14.992 de modificări
Modificări
→Legături externe: +categ.
{{În cursArticol de calitate}}[[Imagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|250 px|Cuviosul stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiți părinți care au viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti]], lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].
===Copilăria în Konița===
În Farasa, pe [[7 august]] 1924, cu puțină vreme înainte de plecarea lor înspre Grecia (odată cu schimbul de populație de după primul război mondial), a fost botezat de către Sfântul [[Arsenie Capadocianul]], care i-a pus la [[botez]] numele său. Pe [[14 septembrie]] 1924 părinții lui ajunseră în portul Pireu. După ce au trecut prin multe greutăți și neajunsuri, zăbovind o scurtă vreme și în Kerkira, s-au stabilit în Konița, unde micul Arsenie a terminat școala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca tâmplar.
==[[Image:Paisieagh4.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Tropar]]ul Fericitului Paisie Aghioritul cu ucnicii]]==Crâmpeie de viaţă (câteva sfaturi duhovniceşti ale părinteluiglas I)==:"Să-l lăudăm toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu este foarte aproape în aceste vremuri de noicernere, dar si la mare inaltime. Pentru ca cineva sa-L “indoaie” pe Dumnezeuspre mângâierea și îndrumarea noastră, sa:Pe cel ce s-L faca sa Se coboare si sa ramana cu ela nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, trebuie sa se smereasca si sa se pocaiasca. Atunci Preamilostivul Dumnezeuarzând de dragoste pentru întreaga lume, vazand smerenia lui:Pe Paisie mult minunatul, il inalta pana la ceruri sicare inima și-l iubeste foarte mult. “Bucurie se face in cer a pus pentru noi și pentru un pacatos care se pocaieste”(Lc. 15mântuirea noastră,:Și să-i cântăm cu mulțumire zicând: '''Bucură-te, 7)Cuvioase Părinte Paisie, spune Evanghelia"luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''[[Imagine:01.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie și ucenicul necuvântător]]
==[[Acatist]]ul Cuviosului Paisie==
*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareț se află în curs de desfășurare)
==[[Fericiri]]le Părintelui Paisie==[[Imagine:"Mult ma bucur cand vad suflete Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. Fericiți''' sunt cei care iau aminte si se nevoiesc in lumea care s-a umplut au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii și trăiesc departe de lume și aproape de diavoli. Dumnezeu, ca un bun si drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecaruia împărtășindu- se de pilda barbatilor barbatia si femeilor dragostea - ca sa ne nevoim si sa urcam treptele duhovnicesti cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce in ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie sa uitam niciodata ca avem alaturi bucurii paradisiace încă de noi, afara de oameni ce ne pot ajuta duhovniceste, si pe Iisus Hristos, Care ne ajuta, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi si pe toti sfintii. Asadar, curaj! Hristos este foarte puternic, este atotputernic si ne va da puterea Sa cea dumnezeiasca sa sfaramam coarnele celui viclean. Ne urmareste mereu nevazut si ne intareste atunci cand noi avem intentie buna si ne facem, dupa putere, mica noastra nevointa"pământ.
'''2. Fericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunși și, dobândind [[virtuți]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.
'''4. Fericiți''' sunt cei care nu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci o trăiesc și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.
'''6. Fericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, arătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie îndreptățiți, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deșertăciune.
'''8. Fericiți''' sunt cei care s-au născut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu și nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai.
'''10. Fericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt orfanii care au fost lipsiți de afecțiunea părinților lor, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe Dumnezeu Tată încă din această viață, având în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, de care s-au lipsit și care crește cu dobândă. '''11. Fericiți''' sunt părinții care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe care copiii o imită și, bucuroși, urmează lui Hristos cu noblețe duhovnicească. '''12. Fericiți''' sunt copiii care s-au născut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiți sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moștenite, însă s-au nevoit cu sudori și le-au dezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor. '''13. Fericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească. '''14. Mirenii''' îi numesc norocoși pe astronauții care se mișcă în spațiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''mai fericiți''' sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuință, cu mijlocul cel mai rapid și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag. [[Imagine:Paisios telos 2b.jpg|thumb|right|155 px|Părintele Paisie]] '''15. Fericiți''' sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează și îi ajută să meargă noaptea, însă '''mai fericiți''' sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putință să lucească. '''16. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care trăiesc în palate de cristal și au toate înlesnirile, însă '''mai fericiți''' sunt cei care au izbutit să-și simplifice viața lor și s-au eliberat de lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăți) și astfel s-au slobozit de neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre. '''17. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care pot să dobândească bunătățile lumii. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos și se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă și nu încape în inima mea cea mică”. '''18. Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte. '''19. Norocoși''' sunt cei care devin generali și miniștrii, dar și cei care devin și pentru câteva ore, atunci când se îmbată și se bucură pentru aceasta. