Modificări

[[Image:sophrony8.jpg|right|frame|Arhimandritul Sofronie]][[Arhimandrit|Arhimandritul]] Sofronie (Saharov), sau cunoscut și ca '''Stareţul Starețul Sofroniede la Essex'''(n. [[30 septembrie]] 1896 - m. [[11 iulie]] 1993), este cunoscut ca a fost [[ucenic ]]ul şi biograf al biograful Sf. [[Siluan Athonitul]], precum şi ca acela care și cel ce a compilat şi și îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat [[Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul (Maldon, Essex)|Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul]] din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[11 iulie]].

Pe [[31 Septembrie30 septembrie]] 1896, s-a născut în Rusia Serghei Simeonovici Saharov, din părinţi ortodocşi. De mic copil, Serghei se ruga zilnic, amintindu-şi mai apoi că se ruga şi 45 de minute fără se oprească. Încă copil fiind, Serghei a cunoscut Lumina cea Nezidită. Citea foarte mult, inclusiv mari clasici ruşi precum Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievski şi Puşkin.

::La [[Institutul Teologic Ortodox Sf. Serghie (Paris, Franţa)|Institutul Teologic Ortodox Sf. Serghie]] acesta debutează. Serghei este printre cei dintâi studenţi. Îi are ca profesori pe Pr. [[Serghei Bulgakov ]] şi [[Nikolai Berdiaev]]; deşi amândoi l-au influenţat pe Serghei, problemele fiecăruia (sofiologia şi respectiv anti-ascetismul) au limitat influenţa avută asupra lui Serghei.*1925: Găsind nemulţumitor studiul formal al theologieiteologiei, Serghei părăseşte Institutul şi Parisul pentru [[Muntele Athos]]. 

*1926: Păr. Sofronie ajunge în Athos şi intră în [[Mănăstirea Sf. Panteleimon Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea rusă a Sf. Panteleimon]], dorind să înveţe cum să se roage şi cum să aibe o atitudine dreaptă faţă de Dumnezeu.*1930: Păr. Sofronie este hirotonit [[diacon]] de către Sf. [[Nikolai VelimirovicNicolae (Velimirovici)|Nicolae (Velimirovici) al Ohridei şi Jicei]]. Devine ucenic al Sf. [[Siluan Athonitul]], care a avut cea mai mare înrâurire asupra Păr. Sofronie. Deşi Sf. Siluan nu avea o theologie teologie sistematizată formal, theologia teologia sa trăită l-a învăţat pe Păr. Sofronie tomuri întregi, care vor fi mai apoi sistematizate de Păr. Sofronie.*1932-46: Păr. Sofronie poartă o corespondenţă cu Pr. David Balfour, un romano-catolic ce se convertise la Ortodoxie. Aceste scrisori dezvăluie cunoştinţele Păr. Sofronie în mulţi Părinţi ai Bisericii şi îl silesc să îşi articuleze gândirea theologicăteologică, dovedind deosebirile dintre gândirea Apuseană apuseană şi cea Răsăriteanărăsăriteană. Gândirea ulterioară a Păr. Sofronie va dezvolta aceleaşi subiecte abordate în această corespondenţă.*1938: Adormirea Sf. Siluan ([[24 Septembrieseptembrie]]). Urmând poveţelor Sfântului Siluan, Stareţul Sofronie părăseşte mănăstirea şi se duce să vieţuiască în pustia athonită; pentru început la Karulia, apoi într-o peşteră de lângă Mănăstirea Sf. Pavel.

*1941: Păr. Sofronie este hirotonit [[preot]], şi devine [[Gherondaduhovnic|duhovnicpărinte duhovnicesc]] al multor monahi athoniţi.

