Modificări

Salt la: navigare, căutare

Sfânta Scriptură

12.763 de octeți adăugați, 6 februarie
m
Adăugare legătură
'''Sfânta Scriptură(Biblia)''' sau este cartea dumnezeiască, sfântă, a creștinilor. Biblia cuprinde ''[[Vechiul Testament]]''Biblia, format din 39 de cărți canonice și ''[[Noul Testament]]'' ca mijloc , format din 27 de cărți canonice, având în total 66 cărți canonice. În tradiția ortodoxă la acestea se adaugă un set de cărți necanonice, dar „bune de citit”, în număr de 14.<ref>[[Protestantism|Protestanții]] numesc aceste cărți apocrife și nu le includ în Biblie.</ref> [[Vechiul Testament]] cuprinde revelația făcută de transmitere a revelaţieiDumnezeu prin [[patriarh]]ii vechi și prin [[prooroc]]i, timp de aproximativ 1000 de ani (sau descopeririisec. XV - sec. V î.d.Hr.) Dumnezeieşti şi ca depozitară a acestei revelaţii, cuprinde o dublă colecţie de cărţifiind „călăuză spre [[Hristos]]” (Galateni [http: Colecţia Vechiului Testament şi Colecţia Noului Testament//bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#24 3,24]), pregătind venirea Lui.
'''Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărți - [[Cartea Facerii|Facerea]], [[Cartea Ieșirii|Ieșirea]], [[Cartea Leviticului|Leviticul]], [[Cartea Numerilor|Numeri]] și [[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]) în care este relatată crearea lumii și a neamului omenesc și sunt evocate istoria, legile, religia, instituțiile, obiceiurile poporului evreu până la așezarea în Canaan, pământul făgăduinței. Următoarele cărți urmăresc destinul poporului evreu după acel moment, îndeosebi sub raport politic și militar, evocându-se regimul judecătorilor și apoi al monarhiei, care culminează cu regatele lui [[David]] și [[Solomon]]. [[Cartea lui Iov]] tratează problema suferinței umane, propunând pe [[Iov]] ca model grăitor de [[răbdarea|răbdare]] și credință neclintită, lămurite prin crâncene încercări. [[Cartea Psalmilor]] cuprinde psalmii lui David și ai altor autori care sunt de diverse feluri: psalmi de laudă, psalmi de cerere, psalmi istorici, psalmi didactici, psalmi de căință, psalmi mesianici etc. Cartea [[Vechiul TestamentPildele lui Solomon]]''' cuprinde revelaţia proverbe aparținând în principal lui Solomon care acoperă o paletă extrem de largă de situații de viață, fiind un ghid esențial de înțelepciune. [[Ecclesiastul]] este o meditație asupra vieții dar și un îndreptar de viață înțeleaptă. [[Cântarea Cântărilor]] este un poem de dragoste. Cărțile profetice îi au în centru pe profeți care îi mustră, îi sfătuiesc și îi încurajează pe regii vremii din Israel. Noul Testament desăvârșește revelația făcută de Dumnezeu prin [[patriarhLegea lui Moise]] (cuprinsă în [[Pentateuh]]ii vechi şi prin - primele cinci cărți ale Bibliei) și [[prooroc]]i, timp de aproximativ 1000 de ani din perioada Vechiului Testament, după cuvintele Mântuitorului: „''Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc''” (sec[[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa. XV ro/carte.php?id=55&cap=5#17 5, 17]).Noul Testament cuprinde cele patru [[evanghelie|evanghelii]], [[Faptele Apostolilor]], cele 14 epistole ale lui [[apostolul Pavel|Pavel]] și cele șapte apostole sobornicești ale lui [[apostolul Iacov|Iacov]], [[apostolul Petru|Petru]], [[apostolul Ioan|Ioan]] și [[apostolul Iuda|Iuda]], încheindu- secse cu [[Apocalipsa Sf. V îIoan Teologul|Apocalipsa]] lui Ioan.dEvangheliile înfățișează viața și învățăturile Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]].HrFaptele Apostolilor evocă întemeierea primelor comunități creștine.)Epistolele apostolului Pavel sunt scrisori adresate de ,, fiind apostolul neamurilor"călăuză apropiaților săi pentru sfătuirea, îmbărbătarea și îndrumarea lor în conducerea primelor comunități de credincioși. Epistolele sobornicești sunt scrisorile trimise de Petru, Iacov și Ioan în diverse situații. Apocalipsa Sf. Ioan cuprinde descoperirea dumnezeiască pe care o are apostolul Ioan și pe care acesta o consemnează spre folosul creștinilor.[[Noul Testament]] cuprinde revelația dumnezeiască făcută nu prin trimiși ai lui Dumnezeu, ci prin Însuși [[Iisus Hristos|Dumnezeu Fiul]]" (Galateni Evrei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=2922&cap=3#24 31 1,241-2]), pregătind venirea Lui.
'''[[Noul Testament]]''' cuprinde revelaţia supranaturală făcută nu prin trimişi ai lui Dumnezeu, ci prin Însuşi Dumnezeu Fiul (Evrei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=22&cap=1 1,1-2]), pusă în scris ocazional de către unii dintre [[Apostoli]] sau [[ucenic]]ii acestora. Cea mai mare parte a revelaţiei făcute de Mântuitorul s-a transmis pe cale orală, fiind fixată în scris mai târziu, de către [[Sfinţii Părinţi]] ai primelor secole creştine.Folosul==
Noul Testament desăvârşeşte revelaţia făcută „''Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu prin Legea lui Moise (cuprinsă în [[Pentateuh]] - primele cinci cărţi ale Bibliei) şi proorociși de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, din perioada Vechiului Testamentspre înțelepțirea cea întru dreptate, după cuvintele Mântuitorului: "''Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit /Astfel ca omul lui Dumnezeu stricfie desăvârșit, ci să împlinescbine pregătit pentru orice lucru bun''" ”.([[Evanghelia după Matei|Matei]] II Timotei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=5579&cap=53#16-17 53, 16-17]).
==Limbile==
[[Imagine:Biblia.Tetragramele benedictine.png|thumb|300px|right|Biblia. Tetragramele benedictine Porțiune de scriere din sulurile de argint cu Binecuvântările preoțești din Numeri 6.24-26, în care pot fi văzute tetragramele. Cea mai timpurie înfățișare a tetragramelor, în jurul datei de 600 î.Hr.]]
[[Imagine:Biblia. Faptele Apostolilor.jpg|thumb|300px|right|Biblia. Faptele Apostolilor 8.26-32 pe Papirusul 50, secolul al V-lea]]
Biblia a fost scrisă în limba ebraică (Vechiul Testament) și în limba greacă (Noul Testament, în afară de Evanghelia după Matei care a fost scrisă de apostolul Matei în limba aramaică, ebraica vorbită în vremea lui Iisus, apoi tradusă tot de el în greacă). Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă sub numele de [[Septuaginta]], în vremea lui Ptolemeu Filadelful (sec al III-lea î.Hr.), la Alexandria, în Egipt, de către 72 de învățați. În sec al IV-lea Biblia a fost tradusă în întregime în limba latină de către Sf.[[Ieronim]], primind apelativul de [[Vulgata]]. În sec al IX-lea a fost tradusă Biblia în limba slavonă. Începând din sec. al XVI-lea, după apariția [[protestantism]]ului, a început să fie tradusă în toate limbile naționale.
 
