, cu parere de rau, ştiinţă şi cu spovedanie curata, ne si iartaneştiinţă. Nu este clipă când nu greşim înaintea Domnului. Cine are pacate Dar nimeni nu ştie firea omului mai grele trebuie sa faca oleaca de canon, mult ca Dumnezeu totdeauna este gata sa , căci El ne primeasca si sa ne ierte, caci suntem zidirea Lui-a făcut din nimic.

Nimeni nu L-a facut pe Hristos sa coboare din cerDe aceea, decat mila Luicum ne întoarcem către El cu lacrimi, dragostea Lui pentru oameni. I-a fost mila cu părere de neamul omenescrău, cu spovedanie curată, ne şi iartă. Ca atat de multa dragoste Cine are fata păcate mai grele trebuie să facă oleacă de neamul omenesccanon, incat auzi ce spune Sfantul Ioan Evanghelistul : Atat de mult a iubit ca Dumnezeu lumeatotdeauna este gata să ne primească şi să ne ierte, incat pe Unul nascut, Fiul Sau, L-a trimis in lume sa mantuiasca neamul omenesccăci suntem zidirea Lui.

A venit Mantuitorul Iisus Nimeni nu L-a făcut pe Hristossă coboare din cer, nu numai sa ne invete ce trebuie sa facemdecât mila Lui, ci dragostea Lui pentru ca sa sufere pentru noi suferinte, batjocuri, scuipari, batai si moarte pe Cruce, pentru ca sa scoata oameni. I-a fost milă de neamul omenesc. Că atât de multă dragoste are faţă de neamul lui Adam din iadomenesc, care statea acolo încât auzi ce spune Sfântul Ioan Evanghelistul : Atât de 5508 animult a iubit Dumnezeu lumea, cat au fostîncât pe Unul născut, de la primul AdamFiul Său, pana la venirea Noului Adam L- Hristosa trimis în lume să mântuiască neamul omenesc.

DeciA venit Mântuitorul Iisus Hristos, sa avem catre Dumnezeu inima de fiunu numai să ne înveţe ce trebuie să facem, ci pentru ca să sufere pentru noi suferinţe, batjocuri, scuipări, bătăi şi moarte pe Cruce, si sa-L iubim pentru ca să scoată neamul lui Adam din toata inima. Iar cand am gresit cevaiad, indata sa cerem iertare si sa alergam la marturisirecare stătea acolo de 5508 ani, ca sa-L impacam pe Dumnezeucât au fost, caci l-am suparatde la primul Adam, ca Domnul niciodata nu tine minte raul. Daca vede ca nepână la venirea Noului Adam -am intors, se intoarce si El catre noiHristos.

Sa Deci, să avem catre noi către Dumnezeu inimă de fiu, şi să-L iubim din toată inima de judecator. Adica cum ? Sa ne judecam. OareIar când am greşit ceva, îndată să cerem iertare şi să alergăm la mărturisire, ce gandim noi ii place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi oare ii place lui Dumnezeu ? Ce fac eu acum oare ii place lui Dumnezeu ?Si indata constiinta ne spune da sau nu. Caci de se va judeca omul ca să-L împăcăm pe sine, nu va cadea in judecata lui Dumnezeu ! Sa ne facem judecatori noau insine : " Mai, aceasta nucăci l-i bun ce facam supărat, aceasta că Domnul niciodată nuţine minte răul. Dacă vede că ne-i bun ce vorbesc; aceasta nu-i bun ce intentionez eu sa fac ! "am întors, se întoarce şi El către noi.

