2.311 modificări
Modificări
fără descrierea modificării
[[Image:sophrony8.jpg|right|frame|Arhimandritul Sofronie]][[Arhimandrit|Arhimandritul]] Sofronie (Saharov), sau cunoscut și ca '''Stareţul Starețul Sofroniede la Essex'''(n. [[30 septembrie]] 1896 - m. [[11 iulie]] 1993), este cunoscut ca a fost [[ucenic ]]ul şi biograf al biograful Sf. [[Siluan Athonitul]], precum şi ca acela care și cel ce a compilat şi și îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat [[Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul (Maldon, Essex)|Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul]] din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[11 iulie]].
==Viaţa==
===Anii de început===
Pe [[31 Septembrie30 septembrie]] 1896, s-a născut în Rusia Serghei Simeonovici Saharov, din părinţi ortodocşi. De mic copil, Serghei se ruga zilnic, amintindu-şi mai apoi că se ruga şi 45 de minute fără se oprească. Încă copil fiind, Serghei a cunoscut Lumina cea Nezidită. Citea foarte mult, inclusiv mari clasici ruşi precum Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski şi Puşkin.
Având un deosebit talent artistic, Serghie a studiat la Academia de Arte între 1915 şi 1917, iar apoi la Şcoala moscovită de Pictură, Sculptură şi Arhitectură între 1920 şi 1921. Serghei întrebuinţa arta ca pe un mijloc "cvasi-mistic" de "descoperire a vecinicei frumuseţi", "trecând dincolo de realitatea prezentă... în noi zări ale fiinţării". Mai târziu, acest lucru îl va ajuta să deosebească între lumina minţii omeneşti şi Lumina cea Nezidită a lui Dumnezeu.
:Vede cunoaşterea raţională ca fiind neputincioasă de a da un răspuns la cea mai mare întrebare, problema morţii.
*1924: Dându-şi seama că porunca lui Hristos de a-L iubi deplin pe Dumnezeu nu era psihologică ci ontologică, fiind singura cale de a te apropia de Dumnezeu, şi că nevoia dragostei de a fi personală, Serghei se întoarce la Creştinism în Sâmbăta Mare. Experiază Lumina Nezidită (cu o putere nemaiîntâlnită până la sfârşitul vieţii sale) şi se distanţează de arta sa.
===Muntele Athos===
*1926: Păr. Sofronie ajunge în Athos şi intră în [[Mănăstirea Sf. Panteleimon Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea rusă a Sf. Panteleimon]], dorind să înveţe cum să se roage şi cum să aibe o atitudine dreaptă faţă de Dumnezeu.*1930: Păr. Sofronie este hirotonit [[diacon]] de către Sf. [[Nikolai VelimirovicNicolae (Velimirovici)|Nicolae (Velimirovici) al Ohridei şi Jicei]]. Devine ucenic al Sf. [[Siluan Athonitul]], care a avut cea mai mare înrâurire asupra Păr. Sofronie. Deşi Sf. Siluan nu avea o theologie teologie sistematizată formal, theologia teologia sa trăită l-a învăţat pe Păr. Sofronie tomuri întregi, care vor fi mai apoi sistematizate de Păr. Sofronie.*1932-46: Păr. Sofronie poartă o corespondenţă cu Pr. David Balfour, un romano-catolic ce se convertise la Ortodoxie. Aceste scrisori dezvăluie cunoştinţele Păr. Sofronie în mulţi Părinţi ai Bisericii şi îl silesc să îşi articuleze gândirea theologicăteologică, dovedind deosebirile dintre gândirea Apuseană apuseană şi cea Răsăriteanărăsăriteană. Gândirea ulterioară a Păr. Sofronie va dezvolta aceleaşi subiecte abordate în această corespondenţă.*1938: Adormirea Sf. Siluan ([[24 Septembrieseptembrie]]). Urmând poveţelor Sfântului Siluan, Stareţul Sofronie părăseşte mănăstirea şi se duce să vieţuiască în pustia athonită; pentru început la Karulia, apoi într-o peşteră de lângă Mănăstirea Sf. Pavel.
:Al Doilea Război Mondial a fost o vreme de rugăciune atât de puternică, încât sănătatea Păr. Sofronie a şubrezit, învăţându-l interdependenţa întregii omeniri.
*1941: Păr. Sofronie este hirotonit [[preot]], şi devine [[Gherondaduhovnic|duhovnicpărinte duhovnicesc]] al multor monahi athoniţi.