*1947: Împrejurările (poate şi pentru a publica scrierile Sf. Siluan, poate şi pentru a-şi încheia studiile theologiceteologice, poate şi din pricina sănătăţii şubrezite, poate şi din pricina greutăţilor avute în Athos ca ne-grec după al Doilea Război Mondial) l-au silit pe Stareţul Sofronie să se mute la Paris. Balfour îl ajută să primească un paşaport.:Facultatea Sf. Serghie îi îngăduie Stareţului Sofronie să participe la toate cursurile, potrivit nevoilor sale; însă, la sosire, acest lucru este împiedicat de stăruinţele facultăţii asupra Stareţului Sofronie de a-l face să tăgăduiască, fie şi prin tăcere, existenţa harului în [[Biserica RusieiOrtodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]], lucru pe care refuză să-l facă.:Stareţul Sofronie se stabileşte la Casa Rusească, un azil de bătrâni din St. Genevieve-des-Bois, ajuntânduajutându-l pe preotul de acolo şi fiind duhovnic. Suferă o operaţie majoră de ulcer la stomac.*1948: Stareţul Sofronie publică o primă ediţie şapirografiată a ''Stareţului Siluan''. În ea, Stareţul Sofronie trasează principiile theologiei teologiei Sf. Siluan, şi explică multe concepte fundamentale (rugăciunea pentru lumea întreagă, părăsirea de Dumnezeu şi ideea legăturii existente între toţi oamenii).*1950: Stareţul Sofronie lucrează împreună cu [[Vladimir Lossky|Vladimir Losski]] la ''Messager de l’Exarchat du Patriarche Russe en Europe Occidentale'' până în 1957. Losski îi influenţează gândirea Stareţului Sofronie asupra multor probleme contemporane şi completează lucrările Stareţului Sofronie asupra theologiei teologiei Treimice şi aplicarea ei la Biserică şi omenire; Losski, însă, nu vorbea despre o fire omenească îndumnezeită, nici despre conceptul părăsirii de Dumnezeu într-un mod pozitiv, aşa cum a făcut-o Stareţul Sofronie.*1952: Stareţul Sofronie publică o a doua ediţie a ''Stareţului Siluan''. Această carte i-a făcut vestiţi pe Sfântul Siluan şi pe Stareţul Sofronie, şi include o introducere theologică teologică la scrierile Sf. Siluan, din pricina afirmaţiei lui Losski că nu găsise nici o valoare theologică teologică în scrierile Sfântului.

*1965: Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, cu binecuvântarea Patriarhului Alexie, trece sub omoforul [[Biserica ConstantinopoleiOrtodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]]. Mai apoi, Patriarhia Ecumenică va înălţa mănăstirea la rangul de [[Stavropighiestavropighie]].

*''Viaţa Mistica vederii lui Dumnezeu'', traducere, note şi comentarii de Irineu Slătineanul, arhiereu vicar, Ed. Adonai Izvoarele Spiritualităţii Ortodoxe, Bucureşti, 1995.*''Din viaţă şi învăţătura stareţului Siluan Athonituldin duh'', Editura DeisisPelerinul, SibiuIaşi, 1997.*''Fericirea de a cunoaşte calea'', Editura Pelerinul, 1999; Schitul LacuIaşi, 20001997.

*''Vom vedea pe Dumnezeu precum este'', Editura Sophia, Bucureşti, 2005.*''Despre rugăciune'', Schitul LacuMănăstirea Lainici, 1998.*''Din viaţă Viaţa şi din duhînvăţătura stareţului Siluan Athonitul'', Editura PelerinulDeisis, Sibiu, Iaşi1999; Schitul Lacu, 19972000.

*''Hristos, calea vieţii noastre - Darurile teologiei Arhimandritului Sofronie'' de Arhimandrit [[Zaharia (Zaharou)|Arhimandrit Zaharia]], Editura Egumeniţa, Galaţi, 2003

"Nimenea pe acest pământ nu poate fugi de suferinţe; şi deşi suferinţele trimise de Domnul nu sânt mari, oamenii şi le închipuie mai presus de puterile lor şi sânt zdrobiţi de ele. Aceasta se întâmplă din pricină că nu-şi smeresc sufletul şi nu se încredinţează voii lui DumnezeiDumnezeu. Însă Domnul Însuşi îi călăuzeşte cu harul Său pe cei ce se predau voii lui Dumnezeu şi duce duc toate cu tărie, pentru Dumnezeul pe Care atâta l-au iubit şi împreună cu Care pururea se proslăvesc. Cu neputinţă este a scăpa de încercări necaz pe lumea aceasta, însă cel ce se predă voii lui Dumnezeu duce cu lesniciune încercărileuşurinţă necazul, văzându-le, dar l; ci punându-şi în Domnul credinţa, şi aşa trece îNo one on this earth can avoid affliction; and although the afflictions which the Lord sends are not great men imagine them beyond their strength and are crushed by them. This is because they will not humble their souls and commit themselves to the will of God. But the Lord Himself guides with His grace those who are given over to God's will, and they bear all things with fortitude for the sake of God Whom they have so loved and with Whom they are glorified for ever. It is impossible to escape tribulation in this world but the man who is giver over to the will of God bears tribulation easily, seeing it but putting his trust in the Lord, and so his tribulations passnecazul său."

