{{Traducere ENVechiulTestament}}'''Septuaginta''' (nume care derivă din latinescul „șaptezeci”, citată uneori prin '''LXX''') este o traducere din secolul al III-lea î.Hr. a [[Vechiul Testament|Scripturilor ebraice]] în grecește. Este [[Vechiul Testament]] [[canon]]ic din [[Biserica Ortodoxă]].

The ''==Istoric==Traducerea Septuagintei a avut loc în Alexandria la porunca regelui egiptean Ptolemeu al II-lea 'Septuagint'Philadelphos'' (a name derived from the Latin word for "seventy"283-246 î.Hr.), care dorea să extindă celebra bibliotecă din Alexandria astfel încât să includă înțelepciunea tuturor vechilor religii din lume. Deoarece greaca era limba oficială din Alexandria, also referred to as the Scripturile au fost în consecință traduse în această limbă. Filosoful Philon din Alexandria (cunoscut și sub numele '''LXX'Filon Iudeul'') is spune că un motiv al traducerii ar fi fost și acela de a 3rd century Bsuplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora.<ref>[http://www.archive.org/details/TheWorksOfPhiloJudaeusVolII Yonge, C. translation of the [[Old Testament|Hebrew Scriptures]] into GreekD., ''The Works Of Philo Judaeus Vol. It is the canonical [[Old Testament]] of the [[Orthodox Church]II'' (1854)]</ref> Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea acestei inițiative, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască.

==History==The translation of the Septuagint undertaken in Alexandria at the behest of the Egyptian King''Scrisoarea lui Aristeas'', Ptolemycea mai veche mărturie cunoscută despre originea Septuagintei, who wished to expand the celebrated library of Alexandria to include the wisdom of all the ancient religions of the worlddescrie cum Ptolemeu a luat legătura cu marele preot Eleazar din [[Ierusalim]] și i-a cerut să îi trimită traducători. Because Greek was the language of AlexandriaDin fiecare din cele doisprezece triburi ale lui [[Israel]] au fost aleși câte șase traducători, the Scriptures therefore had to be translated into that languageajungându-se astfel la numărul larg acceptat de șaptezeci și doi (alte relatări vorbesc de șaptezeci sau de șaptezeci și cinci).

The Termenul ''Letter of AristeasSeptuaginta''provine din expresia latină ''versio septuaginta interpretum'' („traducerea celor șaptezeci de interpreți”, the oldest known source we have for the origin of the Septuagintsau, details how Ptolemy contacted the chief priest, Eleazar, in Jerusalem and asked him to send translators. Six were chosen from each of the twelve tribes of Israel, giving us the commonly accepted number of seventyîn limba greacă ''ἡ μετάφρασις τῶν ἑβδομήκοντα'' -two„hē metáphrasis tōn hebdomēkonta”). (Other accounts have the number at seventy or seventy-five<ref>Karen H.) Only the Torah (the first five books) was translated initiallyJobes, Moises Silva, but eventually other translations (and even compositions) were added ''Invitation to the collectionSeptuagint'', Ed. By the time of our [[Lord]]Paternoster Press, the Septuagint was the Bible in use by most Hellenistic Jews2001.ISBN 1-84227-061-3</ref>

Thus, when the Inițial a fost tradusă doar ''Tora'' (primele [[ApostlesPentateuh|cinci cărți]] quote the Jewish Scripture in their own writings), the overwhelmingly dominant source for their wording comes directly from the Septuagint dar ulterior au fost adăugate traduceri ale altor cărți sfinte (LXXși chiar compoziții)acestei colecții. Given that the spread of the În vremea [[GospelIisus Hristos|Domnul]] was most successful among the Gentiles and Hellenistic Jewsui, it made sense that the LXX would be the Bible for the early ChurchSeptuaginta era [[Biblia]] folosită de majoritatea evreilor eleniști. Following in the footsteps of those first generations of ChristiansAstfel, the atunci când [[Orthodox ChurchApostoli]] continues to regard the i au citat Scripturile evreiești în propriile lor scrieri, izvorul dominant pentru cuvintele lor l-a constituit Septuaginta (LXX as its only canonical text of the ). Dat fiind faptul că [[Old TestamentEvanghelia]]. There are s-a number of differences between the canon of the răspândit cu precădere printre evreii eleniști, este evident că LXX and that of urma să devină Biblia Bisericii primare. Pășind pe urmele acestor prime generații de creștini, [[Roman Catholic ChurchBiserica Ortodoxă]] and a continuat să considere Septuaginta ca fiind singurul text canonic al [[ProtestantismVechiul Testament|Protestant ChristiansVechiului Testament]], based on differences in translation tradition or doctrine.