===Paris, din nou===
*1947: Împrejurările (poate şi pentru a publica scrierile Sf. Siluan, poate şi pentru a-şi încheia studiile theologiceteologice, poate şi din pricina sănătăţii şubrezite, poate şi din pricina greutăţilor avute în Athos ca ne-grec după al Doilea Război Mondial) l-au silit pe Stareţul Sofronie să se mute la Paris. Balfour îl ajută să primească un paşaport.:Facultatea Sf. Serghie îi îngăduie Stareţului Sofronie să participe la toate cursurile, potrivit nevoilor sale; însă, la sosire, acest lucru este împiedicat de stăruinţele facultăţii asupra Stareţului Sofronie de a-l face să tăgăduiască, fie şi prin tăcere, existenţa harului în [[Biserica RusieiOrtodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]], lucru pe care refuză să-l facă.:Stareţul Sofronie se stabileşte la Casa Rusească, un azil de bătrâni din St. Genevieve-des-Bois, ajuntânduajutându-l pe preotul de acolo şi fiind duhovnic. Suferă o operaţie majoră de ulcer la stomac.*1948: Stareţul Sofronie publică o primă ediţie şapirografiată a ''Stareţului Siluan''. În ea, Stareţul Sofronie trasează principiile theologiei teologiei Sf. Siluan, şi explică multe concepte fundamentale (rugăciunea pentru lumea întreagă, părăsirea de Dumnezeu şi ideea legăturii existente între toţi oamenii).*1950: Stareţul Sofronie lucrează împreună cu [[Vladimir Lossky|Vladimir Losski]] la ''Messager de l’Exarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale'' până în 1957. Losski îi influenţează gândirea Stareţului Sofronie asupra multor probleme contemporane şi completează lucrările Stareţului Sofronie asupra theologiei teologiei Treimice şi aplicarea ei la Biserică şi omenire; Losski, însă, nu vorbea despre o fire omenească îndumnezeită, nici despre conceptul părăsirii de Dumnezeu într-un mod pozitiv, aşa cum a făcut-o Stareţul Sofronie.*1952: Stareţul Sofronie publică o a doua ediţie a ''Stareţului Siluan''. Această carte i-a făcut vestiţi pe Sfântul Siluan şi pe Stareţul Sofronie, şi include o introducere theologică teologică la scrierile Sf. Siluan, din pricina afirmaţiei lui Losski că nu găsise nici o valoare theologică teologică în scrierile Sfântului.
===Essex, Anglia===
*1958: Mai multe persoane se adună în jurul Stareţului Sofronie, trăind lângă el şi căutând viaţa monahală. Este vizitată o proprietate din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia.
*1959: Se alcătuieşte obştea de la Sf. Ioan Botezătorul, sub Mitropolitul [[Antonie (Bloom) al Surojului]]. Mănăstirea cuprinde monahi bărbaţi şi femei, în număr de şase.
*1965: Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, cu binecuvântarea Patriarhului Alexie, trece sub omoforul [[Biserica ConstantinopoleiOrtodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]]. Mai apoi, Patriarhia Ecumenică va înălţa mănăstirea la rangul de [[Stavropighiestavropighie]].
*1973: Publicarea unei traduceri mai complete a ''Monk of Mt. Athos'' (viaţa Sf. Siluan).
*1975: Publicarea ''Wisdom of Mt. Athos'' (scrierile Sf. Siluan).
===Întâmplări de la adormirea sa şi ulterioare===
[[Image:Reposed_Elder_Sophrony.jpg|thumb|Adormitul Stareţ Sofronie - 11 iulie 1993]]
Mănăstirea a fost înştiinţată că singura posibilitate de a îngropa persoane pe pământurile ei era de a construi o criptă subterană; au început lucrările la aceasta, Stareţul Sofronie spunând că nu va muri până ce mormântul nu va fi gata. Apoi, spunându-i-se că data preconizată de încheiere a lucrărilor este 12 Iulie, Stareţul Sofronie a zis: "sunt gata". În data de 11, Stareţul Sofronie a murit; pe 14 a avut loc înmormântarea, la care au luat parte monahi din întreaga lume. Atunci când Păr. Sofronie a murit, în mănăstire erau 25 de monahi, număr care a rămas neschimbat de atunci.
==Cărţi==
*''Viaţa Mistica vederii lui Dumnezeu'', traducere, note şi comentarii de Irineu Slătineanul, arhiereu vicar, Ed. Adonai Izvoarele Spiritualităţii Ortodoxe, Bucureşti, 1995.*''Din viaţă şi învăţătura stareţului Siluan Athonituldin duh'', Editura DeisisPelerinul, SibiuIaşi, 1997.*''Fericirea de a cunoaşte calea'', Editura Pelerinul, 1999; Schitul LacuIaşi, 20001997.