===În [[limba română]]===
Prima traducere integrală a Sfântei Scripturi în limba română a fost tipărită în 1688, la București, fiind cunoscută sub numele de [[Biblia lui Șerban Cantacuzino]], după numele [[Șerban Cantacuzino|voievodului]] Țării Românești la a cărui inițiativă a fost realizată acest „monument al limbii române vechi”, care a avut un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>Al. Piru, ''Istoria literaturii române'', Ed. Grai și suflet - Cultura națională, București, 1994, p. 14.</ref><ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, Editura Enciclopedică, București, 1993, pag. 449. ISBN 973-45-0016-3</ref>
 
De-a lungul timpului, numeroși [[ierarh]]i, [[teolog]]i și oameni de cultură români au contribuit la perfecționarea traducerilor succesive ale Bibliei, printre aceștia numărându-se [[Nicodim Munteanu]], [[Gala Galaction]], [[Vasile Radu]], [[Valeriu Anania]] și mulți alții.
 
În prezent, în [[Biserica Ortodoxă Română]] este folosită traducerea aprobată de [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], tipărită în mai multe ediții succesive.<ref>[http://bibliaortodoxa.ro Biblia ortodoxă], versiunea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], online.</ref>
 
La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut recent ediția „Centenar” a Sfintei Scripturi. Această ediție a Bibliei aniversează nu doar Marea Unire ci și evenimente legate de Biblia românească:
:„''Noua ediție a Bibliei sau a Sfintei Scripturi apare în anul 2018, într-un context aniversar, când se împlinesc 100 ani de la Marea Unire de la Alba Iulia (1918 – 2018), 330 ani de la tipărirea Bibliei lui Șerban sau Bibliei de la București (1688) și 370 ani de la tipărirea [[Noul Testament de la Alba Iulia|Noului Testament de la Bălgrad]] (Alba Iulia, 1648)''”.<ref>[http://basilica.ro/ibmo-a-aparut-editia-centenar-a-sfintei-scripturi/ Florin Nicolaie, ''A apărut ediția Centenar a Sfintei Scripturi''], 18 decembrie 2018, ''Basilica.ro''</ref>
 
==Sursele Revelației==
 
Biserica Ortodoxă recunoaște două surse interdependente ale Revelației: Sfânta Scriptură și [[Sfânta Tradiție]].
 