"Trei lucruri nu înţeleg: 1) o credinţă adogmatică, 2) un creştinism nebisericesc, 3) un creştinism fără nevoinţă. Şi aceste trei: Biserica, dogma şi ascetica (adică nevoinţa creştină) sânt sunt pentru mine un tot al vieţii." - ''Scrisoare către D. Balfour, [[21 Augustaugust]] 1945''.

"Dacă este să lepezi Simvolul Simbolul Credinţei orthodox ortodoxe şi experienţa nevoinţei agonisită prin veacuri de viaţă în Hristos, atunci din cultura orthodoxă ortodoxă nu mai rămâne decât grecescul [glas] ''minore'' şi tetrafonia rusă." - ''Scrisoare către D. Balfour''. "There are known instances when Blessed Staretz Silouan in prayer beheld something remote as though it were happening close by; when he saw into someone's future, or when profound secrets of the human soul were revealed to him. There are many people still alive who can bear witness to this in their own case but he himself never aspired to it and never accorded much significance to it. His soul was totally engulfed in compassion for the world. He concentrated himself utterly on prayer for the world, and in his spiritual life prized this love above all else." -- ''St Silouan the Athonite'', p.228.

===Rugăciunea de dimineaţă a Arhimandritului Sofronie Saharov===Împãrate SfinteÎmpărate Sfânt, Cela cela ce esti eşti mai înainte nainte de toti toţi vecii , Fiul Tatãlui si Tatălui şi Cuvântul Lui Cel împreunã fãrã lui cel împreună fără de început si împreunã vesnicşi împreună vecinic, Iisuse Hristoase, Fãcãtorul cerului si Făcătoriul Ceriului şi al pãmântuluipământului, Ziditorul Ziditoriul meu, Carele carele prin atotziditoare porunca Ta ta ai scos toate dintru nefiintã si nefiinţă, şi pre mine întru aceastã viatã m-ai această viiaţă m’ai adus, Cela cela ce bine ai voit a-mi dãrui dărui în scãldãtoarea scăldătoarea Botezului harul nasterii celei naşterii ceii de Sus în Sfântul Duh si , şi a pune pecetea Darului Acestuia acestuia pre mãdularele mădulările trupului meu în Sfânta Tainã Taină a Mirungerii, Cela cela ce ai pus în inima mea dorul de a Te cãuta căuta pre Tinetine, Unul Dumnezeu Cel Adevãrat - Dumnezeul cel Adevărat – auzi rugãciunea rugăciunea mea. Cã Că nici luminã lumină am, nici bucurie, nici întelepciuneînţelepciune, nici viatãviaţă, nici putere afarã afară de Tinetine; dar dară nici vrednic sunt sânt, pentru multimea pãcatelor mulţimea păcatelor mele sã , să caut cãtre Tinecătre tine, Dumnezeul meu; ci pentru Cuvântul Tãutău, cã că "tot ceea ce veti veţi cere în rugãciunerugăciune, crezând, veti primiveţi priimi" si şi "tot ce veti veţi cere întru Numele Meu voi meu voiu face vouãvouă,", îndrãznind îndrăznind chem cãtre Tinecătre tine: binecuvânteazãBinecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care , carea mi-o ai dat , pentru cea negrãitã bunãtatea Tanegrăită bunătatea ta; si mã învrednicesteşi mă învredniceşte, în puterea binecuvântãrii Talebinecuvântării tale, ca toatã toată fapta si şi cuvântul din ziua ce încep acum, sã să le sãvârsescsăvârşesc, Însuti însuţi pentru tine, spre slava Tata, în frica Tata, dupre voia Tata, în duhul întregii cugetãri si cugetări şi al curãtieicurăţiei, al smeritei cugetãricugetări, al rãbdãriirăbdării, al dragostei, al blândetiiblândeţii, al pãciipăcii, al bãrbãtieibărbăţiei, al întelepciuniiînţelepciunii, cu rugãciune si rugăciune, şi în tot ceasul amintindu-mi cã pretundinea esti. Asa, Doamne, pentru nemãrginitã bunãtatea Ta, cu Duhul Tãu cel Sfânt mã povãtuieste întru tot lucrul si cuvântul cel bun si-mi