==Differences with other Christian Canons==The differences with Rome are fairly small and have never been a subject of much contention between the Orthodox and that communion. The canonical lists are essentially the same in content (some of the names are different) but for the following items: The Latin canon does not include Există anumite diferențe între canonul Septuagintei și cel al [[I EsdrasBiserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] (though it uses that name for what the Orthodox call și [[II EsdrasProtestantism|creștinilor protestanți]]); there are only 150 Psalms in the Latin canon, while the LXX has 151 (and the Psalms are numbered and divided differently between the two canons, because the modern Latin canon is based on the Hebrew Masoretic Text, though the [[Vulgate]] used the Septuagintal Psalm numbering); the [[Epistle of Jeremiah]] is bazate pe diferențe de tradiție a separate book in the LXX, while it is included as part of Baruch for the Latins; and the Latins do not include either [[III Maccabees|III]] or [[IV Maccabees]]. Traditionally, Roman Catholics used the numbering of the Latin Vulgate, which follows the Septuagint. However, since the Second Vatican Council, Roman Catholic publications, including Catholic Bibles and liturgical texts, have used the numbering found in the Masoretic Texttraducerii sau de doctrină.

The differences with the Protestant canon are based on the 16th century misunderstanding of Martin Luther. When he was translating the Old Testament into German, he mistakenly believed that the oldest source for the Old Testament would be in Hebrew, so he found and used the so-called Masoretic Text (MT), a 9th century Jewish canon compiled largely in reaction to Christian claims that the Old Testament Scriptures belonged to the Church. The MT is thus also the basis for the Old Testament text of the 17th century Authorized Version in English (the "King James Version"). There are multiple differences between the LXX and MT. The MT lacks the following texts: ==Diferențe față de alte canoane creștine==Diferențele dntre [[I Esdrascanon]], the portion of ul Septuagintei și cel al [[II EsdrasBiserica Romano-Catolică|Bisericii Romano-Catolice]] (which the MT simply calls "Ezra") called the "[[Prayer of ManassehVulgata]]) sunt minore și nu au fost niciodată subiectul controverselor dintre ortodocși și romano-catolici. Listele canonice sunt, în esență," aceleași (unele dintre nume sunt diferite) cu următoarele diferențe:[[TobitImagine:Codex_vaticanus.jpg|thumb|280px|right|Septuaginta:<br>o coloană cu textul din [[Cartea I a lui Ezdra]]]], * canonul latin nu conține [[JudithI Ezdra]], portions of (cu toate că îi folosește numele pentru ceea ce ortodocșii numesc [[Book of EstherNeemia|EstherII Ezdra]], );* sunt numai 150 de [[Wisdom of SolomonPsalm]]i în canonul latin, [[Wisdom of Sirach]] în timp ce Septuaginta are 151 (Ecclesiasticus)iar Psalmii sunt numărați și împărțiți diferit între cele două canoane, deoarece canonul latin modern se bazează pe textul masoretic evreesc, deși [[BaruchVulgata]], the folosește numărătoarea Psalmilor din Septuaginta);* [[Epistle of JeremiahEpistola lui Ieremia]]este în Septuaginta o carte separată, the so-called "additions to Daniel" (The în timp ce în canonul latin este inclusă ca parte componentă în [[Prayer of the Three Holy ChildrenCartea lui Baruh|Song of the Three ChildrenBaruh]], ;* canonul latin nu conține nici [[Susanna (Book of Daniel)III Macabei|SusannaIII]], and și nici [[Bel and the DragonIV Macabei]]);* deși tradiția romano-catolică folosea numărătoarea din Vulgata latină, care urmează Septuaginta, după Conciliul Vatican II, publicațiile romano-catolice, the 151st Psalminclusiv Biblia catolică și textele liturgice, and all four Maccabees books. The Psalms are also numbered and divided up differentlyau început să folosească numărătoarea din textul masoretic ebraic.

