Modificări

[[Image:sophrony8.jpg|right|frame|Arhimandritul Sofronie]][[Arhimandrit|Arhimandritul]] Sofronie (Saharov), sau cunoscut și ca '''Stareţul Starețul Sofroniede la Essex'''(n. [[30 septembrie]] 1896 - m. [[11 iulie]] 1993), este cunoscut ca a fost [[ucenic ]]ul şi biograf al biograful Sf. [[Siluan Athonitul]], precum şi ca acela care și cel ce a compilat şi și îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat [[Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul (Maldon, Essex)|Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul]] din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[11 iulie]].

Pe [[31 Septembrie30 septembrie]] 1896, s-a născut în Rusia Serghei Simeonovici Saharov, din părinţi ortodocşi. De mic copil, Serghei se ruga zilnic, amintindu-şi mai apoi că se ruga şi 45 de minute fără se oprească. Încă copil fiind, Serghei a cunoscut Lumina cea Nezidită. Citea foarte mult, inclusiv mari clasici ruşi precum Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski şi Puşkin.

::La [[Institutul Teologic Ortodox Sf. Serghie (Paris, Franţa)|Institutul Teologic Ortodox Sf. Serghie]] acesta debutează. Serghei este printre cei dintâi studenţi. Îi are ca profesori pe Pr. [[Serghei Bulgakov ]] şi [[Nikolai Berdiaev]]; deşi amândoi l-au influenţat pe Serghei, problemele fiecăruia (sofiologia şi respectiv anti-ascetismul) au limitat influenţa avută asupra lui Serghei.*1925: Găsind nemulţumitor studiul formal al theologieiteologiei, Serghei părăseşte Institutul şi Parisul pentru [[Muntele Athos]]. 

*1926: Păr. Sofronie ajunge în Athos şi intră în [[Mănăstirea Sf. Panteleimon Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea rusă a Sf. Panteleimon]], dorind să înveţe cum să se roage şi cum să aibe o atitudine dreaptă faţă de Dumnezeu.*1930: Păr. Sofronie este hirotonit [[diacon]] de către Sf. [[Nikolai VelimirovicNicolae (Velimirovici)|Nicolae (Velimirovici) al Ohridei şi Jicei]]. Devine ucenic al Sf. [[Siluan Athonitul]], care a avut cea mai mare înrâurire asupra Păr. Sofronie. Deşi Sf. Siluan nu avea o theologie teologie sistematizată formal, theologia teologia sa trăită l-a învăţat pe Păr. Sofronie tomuri întregi, care vor fi mai apoi sistematizate de Păr. Sofronie.*1932-46: Păr. Sofronie poartă o corespondenţă cu Pr. David Balfour, un romano-catolic ce se convertise la Ortodoxie. Aceste scrisori dezvăluie cunoştinţele Păr. Sofronie în mulţi Părinţi ai Bisericii şi îl silesc să îşi articuleze gândirea theologicăteologică, dovedind deosebirile dintre gândirea Apuseană apuseană şi cea Răsăriteanărăsăriteană. Gândirea ulterioară a Păr. Sofronie va dezvolta aceleaşi subiecte abordate în această corespondenţă.*1938: Adormirea Sf. Siluan ([[24 Septembrieseptembrie]]). Urmând poveţelor Sfântului Siluan, Stareţul Sofronie părăseşte mănăstirea şi se duce să vieţuiască în pustia athonită; pentru început la Karulia, apoi într-o peşteră de lângă Mănăstirea Sf. Pavel.

*1941: Păr. Sofronie este hirotonit [[preot]], şi devine [[Gherondaduhovnic|duhovnicpărinte duhovnicesc]] al multor monahi athoniţi.

*1947: Împrejurările (poate şi pentru a publica scrierile Sf. Siluan, poate şi pentru a-şi încheia studiile theologiceteologice, poate şi din pricina sănătăţii şubrezite, poate şi din pricina greutăţilor avute în Athos ca ne-grec după al Doilea Război Mondial) l-au silit pe Stareţul Sofronie să se mute la Paris. Balfour îl ajută să primească un paşaport.:Facultatea Sf. Serghie îi îngăduie Stareţului Sofronie să participe la toate cursurile, potrivit nevoilor sale; însă, la sosire, acest lucru este împiedicat de stăruinţele facultăţii asupra Stareţului Sofronie de a-l face să tăgăduiască, fie şi prin tăcere, existenţa harului în [[Biserica RusieiOrtodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]], lucru pe care refuză să-l facă.:Stareţul Sofronie se stabileşte la Casa Rusească, un azil de bătrâni din St. Genevieve-des-Bois, ajuntânduajutându-l pe preotul de acolo şi fiind duhovnic. Suferă o operaţie majoră de ulcer la stomac.*1948: Stareţul Sofronie publică o primă ediţie şapirografiată a ''Stareţului Siluan''. În ea, Stareţul Sofronie trasează principiile theologiei teologiei Sf. Siluan, şi explică multe concepte fundamentale (rugăciunea pentru lumea întreagă, părăsirea de Dumnezeu şi ideea legăturii existente între toţi oamenii).*1950: Stareţul Sofronie lucrează împreună cu [[Vladimir Lossky|Vladimir Losski]] la ''Messager de l’Exarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale'' până în 1957. Losski îi influenţează gândirea Stareţului Sofronie asupra multor probleme contemporane şi completează lucrările Stareţului Sofronie asupra theologiei teologiei Treimice şi aplicarea ei la Biserică şi omenire; Losski, însă, nu vorbea despre o fire omenească îndumnezeită, nici despre conceptul părăsirii de Dumnezeu într-un mod pozitiv, aşa cum a făcut-o Stareţul Sofronie.*1952: Stareţul Sofronie publică o a doua ediţie a ''Stareţului Siluan''. Această carte i-a făcut vestiţi pe Sfântul Siluan şi pe Stareţul Sofronie, şi include o introducere theologică teologică la scrierile Sf. Siluan, din pricina afirmaţiei lui Losski că nu găsise nici o valoare theologică teologică în scrierile Sfântului.