dãruieste fãrã poticnire sã trec toatã calea vietii înaintea fetei Tale, ca nici o fãrãdelege sã mai adaug dreptãtii pre carea o ai descoperit nouã. Doamne, Cel mare si mult milostiv, îndurã-Te spre mine cela ce rãu mã pierd; sã nu ascunzi de la mine fata Ta, nici cãile mântuirii Tale; iar de mã va duce voia mea cea stricãcioasã pre alte cãi, atunci nu mã cruta, Mântuitorul meu si cu sila mã întoarce la calea Ta cea sfântã. Cãci Tu, cunoscãtorule de inimi Cel bun, cunosti toatã nimicnicia mea si nebunia, toatã orbeala mea si toatã nepriceperea; dar si durerea inimii mele si suspinurile sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru aceasta mã rog Tie: auzi-mã în scârba mea, întãreste-mã de Sus cu puterea Ta; ridicã-mã pre cel doborât de pãcat, slobozeste-mã, pre cel robit de patimi, tãmãduieste-mi toatã rana cea ascunsã, curãteste-mã de toatã întinãciunea trupului si a duhului; pãzeste-mã de tot lucrul si cuvântul stricãtor de suflet, de toatã miscarea cea lãuntricã si cea dinafarã, Tie neplãcutã si aproapelui meu nefolositoare. Aratã, mie, Doamne, calea în carea voi merge, Însuti mã învatã ce mi se cade sã grãiesc; iar, de este voia Ta, sã tac, învatã-mã cum, în duhul pãcii sã tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele. Rogu-mã Tie, lege pune mie în cãile poruncilor Tale si nu mã lãsa pânã la suflarea mea cea mai de pre urmã sã mã înstrãinez de lumina asezãmintelor Tale, pânã ce va fi porunca Ta singura lege a întregii mele firi: si cea vremelnicã si cea vesnicã. Dãruieste-mi mie, Doamne sã ajung la cunostinta adevãrului Tãu. Prelungeste-mi viata pânã voi aduce Tie roada de pocãintã adevãratã; sã nu mã iei la jumãtatea zilelor mele, nici în ceasul întunecãrii mele, ci, înainte de a mã întoarce în pãmântul din carele am fost luat, binevoieste sã mã întorc la Tine, Dumnezeul meu si mai înainte de a pãrãsi aceastã viatã sã vazã sufletul meu slava fiilor învierii. Iar când, întru adâncul întelepciunii Tale, ai rânduit a pune capãt vietii mele pe pãmânt, atunci, mai înainte fã mie cunoscutã moartea mea, ca sã se gãteascã sufletul meu spre a Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare si sfântã mie, fii cu mine, Doamne si dãruieste mie bucuria cea negrãitã a mântuirii Tale. Curãteste-mã de toatã greseala cea vãzutã si cea ascunsã, si de toatã fãrãdelegea ce se tãinuieste întru cele dinlãuntru ale mele, si mã învredniceste sã aduc rãspuns bun înaintea scaunului cel înfricosat al judecãtii Talecă pretutindenea eşti.

DumnezeuleAşa, Dumnezeul meuDoamne, multe lucruri si mari cer eu de la Tinepentru nemărginită bunătatea ta, Împãratul cu Duhul tău cel Preaînalt, dar nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcãciunea mea, nici urâciunea; ciSfânt mă povăţuieşte întru tot lucrul şi cuvântul cel bun, roguşi-mã Tie, miluieste-mã si nu mã trece cu vedereami dăruieşte fără poticnire să trec toată calea vieţii înaintea feţei tale, ca nici mã lepãda pre mine de la fata Ta, pentru prea multã îndrãzneala mea; ba mai vârtos si înmulteste în mine aceastã sfântã si dreaptã îndrãznealã si întru puterea dragostei Tale mã cãlãuzeste pre urmele pasilor Tãi. Dãruieste mie, celui mai de pe urmã si o fărădelege să mai lepãdat dintre toti oamenii sã Te iubesc pre Tine, precum Însuti adaug dreptăţii carea o ai poruncit nouã; din toatã inima mea si din tot sufletul meu si din tot cugetul meu, din toatã vârtutea mea; cu întreaga mea fãpturã îmi dãruieste sã Te iubesc pre Tine, Doamnedescoperit nouă.