==Sistemul de referințe==
Pentru orientarea mai rapidă în cadrul textului Sfintei Scripturi, exegeții au întreprins, începând cu secolul al XIII-lea, o împărțire a textului pe capitole și pe versete. Lucrând pe ''Vulgata'', versiunea latină a textului biblic, cardinalul [[w:Stephen Langton|Stephen Langton]], arhiepiscop de Canterbury a început împărțirea textului pe capitole în jurul anului 1205; opera sa a fost dusă la bun sfârșit de un grup de 500 de călugări dominicani sub coordonarea lui [[w:Hugh of Saint-Cher|Hugues de Saint Cher]], în jurul anului 1240. O primă împărțire în versete a Bibliei a fost introdusă de [[w:Robert Estienne|Robert Estienne]], un erudit tipograf parizian protestant în 1545: Noul Testament împărțit în capitole și versete a fost publicat în ediție greco-latină în 1551, iar o versiune integrală a Bibliei în latină a apărut în 1555.<ref>Valeriu Anania, [http://www.dervent.ro/biblia.php Cuvânt lămuritor asupra Sfintei Scripturi], introducere la ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 12, ISBN 973-9332-86-2; "[http://www.newadvent.org/cathen/04195a.htm Concordances of the Bible]", in ''Catholic Encyclopedia'' (New Advent). </ref>
 