Catre aproapele sa Să avem inima către noi inimă de mamajudecător. Ai vazut o mama buna Adică cum ? Chiar daca are copii mai multi si daca unul o suparaSă ne judecăm. Oare, o nacajeste in fel si chip, ea are mila de totice gândim noi îi place lui Dumnezeu ? Ce vorbim noi oare îi place lui Dumnezeu ? Ce fac eu acum oare îi place lui Dumnezeu ?Şi îndată conştiinţa ne spune da sau nu. Daca vede ca un copil Căci de-al ei a cazut in apa si se ineacava judeca omul pe sine, sau in foc, si striga nu va cădea în judecata lui Dumnezeu ! Să ne facem judecători noi înşine : " MamaMai, aceasta nu ma lasa ! "-i bun ce fac, ea uita tot. Uita ca a suparataceasta nu-o si se duce catre dansul sii bun ce vorbesc; aceasta nu-l scapa, chiar cu riscul vietii.i bun ce intenţionez eu să fac ! "

Ca asa este mama ! Adevarata mama nu mai tine minte raulCătre aproapele să avem inimă de mamă. Atat iubeste pe Ai văzut o mamă bună ? Chiar dacă are copii. Iatamai mulţi şi dacă unul o supără, o necăjeşte în fel şi chip, asa trebuie sa avem si noi inima noastra fata ea are milă de totitoţi. Sa ne fie mila Dacă vede că un copil de toti-al ei a căzut în apă şi se îneacă, si de straini si de ai nostrisau în foc, şi strigă : " Mamă, nu mă lăsa ! ", ea uită tot. Asa cere Dumnezeu in Sfanta EvanghelieUită că a supărat-o şi se duce către dânsul şi-l scapă, chiar cu riscul vieţii.

N-ai vazut closca ? Are atati apui si daca i-ai luat numai unul, iti sare in cap, macar ca are multiCă aşa este mama ! Adevărata mamă nu mai ţine minte răul. Asa si mama cea buna isi pune sufletul pentru Atât iubeşte pe copii. Aceasta Iată, aşa trebuie să avem şi noi inima noastră faţă de mama o cere Dumnezeu de la noitoţi. S-o avem fata Să ne fie milă de toti. Cand a fi unultoţi, care chiar şi de ne-a facut rau, chiar străini şi de ne-a suparat, insa cand il vom vedea ca este la necaz, sa sarim sa-l ajutam, ca sa vada el ca noi avem dragoste si nu tinem minte raul pe care ni l-a facut elai noştri. Numai asa vom fi fii ai lui Aşa cere Dumnezeu dupa darîn Sfânta Evanghelie.

Acum sa să spunem pe scurt despre cele cinci foloase ale desei spovedanii. Preabunul Dumnezeu a pus in lume Taina aceasta a Spovedaniei, ca daca n-ar fi fost aceasta dupa botez, nimeni nu s-ar putea mantui. Cine reuseste sa faca o spovedanie curata, reuseste sa faca al doilea Botez; dupa cum ati vazut ca zice preotul la molifta : " De vreme ce cu al doilea botez te-ai botezat, dupa randuiala tainelor crestinesti ".

Dar spovedania, fiind o spalare sau un botez duhovnicesc al sufletului, dupa Botezul cel dintaiÎn vremea veche a creştinismului patristic, este o taina prin care creştinii se iarta pacatele omului prin dezlegare de mărturiseau în fiecare zi la duhovnic si este bine sa se faca cat mai desduhovnici.Dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur zice asa in cartea care Dar pe vremea aceea se numeste " Putul " sau " Fantana " pe romaneste şi împărtăşeau în fiecare zi, cum arată la Fapte : " De este cu putinta... şi erau toţi în biserică, ocând s-a întemeiat Biserica, crestineşi stăruiau în învăţătura Apostolilor şi în împărtăşire, si in fiecare ceas sa te marturisesti la duhovnic "în frângerea pâinii şi în rugăciune. ... iar toţi cei ce credeau erau laolaltă şi toate le aveau de obşte.Astfel s-a întemeiat prima obşte apostolică.

De ce ? Pentru ca nu este clipa si minut cand nu gresim Toate le dădeau Bisericii şi pe ei înşişi se dădeau lui DumnezeuHristos. DeciPe vremea aceea, daca gresim in fiecare clipa lui Dumnezeudupă terminarea slujbei, este prea de nevoie sa şi masa se faca deasa spovedaniedădea în biserică, sa spalam sufletul prin marturisire curata cu cainta si canon, pentru ca se innegreste haina sufletului nostru cea curatita mesele agape. Mai târziu s-au scos în pridvorul bisericii şi pe urmă acasă la Botezcreştini, prin tot felul fiind binecuvântate de pacate, din ceas in ceas si din minut in minutSfinţii Apostoli.