*''Cuviosul Siluan Athonitul - Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei'', Editura Deisis, Sibiu, 1997.
*''Rugăciunea - experienţa vieţii veşnice'', Editura Deisis, Sibiu, 1997.
*''Naşterea întru Împărăţia cea neclătită'', Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2002.
*''Cuvântări duhovniceşti, vol. 1'', Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004.
*''Vom vedea pe Dumnezeu precum este'', Editura Sophia, Bucureşti, 2005.
*''Nevoinţa cunoaşterii lui Dumnezeu - Scrisori de la Athos (către D. Balfour)'', Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2006.
===Biografice===
*''Hristos, calea vieţii noastre - Darurile teologiei Arhimandritului Sofronie'' de Arhimandrit [[Zaharia (Zaharou)|Arhimandrit Zaharia]], Editura Egumeniţa, Galaţi, 2003
*''Iubesc, deci exist'' de Ieromonah [[Nicolae (Saharov)|Nicolae V. Saharov]], Editura Deisis, Sibiu.
==Citate==
"Nimenea pe acest pământ nu poate fugi de suferinţe; şi deşi suferinţele trimise de Domnul nu sânt mari, oamenii şi le închipuie mai presus de puterile lor şi sânt zdrobiţi de ele. Aceasta se întâmplă din pricină că nu-şi smeresc sufletul şi nu se încredinţează voii lui DumnezeiDumnezeu. Însă Domnul Însuşi îi călăuzeşte cu harul Său pe cei ce se predau voii lui Dumnezeu şi duce duc toate cu tărie, pentru Dumnezeul pe Care atâta l-au iubit şi împreună cu Care pururea se proslăvesc. Cu neputinţă este a scăpa de încercări necaz pe lumea aceasta, însă cel ce se predă voii lui Dumnezeu duce cu lesniciune încercărileuşurinţă necazul, văzându-le, dar l; ci punându-şi în Domnul credinţa, şi aşa trece îNo one on this earth can avoid affliction; and although the afflictions which the Lord sends are not great men imagine them beyond their strength and are crushed by them. This is because they will not humble their souls and commit themselves to the will of God. But the Lord Himself guides with His grace those who are given over to God's will, and they bear all things with fortitude for the sake of God Whom they have so loved and with Whom they are glorified for ever. It is impossible to escape tribulation in this world but the man who is giver over to the will of God bears tribulation easily, seeing it but putting his trust in the Lord, and so his tribulations passnecazul său."
"Trei lucruri nu înţeleg: 1) o credinţă adogmatică, 2) un creştinism nebisericesc, 3) un creştinism fără nevoinţă. Şi aceste trei: Biserica, dogma şi ascetica (adică nevoinţa creştină) sânt sunt pentru mine un tot al vieţii." - ''Scrisoare către D. Balfour, [[21 Augustaugust]] 1945''.
"Dacă este să lepezi Simvolul Simbolul Credinţei orthodox ortodoxe şi experienţa nevoinţei agonisită prin veacuri de viaţă în Hristos, atunci din cultura orthodoxă ortodoxă nu mai rămâne decât grecescul [glas] ''minore'' şi tetrafonia rusă." - ''Scrisoare către D. Balfour''. "There are known instances when Blessed Staretz Silouan in prayer beheld something remote as though it were happening close by; when he saw into someone's future, or when profound secrets of the human soul were revealed to him. There are many people still alive who can bear witness to this in their own case but he himself never aspired to it and never accorded much significance to it. His soul was totally engulfed in compassion for the world. He concentrated himself utterly on prayer for the world, and in his spiritual life prized this love above all else." -- ''St Silouan the Athonite'', p.228.
"Sunt dăţi ştiute când Fericitul Stareţ Siluan vedea în rugăciune ceva depărtat ca şi cum s-ar fi petrecut în apropiere; când a văzut viitorul cuiva, sau când i s-au descoperit tainele cele adânci ale sufletului omenesc. Mai trăiesc încă mulţi oameni care pot da mărturie de acestea pentru ei, însă el niciodată n-a dorit-o şi niciodată nu i-a dat mare însemnătate. Sufletul său era afundat pe deplin în rugăciunea pentru lume, şi în viaţa sa duhovnicească preţuia această dragoste mai presus de toate." -- ''Viaţa şi învăţăturile Stareţului Siluan''.