==Actualitate==
 
În 2001 Biblia era tradusă în mai mult de 1200 de limbi<ref>[http://www.christiananswers.net/bible/about.html About the Bible], pe christiananswers.net </ref> și este cea mai bine vândută carte din toate timpurile cu 3,9 miliarde de copii în toate variantele ei în februarie 2011.<ref>http://www.dailyiasi.ro/life-style/cultura/cele-mai-citite-10-carti-din-lume.html</ref>
==Natura Sfintei Scripturi==
Sfânta Scriptură ''este'' [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu și în același timp este ''despre'' [[Cuvânt|Dumnezeu Cuvântul]], [[Iisus Hristos]]. Sfânta Scriptură reprezintă Descoperirea Lui [[Dumnezeu]] despre El Însuși, Cuvântul lui Dumnezeu spus în cuvintele oamenilor. Biblia este o mărturie a Descoperirii dumnezeiești, şi și o parte a Sfintei Tradiţii Tradiții care este vie și lucrătoare în [[Biserica|Biserică]]. Astfel, dacă [[Sfânta TradiţieTradiție]] înseamnă viaţa viața Bisericii, Sfânta Scriptură este limba principală a acestei vieţivieți.
Biblia&mdash;atât [[Vechiul Testament]], cât şi și [[Noul Testament]]&mdash;este [[hristocentrism|hristocentrică]] şi și [[hristologie|hristologică]]. În întreaga Biblie se vorbește despre Mesia. În timpul Vechiului Testament venirea Mântuitorului este proorocită și pregătită, pe când Noul Testament a fost scris întocmai pentru că Hristos înviase deja din morţimorți, iar prin moartea [[Apostolul Iacov|Apostolului Iacov]], [[Biserica]] înţelesese înțelesese că martorii oculari ai Mântuitorului nu vor fi pe pământ încă mult timp.
La început, Apostolii au transmis [[Evanghelie|Sfânta Evanghelie]] prin viu grai; prin aceasta, Cuvântul Luilui[[Dumnezeu]] s-a răspândit şi și a întemeiat [[Biserica]]. Ulterior, în acest context, Biblia a putut fi
compusă și canonizată. În mod firesc, oamenii mai întâi predică(oral) Adevărul și apoi înregistrează în
scris cele auzite. Primele cuvinte ale lui [[Proorocul Moise|Moise]] rostite către poporul lui Israel după PaştilePaștileevreilor au fost ca aceștia să ''spună'' copiilor cele întâmplate. Primul lucru pe care l-a
săvârșit Sf. [[Maria Magdalena]] după ce L-a văzut pe Iisus Înviat a fost să îi ''spună''
îndată și Sf. [[Apostolul Petru|Petru]]. Mai târziu, aceste evenimente au fost trecute în ''scris'' spre mărturienestrămutata nestrămutată pentru următoarele generații.
==Se presupune credinţacredința==Biblia presupune [[credinţacredința]] cititorului, ea fiind un document despre credinţă, iar nu despre știință, filosofie, istorie, arheologie, literatura, ideologie sau biografie. Potrivit cu originea și folosirea pe care și le are în obștea credincioșilor, Biblia nu încearcă sa-și stabilească propria autenticitate, nici sa-și dovedească supozițiile fundamentale. Ea nu a fost intenționată ca o dovadă logică existentei lui [[Dumnezeu]] sau a realității pe care textele Biblice o atestă. "Credința" înseamnă acceptarea unui adevăr pe baza mărturiei altcuiva, și nu pe bănuieli sau pe cunoașterea directă, ca martor ocular. După cum spune Sf. [[Ioan Gură de Aur|Ioan Hrisostom]], [[Biserica]] ar muri dacă ar fi fondată numai pe cunoștință (experiența directă); trebuie să existe . Ferice de cei care cred fără să vadăfi văzut, spune Mântuitorul. Cu toate că , de-a lungul istoriei Bisericii, Descoperiri dumnezeiești au fost într-adevăr trăite de către sfinți și prin experiență empirică, acest lucru nu se întâmplă nicidecum în mod obișnuit. Astfel că, în această viaţăviață, majoritatea creștinilor nu vor primi adevărurile descrise în Biblie prin Descoperire directă, ci ei trebuie să o citească cu ochii credinței. ==Integritatea Sfintei Scripturi==Deoarece Biblia este un document despre credință, se cuvine să ii respectăm integritatea ca fiind Descoperire definitivă a credinței Creștin Ortodoxe. Nici o altă carte în afară de cele menționate mai jos nu este recunoscută de Canonul Sfintei Scripturi. Deşi Biblia nu constituie un rezumat exhaustiv al Descoperirii dumnezeiești, nu ni s-a dat o Descoperire mai nouă. Chiar și în cazul în care un nou text s-ar afla de către cercetători, și ar fi dovedit în unanimitate de către aceștia că provine din mâinile [[Apostolul Pavel|Apostolului Pavel]] sau ale lui [[Moise]] (spre exemplu), nu s-ar adăuga la Canonul Sfintei Scripturi. De asemenea, nici nu s-ar scoate din Canon un text care s-ar dovedi fără îndoială a nu aparține autorului căruia i se atribuie în mod tradițional.
==Scopul Sfintei Scripturi==
Sfânta Scriptură există pentru motivul pe care îl dă Sfântul Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]] îl dă în [[Evanghelia după Ioan|Evanghelia]] sa ([http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=20#30-31|Ioan 20, 30-31]):
:''Deci şi și alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta.'' :''Iar acestea s-au scris, ca să credeţi credeți că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şiși, crezând, să aveţi viaţă aveți viață în numele Lui''.
Prin urmare, Biblia a fost scrisă ca să putem crede și să fim mântuiți.
==Canonul Sfintei Scripturi==
[[Image:Biblia.Tetragramele benedictine.png|thumb|300px|right|Biblia.Tetragramele benedictine ]]
Canonul [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] din Scriptură urmat de Biserica Ortodoxă este cel al [[Septuaginta|Septuagintei]], care era Biblia cunoscută de [[Apostoli]]. De-a lungul anilor, alte comunități creștine s-au abătut întrucâtva de la acest canon al Scripturii. Canonul [[Noul Testament|Noului Testament]] s-a structurat în primele secole ale Bisericii. Prima listă definitivă a cărților Noului Testament o găsim în ''Scrisoarea pascală'' a Sf. [[Atanasie cel Mare|Atanasie al Alexandriei]] în anul 367.
[[Image:Biblia. Faptele Apostolilor.jpg|thumb|200px|right|Biblia. Faptele Apostolilor 8.26-32]]