Diferențele dntre canonul Septuagintei și canonul [[protestantism|protestant]] provin din înțelegerea greșită a lui Martin Luther, din secolul al XVI-lea. Când el a tradus Vechiul Testament în germană, a crezut în mod greșit că cea mai veche sursă pentru Vechiul Testament ar fi în ebraică, prin urmare el a găsit și urmat așa-numitul ''Text masoretic'' (MT), un canon ebraic din secolul al IX-lea, compilat cu larghețe ca reacție față de afirmațiile creștinilor că Scripturile Vechiului Testament aparțin Bisericii. Astfel, MT este, de asemenea, baza textului Vechiului Testament din versiunea autorizată în limba engleză din secolul al XVII-lea („Versiunea Regelui James”).  Există numeroase diferențe între LXX (Septuaginta) și MT (textul masoretic). Astfel, MT nu conține următoarele texte:* [[I Ezdra]]* porțiunea din [[II Ezdra]] (pe care MT o numește simplu „Ezra”) numită „[[Rugăciunea regelui Manase]]”* [[Cartea lui Tobit]]* [[Cartea Iuditei]]* porțiuni din [[Cartea Esterei]]* [[Cartea înțelepciunii lui Solomon]]* [[Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)]]* [[Cartea lui Baruh]]* [[Epistola lui Ieremia]], așa-numita „adăugare la Daniel” ([[Cântarea celor trei tineri]])* [[Istoria Susanei]]* [[Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel]]* Psalmul 151 * toate cele patru cărți ale Macabeilor. În plus, în textul masoretic, [[Psalmi]]i sunt numărați și împărțiți diferit. == Variations with the Masoretic Text Diferențe față de textul masoretic (MT) ==There are Există variații interne multiple internal variations between the LXX and the MTîntre Septuaginta și Textul masoretic. The texts read differently in many placesTextele sună diferit în multe locuri, giving a much more dând Septuagintei un ton mult mai [[ChristologyHristologie|Christologicalhristologic]] tone to the LXX which was deliberately avoided when the Masoretes were putting together their și care a fost în mod deliberat evitat atunci când masoreții au întocmit canonul lor anti-Christian canoncreștin. Aceste diferențe de nuanțe dovedesc faptul că Apostolii au folosit Septuaginta. Mai departe sunt prezentate câteva exemple de diferențe radicale în formulare (s-a folosit pentru textul Septuagintei traducerea Sf. These differences in wording are the evidence that the Apostles were using the LXXSinod de la 1914 și pentru textul masoretic traducerea lui D. Here follow several examples of radical differences in wordingCornilescu):

! !! LXX !! MTTM

! Gen. Facerea 4:7| Hast thou not sinned if thou hast brought it rightlyDe ai fi adus drept și ai fi împărțit drept, but not rightly divided it? Be still, to thee shall be his submissionn-ai fi păcătuit. Taci, and thou shalt rule over himla tine se va întoarce și tu îl vei stăpâni pe acela. || If thou doest wellDacă faci bine, shalt thou not be accepted? And if thou doest not wellvei fi bine primit; dar dacă faci rău, sin lieth at the door. And unto thee shall be his desirepăcatul pândește la ușă; dorința lui se ține după tine, and thou shalt rule over himdar tu să-l stăpânești.

