4.112 modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{Traducere ENÎmbunătăţire}} {{Ortodoxiaînamerica}}Termenul '''''Soborul Tuturor Americanilor''''' se aplică sinoadelor generale periodice ale [[eparhie]]i nord americane a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ruse]] ("Mitropolia"). Acest termen a fost înlocuit cu ''Sinodul Tuturor Americanilor'' odată cu obţinerea [[autocefalie]]i faţă de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] mamă, ultimul sobor fiind totodată şi primul sinod autocefal, însoţit de schimbarea numelui din Mitropolia în ''[[Biserica Ortodoxă din America]]''. Ideea ţinerii unei adunări generale a [[cler]]ului şi [[laic]]ilor din această eparhie a apărut în timpul adunărilor clerului conduse de Arhiepiscopul [[Tihon de Moscova|Tihon]] din 1905. Sentimentele clerului prezent la aceste adunări erau favorabile şi considerau aceste adunări ca fiind o reîntoarcere la normele canonice şi ecleziastice ale bisericii. Iniţial a fost propus oraşul New York ca loc de desfăşurare după ce [[scaun]]ul eparhial a fost transferat de la San Francisco, dar primul [[sobor]] a fost ţinut în Mayfield, Pennsylvania. Pe lângă episcopii prezenţi, la sobor au mai participat preoţii tuturor parohiilor şi un reprezentant laic din fiecare parohie. ==Soborul I al Tuturor Americanilor==Primul sobor al eparhiei ruse ortodoxe din America a fost convocat în [[5 martie]] 1907. Soborul a început printr-o slujbă de rugăciune la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Mayfield, Pennsylvanis, urmată de salutul Arhiepiscopului Thon şi alegerea Părintelui [[Alexander Hotovitzky]] ca preşedinte. Deoarece el nu a putut să-şi asume această poziţie din cauza altor rensponsabilităţi din cadrul soborului, Arhiepiscopul Tihon l-a numit pe Părintele [[Leonty (Turkevich) de New York|Leonid Turkevich]], care ieşise pe locul doi la numărătoarea voturilor pentru preşedinte. Scopul principal al soborului a fost să stabilească bazele legale şi oficiale ale eparhiei, inclusiv stabilirea unui statut, clarificând temeliile funanciare ale eparhiei şi, sub coordonarea Arhiepiscopului Tihon, recunoaşterea diversităţii din cadrul eparhiei privind cultul şi obiceiurile. Dar, soborul s-a încheiat într-o notă tristă deoarece Arhiepiscopul Tihon şi-a anunţat reîntoarcerea în Rusia. ==Soborul II al Tuturor Americanilor==Al doilea sobor al planificat, iniţial, pentru 1918 după ce Arhiepiscopul [[Evdokim (Meschersky) al Aleutinelor|Evdokim]] s-a reîntors de la [[Sinodul Bisericii Tuturor Ruşilor 1917-1918|Soborul Tuturor Ruşilor]] din 1917. Cu toate acetsea, din cauza haosului provocat de revoluţia din octombrie din Rusia şi de întinderea sesiunilor soborului ruşilor în 1918, dar şi din cauza scindărilor din Statele Unite provocate de evenimentele din Rusia, al II-lea Sobor al Tuturor Americanilor a fost amânat pentru 1919. Soborul a fost convocat în [[12 februarie]] 1919 la Biserica Sfântul Teodosie din Cleveland, Ohio şi a ţinut până în [[15 februarie]]. Printre altele, la acest sobor a fost ales Arhiepiscopul [[Alexander (Nemolovsky) de Brussels|Alexander (Nemolovsky)]] ca episcop eparhial deoarece Arhiepiscopul Evdokim rămăsese în Rusia. Deoarece eparhia nord americană nu avea prevederi privind alegerea propriului episcop eparhial, a fost stabilită o procedură de alegere de către sobor. Câţiva delegaţi l-au propus pe Episcopul Alexander, în aclamaţiile celor prezenţi, dar cu toate acestea, un mic grup de delegaţi a protestat şi a fost astfel organizat un vot secret. Episcopul Alexander a primit 242 de voturi, 6 au fost pentru Episcopul [[Stephen (Dzubay) de Pittsburgh|Stephen]], 5 pentru Arhiepiscopul [[Eulogius (Georgievsky) de Paris|Evlogy]], 1 pentru Protopopul John Krohmalny, 8 împotriva Episcopului Alexander dar fără nume şi 6 au fost goale. Alte decizii au privit înfiinţarea unei administraţii financiare care să depăşească criza financiară cauzată de pierderea fondurilor din Rusia, autorizarea întoarcerii ucraineenilod [[uniaţi]] din Canada la Biserica Ortodoxă ca membrii ai "Bisericii Ortodoxe Ucraineene," oficializarea relaţiilor dintre sirieni şi ruşi şi aprobarea hirotonirii Arhimandritului [[Theophan Noli]] şi a Arhimandritului Mardary ca episcopi pentru comunităţile albaneză şi sârbă, dacă aceştia vor fi aleşi. ==Soborul III al Tuturor Americanilor==Plecarea Arhiepiscopului Alexander în zorii crizei financiare adânci din America de Nord a dus la convocarea celui de Al III-lea Sobor. Sobor s-a ţinut în Pittsburgh, Pennsylvania, între [[7 noiembrie|7]] şi [[9 noiembrie]] 1922, cu scopul alegerii lui [[Platon (Rozhdestvensky) de New York|Platon (Rozhdestvensky)]] ca [[întâistătător]] al eparhiei nord americane cu titlul de ''Mitropolit al Întregii Americi şi Canade''. Totuşi, din cauza comunicării confuze cu Patriarhul Tihon din Moscova, alegerea Mitropolitului Platon a fost pusă sub semnul întrebării, ceea ce a dus la alte discuţii şi alte alegeri în timpul sesiunii din [[25 noiembrie|25]]-[[27 noiembrie]] 1922. Ulterior, alegerea lui Platon a fost confirmată cu subînţeles de Patriarhul Tihon, cu toate că alţi membrii ai sinodului cu care Platon se asociase de bunăvoie ("[[ROCOR|Sinodul Karlovtsy]]") şi-au exprimat dubiile referitoare la validitatea confirmării. ==Soborul IV al Tuturor Americanilor==Deoarece comunicaţiile dintre eparhia nord americană şi Moscova au devenit şi mai confuze din cauza afirmaţiilor viitorei mişcări a [[Biserica Vie|Bisericii Vii]] a fost convocat un alt sobor, al IV-lea. Soborul IV al Tuturor Americanilor s-a ţinut în Detroit, Michigan Între [[2 aprilie|2]] şi [[4 aprilie]] 1924. Soborul a început fără prezenţa Mitropolitului Platon, la cererea sa, pentru a zădărnici orice fel de acuzaţie că ar influenţa revizuirea de către sobor a situaţiei şi evenimentelor privind poziţia sa de mitropolit. Până la urmă, alegerea sa din 1922 a fost reconfirmată. Apoi, soborul a început discuţiile referitoare la subiectul relaţiilor canonice şi administrative ale eparhiei cu biserica mamă care se găsea la cheremul bolşevicilor. Documentul emis de sobor declara că eparhia rusă din America este o "Biserică auto-guvernată temporar, condusă de arhiepiscopul ales împreună cu Sinodul Episcopilor, un sinod ales din laici şi clerici şi un sinod periodic al întregii Biserici Americane." Mitropolitul Platon a sosit la sobor a doua zi şi şi-a asumat prezidarea acestuia. I s-a cerut să schiţeze un statut al bisericii americane. În stabilirea ststutului de "auto-guvernare temporară," Mitropolia a fost condamnată de sinodul [[ROCOR]] din Serbia iar Platon a fost demis de acelaşi sinod, o acţiune ignorată pe scară largă de parohiile americane. ==Soborul V al Tuturor Americanilor==Soborul V al Tuturor Americanilor a fost convocat în Ohio în [[20 noiembrie|20]]-[[23 noiembrie]] 1934, pentru a alege un succesor al lui Platon care decedase în [[20 aprilie]] 1934. Ţinând cont de poziţiile canonice haotice care existau, soborul, după analiza opţiunilor, l-a ales pe Arhiepiscopul [[Theophilus (Pashkovsky) de San Francisco]] ca mitropolit, prin unanimitatea episcopilor, clerului şi delegaţilor laici. Încă nu existau statute sau alte documente care să stabilească procedura alegerii întâistătătorului Bisericii Nord Americane, singurul lider dovedit în biserica nord americană fiind Episcopul [[Leonty (Turkevich) de New York|Leonty]] de Chicago, care s-a autointitulat Arhiepiscopul Theophilus. ==Soborul VI al Tuturor Americanilor==Soborul VI al Tuturor Americanilor a fost convocat în New York City în [[5 octombrie|5]]-[[8 octombrie]] 1937, pentru a confirma o înţelegere făcută între Mitropolitul Theophilus şi reprezentanţii eparhiilor ruseşti şi ai exilaţilor care nu mai erau sub administraţia Patriarhiei Moscovei, înţelegere încheiată la un sinod convocat de Patriarhul Varnnava al Serbiei în 1936 (ROCOR). Înţelegerea, care a fost ulterior ratificată de către Sinodul Episcopilor Americani şi la care au participat episcopi din Biserica din Afara Graniţelor sublinia, că autonomia bisericii americane rămâne inviolabilă. Soborul a confirmat această înţelegere, dar cu peste jumătate dintre delegaţi abţinându-se de la vot. Abţinerea indica o stinghereală privind această "unire" cu Biserica din Afara Graniţelor. Un mare pas înainte pentru eparhia Nord Americannă a fost atunci când soborul a aprobat înfiinţarea a două instituţii de educaţie teologică. [[Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vladimir (Crestwood, New York)|Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vladimir]] a fost înfiinţat ca o şcoală de nivelul colegiului de arte liberale, în timp ce [[Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Tihon (South Canaan, Pennsylvania)|şcoala]] din componenţa [[Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tihon (South Canaan, Pennsylvania)|Mănăstirii Ortodoxe Sfântul Tihon]] avea să ofere educaţie teologică. Prin aceste acţiuni, Mitropola a abordat problema lipsei de clerici instruiţi care începuse apăruse după închiderea Seminarului Sfântul Platon din Tenafly în 1923. De asemenea, al VI-lea Sobor a aprobat un statut pentru guvernarea eparhiei, organizându-se ca district mitropolitan. Totuşi, fără o administraţie centrală şi fără suportul parohiilor, statutul nu era decât încă un pas pe drumul spre o organizare eficientă a eparhiei.
*[http://oca.org/DOCindex-councils.asp?SID=12 All-American Sobors and Councils]
*[http://oca.org/PDF/NEWS/2007/2007-1028-mayfield/mayfield_sobor_anniv_10282007.pdf THE 1907 MAYFIELD CHURCH COUNCIL]- Banquet address at the 100th anniversary celebration of the First All American Sobor (Council) at [[St. John the Baptist Cathedral (Mayfield, Pennsylvania)]] on October 28, 2007 by Alexis Liberovsky [[OCA]] Archivist.
*[http://oca.org/HSprimatialelections.asp?SID=7 Primatial Elections in the OCA]
[[CategoryCategorie:Church HistoryIstoria Bisericii]] [[CategoryCategorie:CouncilsSinoade]] [[en:All-American Sobor]]