Canonul Sfintei Scripturi, adică lista cărţilor sfinte acceptate de Biserică ca fiind scrise sub inspiraţia Duhului Sfânt şi cuprinzând revelaţia dumnezeiască. Dacă inspiraţia cărţilor canonice este o învăţătură descoperită chiar în Sfânta Scriptură (II Tim. 3, 16), introducerea şi menţinerea acestor cărţi în canon, precum şi numărul lor, au fost stabilite de Biserică prin Tradiţie (v. BIBLIE). Canonul Vechiului Testament s-a format definitiv la sfârşitul secolului I, în cadrul sinagogii iudaice, de unde l-a preluat Biserica Creştină. Biserica primară a ales canonul alexandrin sau Septuaginta, care cuprinde 39 de cărţi împărţite, după cuprinsul lor. Pentateuhul : Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, Cărţile istorice: Iosua Navi, Judecători, Rut, [[I Regi]], II Regi, III Regi, IV Regi, I Cronici, II Cronici, Ezdra I, Neemia (Ezdra II), Estera ; cărţile didactice : Psalmii, Iov, Pildele lui Solomon, Ecclesiastul, Cântarea Cântărilor; cărţile profetice (profeţii mari) Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Plângerile lui Ieremia ;(profeţii mici): Osea, Amos, Miheia, Ioil, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia şi Maleahi. În afară de aceste cărţi inspirate şi canonice, Biserica Ortodoxă consideră ca bune de citit şi folositoare de suflet pentru credincioşi alte paisprezece cărţi care s-au păstrat în Sfânta Scriptură împreună cu cele canonice şi care sunt folosite în cult : Tobit, Iudita, Baruh, Epistola lui Ieremia, Cântarea celor trei tineri, Ezdra III, Cartea înţelepciunii lui Solomon, Cartea înţelepciunii lui Isus Sirah, Istoria Susanei, Istoria omorârii balaurului şi a sfărâmării lui Bel, I Macabei, II Macabei, III Macabei, Rugăciunea regelui Manase.
La un moment datCanonul Sfintei Scripturi reprezintă lista cărților sfinte acceptate de Biserică ca fiind scrise sub inspirația Duhului Sfânt și cuprinzând revelația dumnezeiască. Dacă inspirația cărților canonice este o învățătură descoperită chiar în Sfânta Scriptură (II Tim. 3, către anul 15016), Biserica a fixatintroducerea și menținerea acestor cărți în canon, pe baza Tradiţieiprecum și numărul lor, un canon al scrierilor care cuprind descoperirea dumnezeiască au fost stabilite de Biserică prin Tradiție. Canonul Vechiului Testament s-a lui Iisus Hristosformat definitiv la sfârșitul secolului I, în cadrul sinagogii iudaice, propovăduită de apostoliunde l-a preluat Biserica Creștină. Biserica primară a ales canonul alexandrin sau Septuaginta, şi care formează Noul Testamentcuprinde 39 de cărți. într-o scrisoare În afară de Paştiaceste cărți inspirate și canonice, din "anul 367, a sfântului Atanasie, apare Biserica Ortodoxă consideră ca bune de citit și folositoare de suflet pentru prima oară şi lista credincioși alte paisprezece cărți care s-au păstrat în Sfânta Scriptură împreună cu cele 27 de cărţi pe canonice și care Biserica creştină le acceptă şi le recunoaşte ca inspirate şi canonice : cele patru Evanghelii : după Matei, după Marcu, după Luca şi după Ioan, Faptele apostolilor, epistolele pauline : Romani, I şi II Corinteni, Galateni, Efeseni, Filipeni, Coloseni, I şi II Tesaloniceni, I şi II Timotei, Tit, Filimon, Epistola către Evrei; epistolele soborniceşti : Iacov, I şi II Petru I, II şi III Ioan ; Iuda ; Apocalipsasunt folosite în cult.
La un moment dat, către anul 150, Biserica a fixat, pe baza Tradiției, un canon al scrierilor care cuprind descoperirea dumnezeiască a lui Iisus Hristos, propovăduită de apostoli, și care formează Noul Testament. Într-o scrisoare de Paști a sfântului Atanasie din anul 367, apare pentru prima oară și lista cu cele 27 de cărți pe care Biserica creștină le acceptă și le recunoaște ca inspirate și canonice.
Pe cât posibil, vom reda între paranteze variantele de transcriere alternative ale numelor cărților Scripturii în cele ce urmează.
{| width="100%" align="center" cellpadding="2" border=0
| width="33%" align="left" valign="top"|
Pentateuhul (Legea) (5 cărţicărți)
*[[Cartea Facerii|Facerea]] (Geneza)
*[[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]] (Exodul)
*[[Cartea Leviticului|Leviticul]]
*[[Cartea Numerilor|Numerii]] (Numeri)
*[[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]
Cărţile Cărțile istorice (12 cărţicărți)
*[[Cartea lui Iosua Navi]] (Iosua)
*[[Cartea Judecătorilor]] (Judecătorii)
*[[Cartea Rut]] (Rut)
*[[Cartea I a Regilor]] (Cartea întâi întâia a lui Samuel)
*[[Cartea a II-a a Regilor]] (Cartea a doua a lui Samuel)
*[[Cartea a III-a a Regilor]] (Cartea întâi întâia a împăraţilorîmpăraților)*[[Cartea a IV-a a Regilor]] (Cartea a doua a împăraţilorîmpăraților)
*[[Cartea I a Cronicilor]] (Cartea întâia Paralipomena)
*[[Cartea a II-a a Cronicilor]] (Cartea a doua Paralipomena)
*[[Cartea întâia a lui Ezdra]] (EzraEzdra)
*[[Cartea lui Neemia]] (a doua Ezdra) (Neemia)
*[[Cartea Esterei|Estera]]
| width="33%" align="left" valign="top"|
Cărţile Cărțile poetice (6 cărţi cărți din care primele 5 cărţi cărți sunt cărţi cărți didactice sau sapienţialesapiențiale)
*[[Cartea lui Iov|Iov]]
*[[Psaltirea|Psalmii]]
*[[Ecclesiastul]]
*[[Cântarea Cântărilor]]
*[[Plângerile lui profetului Ieremia]] Cărţile profeţilor Cărțile profeților (16 cărţicărți)
Profeţii Profeții mari (4 cărţicărți)
*[[Cartea lui Isaia|Isaia]]
*[[Cartea lui profetului Ieremia|Ieremia]]
*[[Cartea lui Iezechiel|Iezechiel]]
*[[Cartea lui Daniel|Daniel]]
Profeţii Profeții mici (12 cărţicărți)
*[[Cartea lui Osea|Osea]]
*[[Cartea lui Amos|Amos]]
*[[Cartea lui Maleahi|Maleahi]]
| width="33%" align="left" valign="top"|
Cărţi Cărți necanonice, bune de citit (anaghinoscomena) (14 cărţicărți)
*[[Cartea lui Tobit]]
*[[Cartea Iuditei]]
*[[Epistola lui Ieremia]]
*[[Cântarea celor trei tineri]]
*[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Solomon]]*[[Cartea înţelepciunii înțelepciunii lui Isus Sirah, fiul lui Sirah]] (Ecclesiasticul)
*[[Istoria Susanei]]
*[[Istoria omorârii balaurului şi și a sfărâmării lui Bel]]
*[[I Macabei|Cartea întâia a Macabeilor]]
*[[II Macabei|Cartea a doua a Macabeilor]]
*[[Rugăciunea regelui Manase|Manase]]
|}
 