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngeri]] pământești. Unii ca aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau și se îmbată mereu de vinul paradisiac.[[Imagine:Cuviosul-paisie-aghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi. [[Imagine:Paisieagh4.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul cu ucenicii săi din Sfântul Munte Athos]] ==Crâmpeie de viață (câteva sfaturi duhovnicești ale părintelui)==„Dumnezeu este foarte aproape de noi, dar și la mare înălțime. Pentru ca cineva să-L „îndoaie” pe Dumnezeu, să-L facă să Se coboare și să rămână cu el, trebuie să se smerească și să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, văzând smerenia lui, îl înalță până la ceruri și-l iubește foarte mult. „Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca 15, 7), spune Evanghelia”. „Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte și se nevoiesc în lumea care s-a umplut de diavoli. Dumnezeu, ca un bun și drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbaților bărbăția și femeilor dragostea - ca să ne nevoim și să urcăm treptele duhovnicești cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovnicește, și pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi și pe toți sfinții. '''Așadar, curaj!''' Hristos este foarte puternic, este atotputernic și ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. Ne urmărește mereu nevăzut și ne întărește atunci când noi avem intenție bună și ne facem, după putere, mica noastră nevoința.” „— Gheronda (''părinte''), la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?:— La noblețe, la noblețea duhovnicească.:— Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioadă de pocăință?:— Noblețe, noblețe, ca să fiți prinși în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip să sporiți. Dacă ați ști ce aduce noblețea, ați vâna-o zi și noapte; nici n-ați mai dormi. Dacă cercetezi cu de-amănuntul noblețea duhovnicească, vei vedea ascunsă în ea măreția lui Dumnezeu.” [[Imagine:1-320.jpg|left|thumb|250 px|Mormântul Cuviosului Paisie de la Mănăstirea Suroti-Tesalonic]]„— Câte greutăți întâmpinați la Colibă, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihic, consumatori de droguri...:— Aici se vede dacă avem dragoste adevărată. În persoana fratelui nostru Îl vedem pe Hristos. Căci tot ce facem ca să-l odihnim pe fratele nostru este ca și cum o facem pentru Însuși Hristos. „Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut.”” „— Părinte, ați spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, pe atât o primești pe cea dumnezeiască. De aceea înțelegi mai bine rugăciunea atunci când ești flămând?:— Da, pentru că un flămând înțelege pe cel flămând. Unul sătul nu-l înțelege. Am auzit că undeva se aruncă mâncarea, iar puțin mai departe niște refugiați ruși nu au ce mânca. Trăiesc săptămâni în sere, în niște bărăci de tablă. Să zicem că nu știi că acolo, aproape, există oameni care au nevoie. Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care îl avem nu îl dam. Este păcat ca unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie și altul să aibă lucruri pe care nu le folosește și să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecată, Hristos ne va spune: „Am flămânzit și nu Mi-ați dat să mănânc.”” „— Părinte, spuneți-ne ceva.:— Ce să vă spun?:— Ce vă spune inima...:— Ceea ce îmi spune inima este să iau cuțitul, s-o tai, s-o împart lumii, și apoi să mor.” *'''Mai multe cuvântări duhovniceşti duhovnicești ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] şi și [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici] ==Descoperiri dumnezeiești==[[Imagine:34.jpg|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicațiile Părintelui Paisie]][[Imagine:8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omenești]]Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieții sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu. Mai mult, Însuși Hristos i s-a arătat, precum și Maica Domnului și alți sfinți. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinții care i se arătau. Despre [[Maica Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din [[Icoană|icoana]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicații maicilor de la Suroti cum să-I picteze Chipul, așa cum i S-a arătat părintelui. Aceste două icoane reprezintă chipurile [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] și Mântuitorului [[Iisus Hristos]], după cum i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul. ==Înregistrări audio ale Părintelui Paisie== *'''Aceste înregistrări sunt făcute în anul 1982:''' [http://adria74.wordpress.com/2007/12/13/vocea-cuviosului-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] ==Cărți ale Părintelui Paisie==*''„Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan”''*''„[[Nevoință]] duhovnicească”''*''„[[Trezvie]] duhovnicească”''*''„Viața de familie”''*''„Epistole”''*''„Părinți aghioriți. Flori din [[Grădina Maicii Domnului]]”''*''„Sfântul [[Arsenie Capadocianul]]”''*''„[[Patimă|Patimi]] și [[virtuți]]”'' :'''Cărțile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]''' ==Cărți despre Părintele Paisie==*''„Viața Cuviosului Paisie Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul*''„Părintele Paisie mi-a spus...”'' de Athanasios Rakovalis[[Imagine:Paisieaghioritul11.jpg|right|thumb|170 px|Părintele Paisie adâncit în rugăciunea către Dulcele Iisus!]]*''„Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor”'' de Nicolae Zurnazoglu*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ „Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie”],'' de Dyonysios Farasiotis (puteți citi și descărca integral cartea de pe site) ==A se vedea și==*[[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]*[[Sofronie (Saharov)|Fericitul Sofronie Saharov]]*[[Mănăstirea Sf. Ioan Evanghelistul (Suroti-Tesalonic, Grecia)]] ==Legături externe==*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ aiciNecesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situația Bisericii Ortodoxe în lume și necesitatea mărturisirii credinței). [[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Sfinți athoniți]][[Categorie:Sfinți greci]][[Categorie:Monahism]][[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Articole de calitate]] [[el:Παΐσιος ο Αθωνίτης]][[en:Paisios of Mount Athos]][[pt:Paísios do Monte Athos]]