Modificări

[[ImageImagine:raisingoflazarus.jpg|right|frame|Învierea lui Lazăr]]Deși există puține surse care să indice modul în care era celebrată Săptămâna Patimilor în [[Biserica]] timpurie, se pare totuși că aceasta este o practică foarte veche. Deja în secolul al IV-lea celebrarea acesteia pare să fi fost deja o practică bine stabilită, structurată într-un mod asemănător celui celei din zilele noastre. [[Egeria|Aetheria]], aflată în [[pelerinaj]] la Ierusalim cândva la sfârșitul sec. al IV-lea d.Hr. descria astfel cele petrecute după slujba din Sâmbăta lui Lazăr: "...a început săptămâna Paștilor, pe care ei o numeau '''Săptămâna Mare'''", amintind de procesiunile de pomenire a Intrării Domnului în Ierusalim în prima zi a săptămânii (duminică). În timpul acestei săptămâni, se face pomenirea Patimilor și Răstignirii Mântuitorului.

[[ImageImagine:Palm_Sunday.jpg|left|thumb|Icoana Intrării lui Hristos în Ierusalim]]

:"Iată Mirele vine în miezul nopţii şi nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăşi iarăși pe carele [îl] va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morţiimorții, şi și afară de împărăţie împărăție să te încui. Ci te deşteaptă deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti ești Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieştemiluiește-ne pe noi."

:"Cinstitele patimi au răsărit lumii în această zi, ca nişte niște lumini de mântuire, că Hristos merge să pătimească din bunătatea Sa. Cel ce cuprinde toate cu palma, primeşte primește a Se răstigni pe lemn, ca să mântuiască pe om."

:"Judecătorule cel nevăzut, cum Te-ai văzut cu trup şi și mergi să Te ucizi de oameni fără de lege, judecând judecata noastră cu patima Ta! Pentru acesta, laudă, mărire şi și slavă înălţând înălțând stăpânirii Tale, Cuvinte, cu un glas le aducem Ţie."

:"Ziua aceasta luminat aduce începuturile patimilor Domnului; veniţi veniți dar, iubitorilor de prăznuire, să-L întâmpinăm cu cântări. Că Ziditorul merge să ia răstignire, întrebări şi și bătăi, judecându-Se de Pilat. Şi încă lovindu-Se de la rob cu palma peste cap; toate va să le rabde, ca să mântuiască pe om. Pentru aceasta strigăm: Iubitorule de oameni, Hristoase Dumnezeule, dăruieşte dăruiește iertare de greşale greșale celor ce se închină cu credinţă credință preacuratelor Tale patimi."

[[ImageImagine:extremehumility.jpg|right|thumb|Hristos Mirele]]18 DimineaţaDimineața, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;<br>19 Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi și a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.<br>

21 Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi veți avea credinţă şi credință și nu vă veţi veți îndoi, veţi veți face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi și muntelui acestuia de veţi veți zice: Ridică-te şi și aruncă-te în mare, va fi aşaașa.<br>22 Şi toate câte veţi veți cere, rugându-vă cu credinţăcredință, veţi veți primi.<br>23 Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţaînvăța, arhiereii şi și bătrânii poporului şi și au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?<br>24 Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi și Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi veți spune, şi și Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea:<br>25 Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi ați crezut lui?<br>26 Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi toți îl socotesc pe Ioan de prooroc.<br>27 Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştimștim. Zis-a lor şi și El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.<br>28 Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi și lucrează în via mea.<br>29 Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi și nu s-a dus.<br>30 Mergând la al doilea, i-a zis tot aşaașa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus.<br>31 Care dintr-aceştia aceștia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia împărăția lui Dumnezeu.<br>32 Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi dreptății și n-aţi ați crezut în el, ci vameşii şi vameșii și desfrânatele au crezut, iar voi aţi ați văzut şi și nu v-aţi ați căit nici după aceea, ca să credeţi credeți în el.<br>33 Ascultaţi Ascultați altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi și a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.<br>

36 Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi și au făcut cu ele tot aşaașa.<br>37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina rușina de fiul meu.<br>38 Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorulmoștenitorul; veniţi veniți să-l omorâm şi și să avem noi moştenirea moștenirea lui.<br>39 Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi și l-au ucis.<br>

41 I-au răspuns: Pe aceşti acești răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.<br>42 Zis-a lor Iisus: Au n-aţi ați citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi și este lucru minunat în ochii noştrinoștri"?<br>43 De aceea vă spun că împărăţia împărăția lui Dumnezeu se va lua de la voi şi și se va da neamului care va face roadele ei.<br>

45 Iar arhiereii şi și fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles înțeles că despre ei vorbeştevorbește.<br>

:"[[Iacov (Vechiul Testament)|Iacov]] plângea pentru lipsirea lui [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]], şi și viteazul şedea ședea în căruţăcăruță, ca un împărat cinstindu-se; că desmierdărilor egiptencei atuncea nefăcându-se rob, s-a preaslăvit de la Cel ce vede inimile oamenilor şi și trimite cunună nestricăcioasă."