 
====Canonul Vechiului Testament în Bibliile Bisericilor ortodoxe: greacă, rusă și română====
În funcție de sursa folosită pentru organizarea textului și de alte criterii, există diferențe între modul de organizare a cărților Vechiului Testament în Bisericile Ortodoxe. Un tabel comparativ al cărților Vechiului Testament cuprinse în Bibliile Bisericilor ortodoxe greacă, rusă și română<ref>Pus la dispoziția ro.OrthodoxWiki.org cu amabilitate de Prof. Dr. Ștefan Munteanu, profesor de teologie biblică și ebraică biblică la Institutul de Teologie Ortodoxă „Sfântul Serghie” din Paris.</ref> ilustrează cel mai bine aceste diferențe. Cu litere italice sunt semnalate în tabel cărțile [[cărțile deuterocanonice|''anagignoscomena'']], numite uneori ''deuterocanonice'', ''necanonice'' sau ''apocrife'' de către diferiți autori ortodocși. Astfel, în textul românesc, spre deosebire de alte versiuni, aceste cărți (cu excepția cărții I Ezdra și a Psalmului 151) sunt grupate toate la finalul Vechiului Testament.
 
{| width="100%" align="center" cellpadding="2" border="1"
| width="33%" align="left" valign="top"|
'''Biblia grecească''' <ref>[http://www.apostoliki-diakonia.gr/bible/bible.asp?contents=old_testament/contents.asp&main=OldTes Παλαιά Διαθήκη] (Vechiul Testament în versiunea greacă).</ref>
*Facerea
*Ieșirea
*Levitic
*Numeri
*Deuteronom
*Iosua Navi
*Judecători
*Rut
*1 Regi
*2 Regi
*3 Regi
*4 Regi
*1 Paralipomena
*2 Paralipomena
*''1 Ezdra''
*2 Ezdra
*Neemia
*''Tobit''
*''Iudita''
*Ester (+ ''adaosurile grecești'')
*''1 Macabei''
*''2 Macabei''
*''3 Macabei''
*Psalmi (+ ''Ps. 151'')
*Iov
*Pildele lui Solomon
*Eclesiastul
*Cântarea cântărilor
*''Înțelepciunea lui Solomon''
*''Înțelepciunea lui Sirah''
*Osea
*Amos
*Miheia
*Ioil
*Avdia
*Iona
*Naum
*Avacum
*Sofonie
*Agheu
*Zaharia
*Maleahi
*Isaia
*Ieremia
*''Baruh''
*Plângerile lui Ieremia
*''Epistola lui Ieremia''
*Iezechiel
*Daniel (+ ''adaosurile grecești'')
*''4 Macabei'' (în anexă)
 