! Gen. Facerea 4:13| And Şi a zis Cain said to the Lord God, My crime is too great for me to be forgivencătre Domnul: "Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie". || And Cain said unto the Lord, My punishment is greater than I can beara zis Domnului: "Pedeapsa mea e prea mare ca s-o pot suferi."

! Exodus Ieșirea 21:16/17| He that reviles his father or his mother shall surely dieCel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, cu moarte să se omoare. || And he that curseth his father, or his motherCine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, shall surely be put to deathsă fie pedepsit cu moartea.

! Psalm Psalmul 39/40:6| Sacrifice and offering Thou hast not desiredJertfe și prinoase nu ai voit, but a body Thou hast prepared for medar trup mi-ai săvârșit... || Sacrifice and offering thou didst not desireTu nu dorești nici jertfă, mine ears has thou openednici dar de mâncare, ci mi-ai străpuns urechile...

==Dead Sea ScrollsManuscrisele de la Marea Moartă==With the discovery of the Dead Sea Scrolls in the mid twentieth century many examples have been recovered of the Old Odată cu descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă pe la mijlocul secolului XX, au fost recuperate multe exemplare ale Vechiului Testament in Hebrew from the time of Christ and the Holy Apostles and earlierebraic din vremea Mântuitorului și a Apostolilor și chiar mai vechi. Scholarship during the past half century based upon these Dead Sea discoveries has revealed a close agreement between the LXX and Pe baza acestor descoperiri de la Marea Moartă, savanții din ultima jumătate de secol au pus în evidență o asemănare puternică între Septuaginta și textele evreești pre-Masoretic Hebrew textsmasoretice. In Într-o recenzie a review of some of this scholarshipmai mulți astfel de savanți, Hershal Shanks<ref> Hershal Shanks, ''4QSama - The Difficult Life of a Dead Sea Scroll'', Biblical Archaeology Review, Vol 33 No 3, May/June 2007, pp66-70.</ref> notes that notează că ''”…many Hebrew texts ”…multe texte ebraice [are availablecare sunt disponibile] that were the base text for Septuagintal translations…”constituie textul de bază pentru traducerile din Septuaginta…”''. Further he notes that what Mai departe, el precizează că ''”…texts like ”…texte, cum ar fi 4QSama show is that the Septuagintal translations are really quite reliable”, arată că traducerile din Septuaginta sunt într-adevăr de încredere”'' and și ''”…gives new authority to the Greek translations against the Masoretic text””…acordă o autoritate nouă traducerilor grecești în fața textului masoretic”''. Quoting Citându-l pe Frank Moore Cross (a co-author of the book under reviewun coautor al cărții recenzate), Hershal continues continuă ''”We could scarcely hope to find closer agreement between the Old Greek ”Putem doar spera să găsim o mai mare apropiere între [[Septuagintaltradiția] tradition and ] Septuagintei din greaca veche și 4QSama than actually is found in our fragments”decât a fost descoperită până în prezent în fragmentele noastre”''.

The scholarship based upon the new information provided in the Dead Sea Scroll thus supports the millennial old tradition on use of the Septuagint by the Orthodox ChurchPe baza noilor informații furnizate de [[Manuscrisele de la Marea Moartă]], savanții confirmă tradiția veche de milenii privind folosirea Septuagintei de către [[Biserica Ortodoxă]].

