Modificări

{{Sfinti|nume= Sf. Ierarh Simion Ștefan|Imagine= [[ImagineFișier:Sinion_StefanSimion_Stefan.jpg|thumb|240pxcenter|right240 px|''Sf. Simeon ŞtefanSimion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei'']]|nastere= |adormire= 1656, Alba Iulia|localizare= {{flag|Romania}} România|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= română|tip= [[ierarh]]|canonizare= [[21 iulie]] 2011|calendar= [[24 aprilie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] '''Simion ŞtefanȘtefan''' (sau '''Simeon ŞtefanȘtefan''') a fost [[mitropolit]] al Transilvaniei între anii 1643-1656<ref>[http://www.mitropolia-ardealului.ro/istoric.php Mitropolia Ardealului: Istoric]</ref>. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător şi și editor al „''Noului Testament de la Bălgrad''” (1648).

A fost unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt (canonizat) la [[21 iulie]] 2011. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a lui se face pe data de [[24 aprilie]].<ref>[http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/canonizarea-mitropolitilor-transilvaniei-andrei-saguna-simion-stefan-125591.html Canonizarea mitropolitilor mitropoliților Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan]</ref>

==ViaţaViața==Simion Ştefan Ștefan era originar din Alba Iulia; nu se cunoaşte cunoaște anul exact al naşterii nașterii sale.

A studiat la o şcoală școală mănăstirească din Alba Iulia (capitala principatului Transilvaniei în acea perioadă). A devenit apoi [[ieromonah]] în [[mănăstire]]a ortodoxă din Alba Iulia.

În 1643 a fost ales „''arhiepiscop şi și mitropolit al scaunului Bălgradului şi și a Vadului şi și a Maramurăşului şi Maramurășului și a toată ţara țara Ardealului''”. I-a urmat în scaunul mitropolitan Sfântului Ierarh [[Ilie Iorest]], înlăturat din scaun şi întemniţat și întemnițat pentru apărarea ortodoxiei în faţa fața [[protestantism|calvinilor]].

În acele timpuri Biserica Ortodoxă din Transilvania era prigonită, românii fiind excluşi excluși din viaţa viața politică a principatului. Fiind prigoniţi prigoniți atât din motive etnice, cât şi și confesionale, românii erau supuşi supuși unui prozelitism calvin din ce în ce mai accentuat. Marele merit al mitropolitului Simion Ştefan Ștefan este extraordinara sa lucrare misionară, de înfruntare a calvinizarii forţate calvinizării forțate a românilor din Transilvania. Printre altele, el accepta în cult numai limba română.

Când a devenit mitropolit, Simion Ştefan Ștefan a primit jurisdicţia jurisdicția asupra numai trei protopopiate, din cele 20 de protopopiate ortodoxe ale Transilvaniei. Celelalte, asupra cărora el nu mai păstra niciun drept legal, canonic ori pastoral, au fost preluate în mod abuziv, cu sprijinul principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, de catre către calvinul Geleji Katona Istvan.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/sfinti/mitropolitul-simion-stefan-125596.html Sfântul Simion Ştefan Ștefan (mitropolit 1643-1656)]</ref>

Prin presiuni politice calvinii au încercat să-i impună noului mitropolit un număr de 15 obligaţii obligații calvine, dintre care cele mai importante erau: predica să fie rostită numai din [[Sfânta Scriptură]], învăţământul învățământul teologic sa fie făcut dupa după catehismul calvin, [[Sfintele Taine]] să se reducă doar la pâine şi și vin, cultul [[icoană|icoanelor]] să fie înlăturat. În aceste condiţii condiții vitrege, mitropolitul Simion Ştefan Ștefan a reuşitreușit, din mila lui Dumnezeu, să păstreze neîntinată dreapta credinţă credință ortodoxă, precum şi și cultura româneasca naţionalănațională.

În anul 1648 Simion Ştefan Ștefan a tipărit la Alba Iulia traducerea în limba română a [[Noul Testament|Noului Testament]], iar în 1651 [[Psaltirea]].