| width="33%" align="left" valign="top"|
'''Biblia rusească''' <ref> [http://www.wco.ru/biblio/books/oldtest/main.htm Ветхий Завет] (Vechiul Testament în [[limba slavonă]], varianta folosită în [[Biserica Ortodoxă Rusă]]).</ref>
*Facerea
*Ieșirea
*Levitic
*Numeri
*Deuteronom
*Iosua Navi
*Judecători
*Rut
*1 Regi
*2 Regi
*3 Regi
*4 Regi
*1 Paralipomena
*2 Paralipomena
*''1 Ezdra''
*Neemia
*2 Ezdra
*''Tobit''
*''Iudita''
*Ester (+ ''adaosurile grecești'')
*Iov
*Psalmi (+ ''Ps. 151'')
*Pilde
*Ecclesiastul
*Cântarea cântărilor
*''Înțelepciunea lui Solomon''
*''Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah''
*Isaia
*Ieremia
*Plângerile lui Ieremia
*''Epistola lui Ieremia''
*''Baruh''
*Iezechiel
*Daniel (+ ''adaosurile grecești'')
*Osea
*Ioil
*Amos
*Avdia
*Iona
*Miheia
*Naum
*Avacum
*Sofonie
*Agheu
*Zaharia
*Maleahi
*''1 Macabei''
*''2 Macabei''
*''3 Macabei''
*''3 Ezdra''
 
| width="33%" align="left" valign="top"|
'''Biblia românească'''<ref>''Biblia sau Sfânta Scriptura'', tiparită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a P.F. Teoctist, cu aprobarea Sfantului Sinod, 1994 ([http://bibliaortodoxa.ro/ online])</ref><ref>În paranteze, titlurile cărților după „Sfânta Scriptură - Ediția jubiliară a Sfântului Sinod”, din 2001, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, și tipărită la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (online la http://www.dervent.ro/biblia.php)</ref>
*[[Cartea Facerii|Facerea]]
*[[Cartea Ieșirii|Ieșirea]]
*[[Cartea Leviticului|Leviticul]]
*[[Cartea Numerilor|Numerii]] (Numerele)
*[[Cartea Deuteronomului|Deuteronomul]]
*[[Cartea lui Iosua Navi]] (Iosua Navi)
*[[Cartea Judecătorilor]] (Judecătorii)
*[[Cartea Rut]] (Rut)
*[[Cartea I a Regilor|Cartea întâia a Regilor]] (Cartea întâi a Regilor)
*[[Cartea a II-a a Regilor|Cartea a doua a Regilor]] (Cartea a Doua a Regilor)
*[[Cartea a III-a a Regilor|Cartea a treia a Regilor]] (Cartea a Treia a Regilor)
*[[Cartea a IV-a a Regilor|Cartea a patra a Regilor]] (Cartea a Patra a Regilor)
*[[Cartea I a Cronicilor|Cartea întâia a Cronicilor]] (1 Paralipomena)
*[[Cartea a II-a a Cronicilor|Cartea a doua a Cronicilor]] (2 Paralipomena)
*''[[Cartea întâia a lui Ezdra]] (Ezdra)''
*[[Cartea lui Neemia]] (Neemia)
*[[Cartea Esterei]] (Estera)
*[[Cartea lui Iov]] (Iov)
*[[Psaltirea|Psalmii]]
*[[Pildele lui Solomon]] (Proverbele lui Solomon)
*[[Ecclesiastul]]
*[[Cântarea Cântărilor]]
*[[Cartea lui Isaia|Isaia]]
*[[Cartea lui Ieremia|Ieremia]]
*[[Plângerile lui Ieremia]]
*[[Cartea lui Iezechiel|Iezechiel]]
*[[Cartea lui Daniel|Daniel]]
*[[Cartea lui Osea|Osea]]
*[[Cartea lui Amos|Amos]]
*[[Cartea lui Miheia|Miheia]]
*[[Cartea lui Ioil|Ioil]]
*[[Cartea lui Avdie|Avdie]] (Avdia)
*[[Cartea lui Iona|Iona]] (Cartea lui Iona)
*[[Cartea lui Naum|Naum]]
*[[Cartea luiAvacum|Avacum]]
*[[Cartea lui Sofonie|Sofonie]]
*[[Cartea lui Agheu|Agheu]]
*[[Cartea lui Zaharia|Zaharia]]
*[[Cartea lui Maleahi|Maleahi]]
*''[[Cartea lui Tobit]]''
*''[[Cartea Iuditei]]'' (''Iudita'')
*''[[Cartea lui Baruh]]'' (''Baruh'')
*''[[Epistola lui Ieremia]]''
*''[[Cântarea celor trei tineri]]''
*''[[Cartea a III-a a lui Ezdra|Cartea a treia a lui Ezdra]]
*''[[Cartea înțelepciunii lui Solomon]]''
*''[[Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]''
*''[[Istoria Susanei]]''
*''[[Istoria omorârii balaurului și a sfărâmarii lui Bel]]'' (''Bel și balaurul'')
*''[[I Macabei|Cartea întâi a Macabeilor]]''
*''[[II Macabei|Cartea a doua a Macabeilor]]''
*''[[III Macabei|Cartea a treia a Macabeilor]]''
*''[[Rugăciunea regelui Manase]]'' (''Rugăciunea lui Manase'')
|}
 
===Canonul [[Noul Testament|Noului Testament]]===
{| width="100%" align="center" cellpadding="2" border="0"
*[[Epistola către Filimon a Sfântului Apostol Pavel]]
*[[Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel]].
 