==Rugăciuni==
===Rugăciunea de dimineaţă a Arhimandritului Sofronie Saharov===Împãrate SfinteÎmpărate Sfânt, Cela cela ce esti eşti mai înainte nainte de toti toţi vecii , Fiul Tatãlui si Tatălui şi Cuvântul Lui Cel împreunã fãrã lui cel împreună fără de început si împreunã vesnicşi împreună vecinic, Iisuse Hristoase, Fãcãtorul cerului si Făcătoriul Ceriului şi al pãmântuluipământului, Ziditorul Ziditoriul meu, Carele carele prin atotziditoare porunca Ta ta ai scos toate dintru nefiintã si nefiinţă, şi pre mine întru aceastã viatã m-ai această viiaţă m’ai adus, Cela cela ce bine ai voit a-mi dãrui dărui în scãldãtoarea scăldătoarea Botezului harul nasterii celei naşterii ceii de Sus în Sfântul Duh si , şi a pune pecetea Darului Acestuia acestuia pre mãdularele mădulările trupului meu în Sfânta Tainã Taină a Mirungerii, Cela cela ce ai pus în inima mea dorul de a Te cãuta căuta pre Tinetine, Unul Dumnezeu Cel Adevãrat - Dumnezeul cel Adevărat – auzi rugãciunea rugăciunea mea. Cã Că nici luminã lumină am, nici bucurie, nici întelepciuneînţelepciune, nici viatãviaţă, nici putere afarã afară de Tinetine; dar dară nici vrednic sunt sânt, pentru multimea pãcatelor mulţimea păcatelor mele sã , să caut cãtre Tinecătre tine, Dumnezeul meu; ci pentru Cuvântul Tãutău, cã că "tot ceea ce veti veţi cere în rugãciunerugăciune, crezând, veti primiveţi priimi" si şi "tot ce veti veţi cere întru Numele Meu voi meu voiu face vouãvouă,", îndrãznind îndrăznind chem cãtre Tinecătre tine: binecuvânteazãBinecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care , carea mi-o ai dat , pentru cea negrãitã bunãtatea Tanegrăită bunătatea ta; si mã învrednicesteşi mă învredniceşte, în puterea binecuvântãrii Talebinecuvântării tale, ca toatã toată fapta si şi cuvântul din ziua ce încep acum, sã să le sãvârsescsăvârşesc, Însuti însuţi pentru tine, spre slava Tata, în frica Tata, dupre voia Tata, în duhul întregii cugetãri si cugetări şi al curãtieicurăţiei, al smeritei cugetãricugetări, al rãbdãriirăbdării, al dragostei, al blândetiiblândeţii, al pãciipăcii, al bãrbãtieibărbăţiei, al întelepciuniiînţelepciunii, cu rugãciune si rugăciune, şi în tot ceasul amintindu-mi cã pretundinea esti. Asa, Doamne, pentru nemãrginitã bunãtatea Ta, cu Duhul Tãu cel Sfânt mã povãtuieste întru tot lucrul si cuvântul cel bun si-mi dãruieste fãrã poticnire sã trec toatã calea vietii înaintea fetei Tale, ca nici o fãrãdelege sã mai adaug dreptãtii pre carea o ai descoperit nouã. Doamne, Cel mare si mult milostiv, îndurã-Te spre mine cela ce rãu mã pierd; sã nu ascunzi de la mine fata Ta, nici cãile mântuirii Tale; iar de mã va duce voia mea cea stricãcioasã pre alte cãi, atunci nu mã cruta, Mântuitorul meu si cu sila mã întoarce la calea Ta cea sfântã. Cãci Tu, cunoscãtorule de inimi Cel bun, cunosti toatã nimicnicia mea si nebunia, toatã orbeala mea si toatã nepriceperea; dar si durerea inimii mele si suspinurile sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru aceasta mã rog Tie: auzi-mã în scârba mea, întãreste-mã de Sus cu puterea Ta; ridicã-mã pre cel doborât de pãcat, slobozeste-mã, pre cel robit de patimi, tãmãduieste-mi toatã rana cea ascunsã, curãteste-mã de toatã întinãciunea trupului si a duhului; pãzeste-mã de tot lucrul si cuvântul stricãtor de suflet, de toatã miscarea cea lãuntricã si cea dinafarã, Tie neplãcutã si aproapelui meu nefolositoare. Aratã, mie, Doamne, calea în carea voi merge, Însuti mã învatã ce mi se cade sã grãiesc; iar, de este voia Ta, sã tac, învatã-mã cum, în duhul pãcii sã tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele. Rogu-mã