==ReferenceReferințe==

== External links A se vedea și==* [http://orthodoxstudybible.com The Orthodox Study Bible page] - contains the Septuagint Old Testament using the NKJV as a base text* [http://students.cua.edu/16kalvesmaki/LXX/ The Septuagint Online]* [http://www.lxx.org/ The Orthodox Study Bible Old Testament Project Website]* [http://www.ccel.org/bible/brenton/ The Septuagint LXX: Greek and English] by Sir Lancelot C.L. Brenton* [http://www.ecclesia.org/truth/septuagint-hyperlinked.html Septuagint, Brenton's Edition] (omits "deuterocanonical"/"apocryphal" books)* [http://spindleworks.com/septuagint/septuagint.htm The Septuagint], compiled from the [http://unbound.biola.edu/ Unbound] website by Henry Sikkema in 1999 (omits "deuterocanonical"/"apocryphal" books)* [http://ccat.sas.upenn.edu/nets/ New English Translation of the Septuagint]. It has been released at San Diego, November 19, 2007 by Oxford University Press. [http://ccat.sas.upenn.edu/nets/edition/ Provisional edition] online. This project is being carried out under the aegis of The International Organization for Septuagint and Cognate Studies (IOSCS). An international team of more than thirty scholars is working on the entire corpus of the Greek Jewish Scriptures. It is the first such English version in 160 years. Called the New English Translation of the Septuagint (NETS), the text reflects both the wealth of manuscript evidence that has been brought to light since the 19th century and, of course, current English idiom. (Note however, that this project is using the NRSV(1989) version as its English base of referral).* "[http://www.orthodox-church.info/eob/ The Eastern Orthodox Bible]" - a new translation rather than a revision of another work, dedicated to the recently reposed Archbishop Vsevolod of the (canonical) Ukrainian Orthodox Church in the USA.* [http://www.orthodoxengland.org.uk/pdf/kjvsept.pdf The KJV Septuagint] - a revision of the KJV text according to the Septuagint from an Orthodox source in the UK. The psalter is linked here. * [http://www.peterpapoutsis.com/ Peter Papoutsis]'s translation of the Septuagint ===Institutes===* [http://www.twu.ca/sites/septuagint/ Septuagint Institute] (Trinity Western University, Canada). In 2005 the Septuagint Studies department moved from the University of Toronto to TWU, forming the new Septuagint Institute (SI). The SI complements TWU's already established Dead Sea Scrolls Institute (DSSI), founded in 1995, and together they form North America's new hub of Septuagint research.* [http://www.septuaginta-unternehmen.gwdg.de/ Septuaginta-Unternehmens InstituteSfânta Scriptură] in Gottingen, Germany (German only at present). The Septuaginta-Unternehmen is a special research institute that was founded in 1908 in Göttingen under the auspices of the Göttingen Academy of Sciences. Its purpose was to conduct sound scientific investigation into the Septuagint and to trace the history of evolution of the Septuagint text, on the basis of the mass of manuscript data, and ultimately to establish a text which could be claimed to be for all intents and purposes identical with the Septuagint in its pristine form, a proto-Septuagint.([http://www.humboldt-stiftung.de/de/netzwerk/veranstalt/hoersaal/doc/muraoka.pdf 1]) The institute made Göttingen the nerve centre of Septuagint studies. The first director of the Institute, '''[http://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rahlfs Alfred Rahlfs]''', published the critically established ''Septuaginta, 2 volume edition in 1935'' (Septuagint in Greek). The Rahlf's critical edition of the Septuagint for the book of Genesis rests on a foundation of some one hundred and forty manuscripts (nine pre-dating the fourth century CE), ten daughter-versions, plus biblical citations in Greek and Latin literature, and is the most modern critical edition of the LXX text.([http://www.chass.utoronto.ca/~pietersm/NETS%20and%20Its%20Sequel.pdf 2])* [http://www.hexapla.org/ The HEXAPLA Institute]. Its purpose is to publish a new critical edition of the fragments of Origen's [[Hexapla]Vulgata], focusing on the later development of Septuagint tradition.* [http://www.theo.kuleuven.be/lxxtc/en/ Centre for Septuagint Studies and Textual Criticism]. Catholic University of Leuven, Belgium.

==See alsoLegături externe== *Sir Lancelot C.L. Brenton, ''The Septuagint LXX: Greek and English'', published by Samuel Bagster & Sons, Ltd., London, 1851 [[Hermeneutics]http://www.ccel.org/bible/brenton/ online]*[[Holy Scripture]http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta Wikipedia.ro - Septuaginta]