 
 
| width="33%" align="left" valign="top"|
Epistolele soborniceşti sobornicești (7 epistole)
*[[Epistola Sf. Apostol Iacov|Iacov]]
*[[Epistola I a Sf. Apostol Petru|Întâia Epistolă soborniceasca a Sfântului Apostol Petru|I Petru]]
*[[A doua epistolă soborniceasca a Sfântului Apostol Petru|II Petru]]
*[[Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan|I Ioan]]
|}
==Note==<small>{{reflist|2}}</small>==Bibliografie==*[http://bibliaortodoxa.ro Biblia ortodoxă], versiunea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], online*[http://www.dervent.ro/biblia.php Biblia sau Sfânta Scriptură], versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de [[Bartolomeu (Anania) al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului|Valeriu Anania]], online pe situl Mănăstirii Dervent *Ene Braniște , Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, pp. 58-60, ISBN 973-97569-7-2*[http://www.newadvent.org/cathen/04195a.htm Enciclopedia Catolică, Concordances of the Bible] == A se vedea şi și ==*[[Septuaginta]], traducerea în greceşte grecește a Bibliei din textele ebraice.
*[[Vulgata]], traducerea în latină a Bibliei de către Fericitul [[Ieronim]]
* [[Vechiul Testament]]
* [[Psaltirea]]
* [[Apostol (liturgică)|Apostolul]]
* [[Biblia de la Bucureşti București (1688)]]* [[Minunea în Biblie]]
==Legături externe==
*en:[http://www.holy-trinity.org/liturgics/nrsv.html An Orthodox Critique of English Translations of the Bible]* [http://www.rakkav.com/biblemusic/pages/instruments.htm Instrumente muzicale biblice]* [http://chrles.multiply.com/ Pergamente scanate din Biblie]*en: [http://news.nationalgeographic.com/news/2008/11/081103-hebrew-text.html ''Oldest Hebrew Text Is Evidence for Bible Stories?''], Mati Milstein in Elah Valley, Israel for National Geographic News [[November 3]], 2008
===Biblia Online===
*ro: [http://bibliaortodoxa.ro Biblia ortodoxă], versiunea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sf. [[Sinod]] al [[BOR]].
*en: The [http://unbound.biola.edu/ Unbound Bible] provided by [http://www.biola.edu/ Biola University]
*en: [http://biblegateway.com/ BibleGateway.com], a ministry of [http://www.gospelcom.net/ Gospel Communications International]
===Alte articole===
*en: [http://en.orthodoxwiki.org/The_Parish_and_Holy_Scripture The Parish and Holy Scripture - by Archpriest Andrew Morbey] ===Ştiri noi===*[http://news.nationalgeographic.com/news/2008/11/081103-hebrew-text.html ''Oldest Hebrew Text Is Evidence for Bible Stories?''], Mati Milstein in Elah Valley, Israel for National Geographic News [[November 3]], 2008.
==Galerie de imagini==
Image:Biblia.1631 KJV New Testament .jpg|Noul Testament, King James Version, 1631
Image:Biblia Cantacuzino.JPG| Biblia Cantacuzino
Image:Biblia. Prima Biblie finlandeză.jpg|Prima Biblie finlandeză 1642
Image:Biblia. Prima Biblie germană.jpg| Prima traducere catolică a Bibliei integrale de Johannes Dietenberger, 1534, Universität Münster
Image:Codex Vaticanus 2.jpg|Codex Vaticanus B, pagină care conține textul biblic II Tesaloniceni. 3,11-18, Evrei 1,1-2;2, sec al IV-lea d.H
Image:Codex Alexandrinus Luca.jpg|Codex Alexandrinus, pagina 65V cu sfârșitul Evangheliei după Luca
Imagine:Biblia de la Bucuresti 1.jpg|Biblia de la București - foaia de titlu
Imagine:Biblia de la Bucuresti 2.jpg|Biblia de la București - prima pagină (verso)
</gallery>
[[Categorie:Literatură creştinăcreștină]]
[[Categorie:Sfânta Scriptură]]
[[Categorie:Texte]]
2.097 de modificări

Meniu de navigare