Tie, lege pune mie în cãile poruncilor Tale si nu mã lãsa pânã la suflarea mea cea mai de pre urmã sã mã înstrãinez de lumina asezãmintelor Tale, pânã ce va fi porunca Ta singura lege a întregii mele firi: si cea vremelnicã si cea vesnicã. Dãruieste-mi mie, Doamne sã ajung la cunostinta adevãrului Tãu. Prelungeste-mi viata pânã voi aduce Tie roada de pocãintã adevãratã; sã nu mã iei la jumãtatea zilelor mele, nici în ceasul întunecãrii mele, ci, înainte de a mã întoarce în pãmântul din carele am fost luat, binevoieste sã mã întorc la Tine, Dumnezeul meu si mai înainte de a pãrãsi aceastã viatã sã vazã sufletul meu slava fiilor învierii. Iar când, întru adâncul întelepciunii Tale, ai rânduit a pune capãt vietii mele pe pãmânt, atunci, mai înainte fã mie cunoscutã moartea mea, ca sã se gãteascã sufletul meu spre a Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare si sfântã mie, fii cu mine, Doamne si dãruieste mie bucuria cea negrãitã a mântuirii Tale. Curãteste-mã de toatã greseala cea vãzutã si cea ascunsã, si de toatã fãrãdelegea ce se tãinuieste întru cele dinlãuntru ale mele, si mã învredniceste sã aduc rãspuns bun înaintea scaunului cel înfricosat al judecãtii Talecă pretutindenea eşti.
Aşa, Doamne, Cela ce esti Calea cea Vie si Adevãratãpentru bunăvoirea Ta ne-ai adunat întruolaltă dela marginile lumii, nu mã lãsa nicicum fă-ne a gresi împotriva Adevãrului Tãufi cu adevărat întru o frăţie, vieţuind întru o inimă, întru o voie, întru o dragoste, si ca un om, dupre cel mai nainte de toatã miscarea cea necuviincioasã si cuvântul veci sfatul Tău pentru Adam, cel mincinos mã pãzeste, ca sã fie slujirea mea întru totul sfântã si neprihãnitã înaintea Taîntâiu născut.
==Resurse online==
În română:
*[http://www.nistea.com/duhovnici/rafail_noica/sofronie_temeiuri/cuprins.htm Despre temeiurile nevoinţei ortodoxe] - traducere de iromonah Ieromonah [[Rafail (Noica)]]*[http://www.nistea.com/sofronie_sf_siluan.htm Din învăţăturile Sfântului SofronieSiluan] - traducere de iromonah Ieromonah [[Rafail (Noica)]]
*[http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/viata.htm Din viaţă şi din Duh]
*[http://saraca.1plan.net/biblioteca/sofronie_rugaciunea.htm Rugăciunea – experienţa vieţii veşnice]
*[http://saraca.1plan.net/biblioteca/arhimandritul_sofronie-theologia.htm Cunoaşterea lui Dumnezeu prin asemănarea cu Hristos în atot-omenirea Sa] - traducere de iromonah Ieromonah [[Rafail (Noica)]]*[http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/06/12/despre-constiinta-dogmatica-ortodoxa-arhim-sofronie-saharov Despre conştiinţa dogmatică ortodoxă] - traducere de Ieromonah [[Rafail (Noica)]]
*[http://hystria.tripod.com/sofronie/sofronie1.html Arhimandritul Sofronie]
*[http://gabiteoinfo.blogspot.com/2007/12/viaa-arhimandritului-sofronie-saharov.html Viaţa Arhimandritului Sofronie Saharov]
În engleză:
*http://sophrony.narod.ru/indexe.html
*http://sophrony.narod.ru/texts/chapt1.htm
==External LinksLegături externe==*[http://saraca.1plan.net/biblioteca/amintiri_despre_staretul_sofronie.htm ''Amintiri despre Stareţul Sofronie''], de Dimitria Daviti.
*[http://www.divineascent.org/DA5/hierotheos5.htm Interviu în lb. engleză] cu Mitropolitul [[Ierothei (Vlahos) al Nafpaktei|Ierothei]] despre Stareţul Sofronie, extras din revista Divine Ascent.
[[CategoryCategorie:Monahism]][[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Preoți]][[Categorie:Monahi]][[Categorie:Scriitori bisericești]]
[[el:Γέρων Σωφρόνιος Σαχάρωφ]]
[[en:Sophrony (Sakharov)]]
[[fr:Sophrony (Sakharov)]]
[[pt: Sofrônio de Essex]]