Cã Singur esti Acoperitorul Doamne, cel Sfânt si Atotputernic si Apãrãtorul vietii mare şi multmilostiv, îndură-te spre mine, cela ce rău mă pierd; să nu ascunzi dela mine faţa ta, nici căile mântuirii tale; iară de mă va duce voia mea cea stricăcioasă pre alte căi, atunci nu mă cruţa, Mântuitoriul meu, şi cu sila mă întoarce la calea ta cea sfântă. Căci tu, Cunoscătoriule de inimi cel bun, cunoşti toată nimicnicia mea, şi nebunia, toată orbeala mea, şi toată nepriceperea; dar şi durerea inimii mele si Tie rugãciunile mele aduc si Cuvântãrile , şi suspinurile sufletului meu înaintea ta sânt. Pentru aceasta mă rog ţie: auzi-mă în scârba mea, întăreşte-mă de Sus cu puterea ta; ridică-mă, pre cel doborât de păcat, slobozeşte-mă, pre cel robit de patimi, tămăduieşte-mi toată rana cea ascunsă, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupului şi a duhului; păzeşte-mă de tot lucrul şi cuvântul stricătoriu de suflet, de toată mişcarea cea lăuntrică şi cea dinafară, ţie neplăcută, şi aproapelui meu nefolositoare. Arată mie, Doamne, Calea în carea voiu merge, Însuţi mă învaţă ce mi se cade să grăiesc; iară de slavã acum si este voia ta să tac, învaţă-mă cum, în vecii vecilor. Aminduhul păcii să tac, nu scârbind, nici smintind pre fratele.

===Rugăciune pentru unire de Arhimandritul Sofronie===Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu Cela ce ridici pãcatul lumii, Cela ce înãltându-Te pe muntele Gologotei neRogu-ai rãscumpãrat din blestemul legii si ai zidit din nou chipul Tãu cel cãzutmă ţie, Cela ce pre cruce mâinile Ti-ai întins spre a aduce laolaltã pre toti copiii lui Dumnezeu cei risipiti si trimitând pre Preasfântul Duhlege pune mie în căile poruncilor tale, şi nu mă lăsa până la unire pre toti ai chemat; Tu, dar, raza Tatãlui fiind, înainte de a pãsi spre aceastã mare lucrare suflarea mea cea mai de sfintenie a rãscumpãrãrii lumii, Te-ai rugat cãtre Tatãl Tãu ca toti una sã fim, precum si Tu una esti împreunã cu Tatãl si cu Duhul Sfânt, Însuti dãruieste nouã har si întelepciune ca sã împlinim în toate zilele aceastã poruncã si ne întãreste în nevointa acelei iubiri pre carea o ai poruncit nouã zicând: "sã vã iubiti unul pe altul precum si Eu v-am iubit pre voi". Prin Duhul Tãu cel Sfânt dãruieste nouã puterea urmă să mă înstreinez de a ne smeri, unul cãtre altulLumina Aşezămintelor tale, luând aminte la aceea cã cel până ce iubeste mai mult se si smereste; învatã-ne sã ne rugãm unii pentru altii, sã ne purtãm poverile unii altora cu rãbdare si ne uneste în legãtura neclintitã va fi porunca ta singura lege a dragostei, întru o singurã turmã de oi ascultãtoare, în Numele Tãu cel Sfânt, dând nouã si a vedea în fiecare dintre fratii si surorile noastre chipul slavei Tale celei negrãite si a nu uita cã fratele nostru este viata noastrãîntregii mele firi: şi cea vremelnică şi cea vecinică.

Asa Dăruieşte mie, Doamne, Cela ce nesă ajung la cunoştinţa Adevărului tău. Prelungeşte-ai adunat laolaltã mi viaţa până voiu aduce ţie roada de pocăinţă adevărată; să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici în ceasul întunecării mele, ci, înainte de a mă întoarce în pământul dintru care am fost luat, binevoieşte să mă întorc la tine, Dumnezeul meu, şi mai înainte de a părăsi această viaţă, să vază sufletul meu slava fiilor Învierii. Iar când, întru bunãvoirea Taadâncul Înţelepciunii tale, fã-ne ai rânduit a pune capăt vieţii mele pre noi pământ, atunci mai nainte fă mie cunoscută moartea mea, ca să se gătească sufletul meu spre a fi cu adevãrat o familiete întâmpina. În ziua aceea, cea mare şi sfântă mie, vietuind fii cu o singurã inimãmine, o singurã voieDoamne, întru o singurã iubireşi dăruieşte mie bucuria cea negrăită a mântuirii tale. Curăţeşte-mă de toată greşala cea văzută şi cea ascunsă, ca un singur om, dupre sfatul Tãu cel mai înainte şi de vecitoată fărădelegea ce se tăinuieşte întru cele dinlăuntru ale mele, pentru cel întâi nãscut şi mă învredniceşte să aduc răspuns bun înaintea Scaunului celui înfricoşat al Tãu - AdamJudecăţii tale.