Pe lângă valoarea culturală şi naţională și națională a editării în limba română a acestor scrieri, mai de preţ preț este reuşita reușita mitropolitului de a păstra neatinsă dreapta credinţăcredință. Promovând cultura naţionalănațională, mitropolitul Simion Ştefan Ștefan a urmărit mai ales păstrarea nealterată a învăţăturii creştineînvățăturii creștine, moştenită moștenită de la înaintaşul înaintașul sau, Sf. ierarh [[martir]] [[Ilie Iorest]].

Simion Ştefan Ștefan a murit în anul 1656.

[[Imagine:NoulTestament.JPG|thumb|340px|right|<center>„Noul Testament de la Bălgrad”</center>]]În 1648, cu sprijinul direct al mitropolitului Simion ŞtefanȘtefan, se tipăreşte tipărește la Alba Iulia (sau ''Bălgrad'', cum i se spunea pe atunci, adică „Oraşul „Orașul alb”) traducerea în limba română a [[Noul Testament|Noului Testament]]. Aceasta a fost prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, fiind anterioară [[Biblia de la București (1688)|Bibliei lui Șerban Cantacuzino]], aceasta din urmă conținând în plus și prima traducere în limba română a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. Iată ce scria Simion Ştefan Ștefan în ''Predoslovie'' (prefaţăprefață)::„''Bine ştim știm că cuvintele trebue să fie ca banii, că banii aceia sunt buni carii îmblă în toate ţărilețările, aşea şi așea și cuvintele acealea sunt bune carele le înţeleg toţiînțeleg toți''”.

Predoslovia se încheie cu bine cunoscuta figură de stil a epocii (întâlnită şi și în [[Pravila de la Govora]] - 1641), pe care o utilizau scriitorii de atunci::„''SocoteşteSocotește, cititorule, în ciastă carte, pentru că n-au scrisă îngerii din ceriu, ci au scrisă mână păcătoasă, din ţărână țărână făcută''”.

Tot în vremea sa, a mai fost tipărită în româneşte românește o lucrare de seamă a vieţii bisericeştivieții bisericești: „''[[Psaltirea]]''”, în 1651.

Deşi Deși singurul text semnat explicit de către Simion Ştefan Ștefan este „''Predoslovie cătră Maria sa Craiul Ardealului''” (Gheorghe Rákóczi al II-lea), tot lui îi sunt atribuite şi și „''Cuvintele cătră cititor''” (introducerile), de la cele doua opere citate mai sus.

„Noul Testament de la Bălgrad” conţineconține, pe lângă prefaţa prefața mitropolitului Simion ŞtefanȘtefan, şi și alte câteva părţi părți originale, cum sunt introducerile la cele patru [[Evanghelie|Evanghelii]], precum şi și la unele capitole din [[Faptele Apostolilor]]. De asemenea, pe marginea paginilor s-a păstrat şi și un „Lexicon”, care oferă sinonime şi explicaţii și explicații pentru unele neologisme şi și regionalisme. Acţiunea Acțiunea curajoasă de traducere din limbile greacă, latină şi și slavonă, în limba română, a Noului Testament şi și apoi tipărirea lui, a scos în evidenţă evidență dimensiunea teologică a ierarhului transilvănean. Astfel, această renumită scriere, „Noul Testament de la Bălgrad”, face din Simion Ştefan Ștefan o mare personalitate a istoriei culturii româneşti şi bisericeştiromânești și bisericești.

[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] Simion Ştefan Ștefan a fost [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt la [[21 iulie]] 2011 de către [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]. Proclamarea oficială a canonizării s-a făcut la [[30 octombrie]] 2011, în „Catedrala Reîntregirii” din Alba Iulia.

[[Prăznuire]]a lui se face pe [[24 aprilie]], data morţii morții sale.

[[Categorie:Sfinți români]][[Categorie:Ierarhi români]][[Categorie:Sfinţi Mitropoliți români]][[Categorie:ClerMitropolia Ardealului]]