*1965: Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, cu binecuvântarea Patriarhului Alexie, trece sub omoforul [[Biserica ConstantinopoleiOrtodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]]. Mai apoi, Patriarhia Ecumenică va înălţa mănăstirea la rangul de [[Stavropighiestavropighie]].

*''Viaţa Mistica vederii lui Dumnezeu'', traducere, note şi comentarii de Irineu Slătineanul, arhiereu vicar, Ed. Adonai Izvoarele Spiritualităţii Ortodoxe, Bucureşti, 1995.*''Din viaţă şi învăţătura stareţului Siluan Athonituldin duh'', Editura DeisisPelerinul, SibiuIaşi, 1997.*''Fericirea de a cunoaşte calea'', Editura Pelerinul, 1999; Schitul LacuIaşi, 20001997.

*''Vom vedea pe Dumnezeu precum este'', Editura Sophia, Bucureşti, 2005.*''Despre rugăciune'', Schitul LacuMănăstirea Lainici, 1998.*''Din viaţă Viaţa şi din duhînvăţătura stareţului Siluan Athonitul'', Editura PelerinulDeisis, Sibiu, Iaşi1999; Schitul Lacu, 19972000.

"Nimenea pe acest pământ nu poate fugi de suferinţe; şi deşi suferinţele trimise de Domnul nu sânt mari, oamenii şi le închipuie mai presus de puterile lor şi sânt zdrobiţi de ele. Aceasta se întâmplă din pricină că nu-şi smeresc sufletul şi nu se încredinţează voii lui DumnezeiDumnezeu. Însă Domnul Însuşi îi călăuzeşte cu harul Său pe cei ce se predau voii lui Dumnezeu şi duce duc toate cu tărie, pentru Dumnezeul pe Care atâta l-au iubit şi împreună cu Care pururea se proslăvesc. Cu neputinţă este a scăpa de necaz pe lumea aceasta, însă cel ce se predă voii lui Dumnezeu duce cu uşurinţă necazul, văzându-l, ; ci punându-şi în Domnul credinţa, aşa trece necazul său."

"Trei lucruri nu înţeleg: 1) o credinţă adogmatică, 2) un creştinism nebisericesc, 3) un creştinism fără nevoinţă. Şi aceste trei: Biserica, dogma şi ascetica (adică nevoinţa creştină) sânt sunt pentru mine un tot al vieţii." - ''Scrisoare către D. Balfour, [[21 Augustaugust]] 1945''.

"Dacă este să lepezi Simvolul Simbolul Credinţei orthodox ortodoxe şi experienţa nevoinţei agonisită prin veacuri de viaţă în Hristos, atunci din cultura orthodoxă ortodoxă nu mai rămâne decât grecescul [glas] ''minore'' şi tetrafonia rusă." - ''Scrisoare către D. Balfour''.

"Sânt Sunt dăţi ştiute când Fericitul Stareţ Siluan vedea în rugăciune ceva depărtat ca şi cum s-ar fi petrecut în apropiere; când a văzut viitorul cuiva, sau când i s-au descoperit tainele cele adânci ale sufletului omenesc. Mai trăiesc încă mulţi oameni care pot da mărturie de acestea pentru ei, însă el niciodată n-a dorit-o şi niciodată nu i-a dat mare însemnătate. Sufletul său era afundat pe deplin în rugăciunea pentru lume, şi în viaţa sa duhovnicească preţuia această dragoste mai presus de toate." -- ''Viaţa şi învăţăturile Stareţului Siluan''.

Aşa, Doamne, Cela ce pentru bunăvoirea Ta ne-ai adunat întruolaltă dela marginile lumii, fă-ne a fi cu adevărat întru ó o frăţie, vieţuind întru ó o inimă, întru ó o voie, întru ó o dragoste, ca ún un om, dupre cel mai nainte de veci sfatul Tău pentru Adam, cel întâiu născut.

[[Categorie:Părinţi duhovniceşti Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Preoți]][[Categorie:Monahi]][[Categorie:Scriitori bisericești]]