Umbreazã parohia noastrã cu duhul temerii de Dumnezeu si acoperã pre ea cu acoperãmântul Preacuratei Maicii Tale si al tuturor sfintilor TãiDumnezeule, Dumnezeul meu, multe lucruri şi mari cer eu dela tine, Împăratul cel Preaînalt, dară nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcăciunea mea, nici urâciunea; ci, binecuvântând si ocrotind pre fiestecare ce întrrogu- însa vietuieste [N] pãzindumă ţie, miluieşte-ne mă şi nu mă trece cu vederea, nici lepăda pre toti de gânduri aducãtoare de stricãciunemine dela faţa ta, de cuvinte necuviincioase sau miscãri ale inimii carile sã poatã prãpãstui sfânta lucrare a slujirii noastrepentru preamultă îndrăzneala mea; cât sã se zideascã aceastã casã ba mai vârtos şi înmulţeşte în mine această sfântă şi dreaptă îndrăzneală, şi întru puterea dragostei tale mă călăuzeşte pre piatra evanghelicestilor Tale porunci întru loc urmele paşilor tăi. Dăruieşte mie, celui mai de tãmãduirepre urmă şi mai lepădat dintre toţi oamenii, de sfintire si de mântuiresă te iubesc pre tine, nouã însine precum si tuturor celor ce vor veni cãtre dânsaÎnsuţi ai poruncit nouă: din toată inima mea, cei osteniti si împovãratişi din tot sufletul meu, fratii si surorile noastreşi din tot cugetul meu, ca toti sã aflãm odihnã întru Tinedin toată vârtutea mea; cu întreaga mea făptură îmi dăruieşte să te iubesc pre tine, cel blând si smerit - Împãratul nostru, acum si pururea si în vecii vecilor. AMINDoamne.

===Rugăciunea duhovnicului===Doamne Iisuse Hristoase, DumnezeuleCă Singur eşti acoperitoriul cel Sfânt şi atotputernic, Mântuitorul nostruşi apărătoriul vieţii mele, Cela ce m-ai smuls desertaciunii acestei lumi, Cela ce m-ai asezat in slujba Tainelor Tale cele mai presus şi ţie rugăciunile mele aduc şi cuvântările de ceruri si m-ai chemat la nevointa de a vesti fratilor mei tainele mântuirii Taleslavă, rogu-mã Tie, Împãrate Cel fãrã de început, vindecã-mã de moartea pãcatuluiacum şi în vecii vecilor, care mã cuprinde, si în puterea Duhului Tãu cel Sfânt mã îndestuleazã spre aceastã slujbãAmin.