In vremea veche a crestinismului patristic, crestinii se marturiseau in fiecare zi la duhovnici. Dar pe vremea aceea se si impartaseau in fiecare zi, cum arata la Fapte : ... si erau toti in biserica, cand s-a intemeiat Biserica, si staruiau in invatatura Apostolilor si in impartasire, in frangerea painii si in rugaciune. ... iar toti cei ce credeau erau laolalta si toate le aveau de obste.Astfel s-a intemeiat prima obste apostolica. Toate le dadeau Bisericii si pe ei insisi se dadeau lui Hristos. Pe vremea aceea, dupa terminarea slujbei, si masa se dadea in biserica, mesele agape. Mai tarziu s-au scos in pridvorul bisericii si pe urma acasa la crestini, fiind binecuvantate de Sfintii Apostoli. Spovedania se facea făcea la inceput in început în fiecare zi. Mai tarziu târziu oamenii, rarind rărind cu Sfanta ImpartasanieSfânta Împărtăşanie, au raritrărit-o si şi cu Sfanta Sfânta Spovedanie. Si vedeti Şi vedeţi acum de-abia se mai spovedesc in cel;e în cele patru posturi. Atata Atâta s-a racit credinta si răcit credinţa şi evlavia, mai ales fata faţă de Spovedanie, si şi chiar de impartasirea împărtăşirea cu Preacuratele Taine, care aduc cel mai mare folos si şi putere de crestere duhovniceasca creştere duhovnicească a sufletelor noastre prin harul Duhului SfantSfânt, care vine peste noi prin aceste Sfinte Taine.

Primul folos al desei spovedanii, este acela ca pacatul că păcatul nu prinde radacini in rădăcini în noi si şi se strica strică din suflet cuibul satanei.

Diavolul, vazand ca văzând că te spovedesti spovedeşti des, te caiesticăieşti, te rogi sişi-l parasti pârăşti mereu, zice asa aşa : " Degeaba ma mă ostenesc cu dansuldânsul, ca că se duce mereu la preot si şi se spovedestespovedeşte, sişi-l dezleagadezleagă, si şi eu nu castig câştig nimic. Mai bine ma mă duc la cei care dorm, care n-au grija grijă de mantuiremântuire, care nu se spovedesc cu anii, ca că aceia nu mi se mai impotrivesc împotrivesc !".

Cine se spovedeste spovedeşte des, stie ştie ce a gresitgreşit, ca tine că ţine minte. Daca Dacă nu s-a spovedit de cateva câteva zile : " Mai, ce-am facut făcut ?". El indata isi îndată îşi aduce aminte, iar daca lasa sa treaca dacă lasă să treacă o luna lună sau doua două sau poate si şi un an, de unde sa tina să ţină el minte ?

Ca intrCă într-o zi daca dacă s-ar ispiti omul pe sine, stai undeva intrîntr-un unghi de casacasă, intrîntr-un colt si pandestecolţ şi pândeşte-ti gandurile ţi gândurile tale numai timp de doua două ceasuri, sa să vezi in cate în câte feluri umbla umblă mintea. Si Şi la cate pacate câte păcate se duce daca dacă n-o strunesti struneşti cu rugaciunea si rugăciunea şi cu frica frică de Dumnezeu. Dar intrîntr-o zi sau doua două ? Dar umbland in umblând în societate cu lumea si şi vorbind cu lumea si vazand si şi văzând şi auzind, cat cât se incarca încarcă sufletul nostru pe constiinta in conştiinţa în fiecare ceas ?

Deci primul folos al desei spovedanii este acesta. Si sa tineti Şi să ţineţi minte ca că prin marturisire deasamărturisire deasă, pacatele păcatele nu pot prinde radacini adanci in rădăcini adânci în inima celui ce se marturisestemărturiseşte.