Dãtãtorule ===Rugăciune pentru unire, a Arhimandritului Sofronie===Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu Cela ce ridici păcatul lumii, Carele suindu-Te pre muntele Golgothei, răscumpărat-ai pre noi din blestemul legii, şi ai preînnoit chipul Tău cel căzut, pre Cruce preacinstite mâinile Tale întinzând, ca pre fiii lui Dumnezeu cei risipiţi întru una să aduni, şi trimiţând pre Preasfântul Duh, la unime pre toţi ai chemat; Tu dar, fiind a Tatălui strălucire, înainte de a ieşi la această mare lucrare de luminãsfinţenie, lumii răscumpărătoare, lumineazã ochii inimii mele si rugatu-Te-ai mintii Părintelui Tău ca toţi una să fim, precum Tu eşti cu Lumina cea nefãcutã a poruncilor Tale Tatăl şi cu Duhul Sfânt: Însuţi dăruieşte nouă har şi înţelepciune, spre a întelege cum mi se cade a grãi fratelui meuîmplini această poruncă în fiece zi, pentru carele Însuti Sângele Tãu şi ne întăreşte în nevoinţa acelei iubiri carea ai vãrsat poruncit nouă zicând: "Să vă iubiţi unul pre Golgotaaltul, precum Eu am iubit pre voi. Cãlãuzeste" Prin Duhul Tău Cel Sfânt dăruieşte nouă puterea de a ne smeri unul altuia, amintindu-mi simtirile si gandurilene că cel ce mai mult iubeşte, în Duhul Tau cel Bunacela mai mult se şi smereşte; învaţă-ne unul pentru altul a ne ruga, si poverile unul altuia cu frica Ta mã pãzeste neclintit în suvoiul cel din veci al Voiei Tale. Inima mea curãteste de toatã întinãciunea ca sã mã învrednicesc răbdare a purta, şi împreunează pre noi întru cea a auzi glasul Tãu cel blând si ca dragostei nedespărţitei legături, întru deschiderea gurii mele sã primesc ó turmă de la Tineoi ascultătoare, pentru numele Tău cel Sfânt, împrejurul Părintelui şi Povăţuitorului nostru iubit, cuvânt bine plãcut Tie si poporului Tãu - mântuitordând nouă şi a vedea în fieştecare frate şi soră – chipul slavei Tale celei negrăite; şi a nu uita că fratele nostru este viaţa noastră.

Aşa, Doamne, Cela ce esti Calea cea Vie si Adevãratãpentru bunăvoirea Ta ne-ai adunat întruolaltă dela marginile lumii, nu mã lãsa nicicum fă-ne a gresi împotriva Adevãrului Tãufi cu adevărat întru o frăţie, vieţuind întru o inimă, întru o voie, întru o dragoste, si ca un om, dupre cel mai nainte de toatã miscarea cea necuviincioasã si cuvântul veci sfatul Tău pentru Adam, cel mincinos mã pãzeste, ca sã fie slujirea mea întru totul sfântã si neprihãnitã înaintea Taîntâiu născut.

AsaÎntăreşte, Pãstorule apără şi acoperă sălaşul acesta cel Bunsfânt, Cela ce sufletul Tipre carele a sădit dreapta ta, şi umbrează pre el subt acoperământul Preacuratei Maicii Tale, şi al Sfântului Înaintemergătorului Tău Ioann, şi al Cuviosului Părintelui nostru Siluan, pre fieştecarele binecuvântând şi ocrotind, cari aci vieţuiesc (NN), păzindu-ai pus pentru noine adică de gânduri de stricăciune făcătoare, dãruieste-i inimã milostivã si umilitã cãtre toti cei ce vin la minede cuvinte sau de porniri protivnice ale inimii carile prăpăstuiesc sfântă lucrarea slujirii noastre; dãruieste-mi sã mã bucur împreunã cu cei ce spre a se bucurãzidi sălaşul acesta pre piatra Evangheliceştilor Tale porunci, sã mã mâhnesc împreunã cu cei mâhniti si sã plâng cu cei ce plâng si în tot chipul sã mângâi poporul Tãu ce cu suflet îndurerat vine cãtre mine. Întãreste-mã pânã întru sfârsit sã port povara oilor Tale celor cuvântãtoare cu rãbdare si cu blândete, în duh loc de întelegeretămăduire, loc de deslusire, si sfinţire şi de pogorãmântmântuire, si în dragostea cea evangheliceascãnouă înşine, si ca în mine sã vietuiascã singur acest gând: ca toti sã afle pocãintãprecum şi tuturor celor ce aleargă către dânsul, cei osteniţi şi împovăraţi fraţii şi surorile noastre, şi ca sã se mântuiascã prin tine, si în să aflăm toţi odihnă întru Tine, Domnul Cel blând şi smerit Împăratul nostru cel neajuns, acum si şi pururea si şi în vecii vecilor. Amin.

*[http://www.nistea.com/sofronie_sf_siluan.htm Din învăţăturile Sfântului SofronieSiluan] - traducere de Ieromonah [[Rafail (Noica)]]

==External LinksLegături externe==*[http://saraca.1plan.net/biblioteca/amintiri_despre_staretul_sofronie.htm ''Amintiri despre Stareţul Sofronie''], de Dimitria Daviti.

[[CategoryCategorie:Monahism]][[Categorie:Părinți duhovnicești ai secolului XX]][[Categorie:Cuvioși]][[Categorie:Preoți]][[Categorie:Monahi]][[Categorie:Scriitori bisericești]]