Al doilea folos al desei spovedanii este ca că omul tine ţine minte usor greselile facute uşor greşelile făcute de la ultima spovedanie, pe cand când cel ce se marturiseste mărturiseşte rar, cu anevoie poate sasă-si aduca şi aducă aminte de toate cate câte a facutfăcut. Astfel, multe din pacate raman păcate rămân nespovedite sişi, prin urmare, neiertate. Pentru aceea diavolul i le aduce aminte in în ceasul mortiimorţii, dar fara fără de folos, caci căci i se leaga leagă limba si şi nu le mai poate marturisimărturisi.

Vai de acela care se duce la marturisire si mărturisire şi spune o seama seamă de pacate si păcate şi o seama seamă nu le spune; sau le spune si şi pe acelea, dar nu sincer cum le-a facutfăcut. Cauta Caută cuvinte de acoperire; asa aşa de ici de colo, crede el ca că poate minti minţi pe Dumnezeu, ca că nu stie ştie Dumnezeu cum s-a facut pacatul si in făcut păcatul şi în ce fel ? El crede ca că trebuie sasă-i spuna spună duhovnicului cateva pacate sicâteva păcate şi, daca dacă l-a dezlegat, este iertat.

Duhovnicul dezleaga dezleagă numai ce aude; celelalte pacate raman păcate rămân legate, ca că acela n-a fost sincer si şi nicidecum nu reuseste sa reuşeşte să se usurezeuşureze. Deci a doua pricina pricină ca spovedania sa să fie bunabună, trebuie sa să fie sincera si curatasinceră şi curată. Tot ce tine ţine minte omul sa spunasă spună, ca că nu-i spune preotului. Preotul e un om de tarana ţărână ca si şi noi. El a primit puterea de a lega si şi dezlega pacatelepăcatele, prin lucrarea Duhului SfantSfânt.

Al treilea folos al celui ce se marturiseste mărturiseşte des, chiar daca dacă i s-ar intampla sa cada in pacat întâmpla să cadă în păcat de moarte, indata alearga si îndată aleargă şi se marturiseste si intra in mărturiseşte şi intră în harul lui Dumnezeu, si şi nu sufera sa aiba suferă să aibă pe constiinta conştiinţa greutatea pacatuluipăcatului, fiind deprins a se curati curăţi des prin spovedanie.

Al patrulea folos al desei spovedanii este ca că pe unul ca acesta, il afl amoartea curatit si in îl află moartea curăţit şi în harul lui Dumnezeu, avand având mare nadejde nădejde de mantuiremântuire.

Dupa marturia Sfantului După mărturia Sfântului Vasile cel Mare, diavolul merge totdeauna la moartea dreptilor si drepţilor şi a pacatosilorpăcătoşilor, cautand sa căutând să afle pe om in pacate în păcate spre a-i lua sufletul.

La cei ce se marturisesc mărturisesc des si şi curat nu poate afla nimic, deoarece s-au marturisit luand mărturisit luând dezlegare pentru pacatepăcate.

Al cincilea folos al desei spovedanii este ca că unul ca acesta se opreste si opreşte şi se infraneaza înfrânează de la pacatepăcate, aducanduaducându-si şi aminte ca dupa putine că după puţine zile se va marturisi mărturisi din nou si şi va primi canon de la duhovnic, acesta mustrandumustrându-l pentru cele facutefăcute.

Acesta care se spovedeste spovedeşte des, cand isi când îşi aduce aminte de rusinea ruşinea ce-o s-o aiba aibă de la duhovnic, de canonul pe care o sasă-l primeascaprimească, se opreste opreşte de la pacatpăcat. Omul are atata atâta putere impotriva pacatuluiîmpotriva păcatului, ca toti că toţi diavolii din iad, daca dacă ar veni, n-au ce-i face, daca dacă vrea sa să nu faca pacatulfacă păcatul; caci căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, sa biruiasca să biruiască ispitele diavolilor.

Daca Dacă n-as aş avea puterea aceasta, n-ar fi iad nici pedeapsa pedeapsă pentru pacatpăcat. Voi nu auziti in auziţi în Psaltire ce spune Duhul Sfant Sfânt ? Doamne, caci căci cu arma buneivoiri ne-ai incununat încununat pe noi. Si iarasi Şi iarăşi spune Solomon : Dumnezeu l-a zidit pe om, l-a lasat in mana lăsat în mâna sfatului sausău.

Daca Dacă vrea sa faca pacatulsă facă păcatul, il îl face, daca dacă nu, nu. Diavolul numai ii da in gandîi dă în gând, iar el daca dacă este prost si şi se amagesteamăgeşte, il îl face. Poti sa Poţi să spui tu in în ziua judecatii judecăţii : " Doamne, diavolul m-a dus la crasmacrâşmă, diavolul m-a dus la muierea cutare, diavolul m-a dus la furat, diavolul m-a dus la betiebeţie, diavolul la avort, la toate ! " Iar diavolul vas pune va spune atunci : " Doamne, sasă-m i mi arate martori, ca că m-a vazut cand il văzut când îl duceam de mana mână la crasmacrâşmă, la desfrau desfrâu sau la avort !".

Apoi va zice omului : " Vezi ca esti că eşti prost ? Eu tiţi-am dat in gand sa în gând să faci pacatulpăcatul. Daca Dacă ai fost prost, te-ai dus tu singur ! Nu te-am dus eu de man mână ! Daca Dacă m-ai ascultat esti eşti al meu !".

Deci prin deasa spovedanie se strica strică cuibul satanei. Ai vazut cocostarcul văzut cocostârcul ? Face cuib pe casa casă la tine; sişi-i o pasare pasăre foarte finafină. Daca Dacă i-ai stricat cuibul o datadată, de doua două ori, nu-ti ţi mai vine acolo. Stie caŞtie că-i esti dusmaneşti duşman. Asa si Aşa şi noi, dacadacă-i stricam stricăm cuibul satanei, el nu mai vine repede. Si Şi acesta este un om care tine ţine sufletul curat, ca că nu poate suferi pacatelepăcatele.

Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este indoitîndoit. Mai intai ca stricam întâi că stricăm cuibul satanei din suflet si şi al doilea ca că nu ne gaseste găseşte moartea nespoveditinespovediţi.

Cel ce are obicei sa să se marturiseasca mărturisească des, nu lasa lasă rugina pacatului sa păcatului să se prinda prindă de mintea si şi inima lui; cine isi pliveste îşi pliveşte ogorul lui des, simte cand incolteste pacatul si indata il când încolţeşte păcatul şi îndată îl smulge din suflet prin spovedanie. Pe acel amoartea acela moartea nu-l gaseste nepregatitgăseşte nepregătit.

Uite, acum um parinte un părinte a murit la noi, duhovnicul Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit dupa indreptarul după îndreptarul de spovedanie pe care il îl au duhovnicii, s-a impartasit împărtăşit cu Preacuratele Taine, iar peste cateva câteva zile s-a dus la Domnul, zicand rugaciunizicând rugăciuni.

Acest suflet, desi deşi s-a dus repede, era pregatitpregătit. A fost om inteleptînţelept. Dar noi ce zicem ? " Lasa ca Lasă că m-oi spovedi la anul !". Nu ! Sa Să nu amanamamânăm, ca că nu stim cand ştim când ne cheama cheamă Hristos ! Parintele Părintele Natanail n-a stiut ca ştiut că moare. Dar ingerul îngerul Domnului l-a ajutat, fiindca fiindcă el avea obicei in în fiecare saptamana sa vina săptămână să vină la marturisitmărturisit. Nu a avut cand sa când să se stranga rautateastrângă răutatea, ca că au fost dezlegate la spovedanie toate pacatelepăcatele, pana si până şi cele mai mici.

Sa Să nu credeti dumneavoastra ca pacatele credeţi dumneavoastră că păcatele mici nu sunt grave ! Si Şi pe acelea trebuie sa să le marturisimmărturisim, ca auzi ce spune Evanghelia : Nimic necurat nu va intra intru imparatia întru împărăţia cerurilor.

* ''Ne vorbeste vorbeşte [[Cleopa Ilie|părintele Cleopa]]'' - Vol 2