:"Peste tânguire să mai adăugăm acum tânguire şi și să vărsăm lacrimi, plângând împreună cu Iacov pe Iosif, pururea slăvitul şi și curatul, pe cel ce s-a robit cu trupul, iar sufletul şi și l-a păstrat nerobit; şi și a domnit peste tot Egiptul. Că Dumnezeu dă slugilor Sale cunună nestricăcioasă."

În sfânta şi și marea Luni facem pomenire de fericitul [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif cel preafrumos]] şi și de smochinul care s-a uscat din cuvântul Domnului.

Tâlcuire de la părintele [[Teofil (Părăian)|Teofil Părăian]]

:Luni, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup şi și la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresionează pe toţi toți prin dorinţa dorința lui de a-I sluji lui Dumnezeu împlinind poruncile, prin dorinţa dorința lui de a fi curat înaintea lui Dumnezeu, prin faptul că a fost bun şi și binevoitor cu fraţii frații săi care l-au vândut în Egipt. El este o preînchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vândut de [[Iuda Iscarioteanul|Iuda]], unul dintre ucenicii săi, este o preînchipuire a Domnului Hristos, care a ţinut ținut să împlinească întru toate voia Părintelui Ceresc şi și să ne fie nouă pildă de urmat. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate câte s-au întâmplat cu el. A fost iubit de părinţii părinții lui, a fost iubit de Patriarhul Iacov. Fraţii Frații lui l-au vândut în Egipt. A ajuns în Egipt şi și așezarea sufletului său a fost probată într-o ispită peste care a trecut. A ajuns în închisoare învinuit fiind de păcate, el, care a ţinut ținut să rămână fără de păcat, apoi ca tâlcuitor al viselor lui Faraon, mai-marele Egiptului, însă a fost găsit drept înţelept şi înțelept și bun de a conduce Egiptul şi și a salvat de la moarte prin înfometare pe concetăţenii concetățenii săi şi și pe conaţionalii conaționalii săi, pe care după aceea i-a adus în Egipt. De aceea Sfânta noastră Biserică îl pomeneşte pomenește cu cinstire ca un preînchipuitor al Mântuitorului.

:Tot în această zi de Luni binecuvântată, pomenim şi și o minune pe care a făcut-o Domnul Hristos, o minune spre înţelepţirea credincioşilorînțelepțirea credincioșilor, pentru că negăsind smochine într-un smochin neroditor, l-a blestemat să se usuce şi și s-a uscat, iar Sfânta noastră Biserică pomenind această întâmplare, are în vedere o explicaţie explicație pentru cei credincioşicredincioși, atrăgându-le atenţia atenția că suntem toţi chemaţi toți chemați spre rodire şi și că Domnul Hristos aşteaptă așteaptă ceva de la noi, și noi suntem datori să-i oferim Mântuitorului virtuţile virtuțile noastre în loc de alte roade. Smochinul cel blestemat de Mântuitorul este un fel de pildă pentru noi, ca să ştim știm că Domnul Hristos răsplăteşte răsplătește nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci răsplăteşte şi pedepseşte şi răsplătește și pedepsește și îndărătniciile lor, şi și neangajările lor spre bine. Se spune în Sinaxarul de la slujba de Luni, din Săptămâna Patimilor că Domnul Hristos nu şiși-a arătat niciodată puterea pedepsitoare asupra oamenilor - să înţelegem înțelegem în vremea propovăduirii Sale - dar şiși-a arătat-o asupra unui smochin, ca să se înţeleagă înțeleagă din aceasta că El are şi și putere pedepsitoare, iar credincioşii credincioșii să se silească să fie, nu sub blestem, ci sub binecuvântarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cum reiese şi și dintr-o alcătuire din Postul Sfintelor PaştiPaști, în care vorbim fiecare dintre noi cu propriul nostru suflet şi și ne îndemnăm pe noi înşine înșine să nu dormităm, ci să ne trezim şi și să lucrăm pentru slava lui Dumnezeu şi și pentru binele nostru vremelnic şi veşnicși veșnic.

:"Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, şi și îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, dătătorule de lumină, şi și mă mântuieştemântuiește."

===Marţea Marțea Mare===

:"Iată mirele vine în miezul nopţii şi nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iară nevrednic este iarăşi iarăși pe carele va afla lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreuiezi, ca să nu te dai morţiimorții, şi și afară de împărăţie împărăție să te încui. Ci te deşteaptă deșteaptă strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti ești Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu,miluieştemiluiește-ne pe noi."

:"Pe Mirele, fraţilorfraților, să iubim, candelele noastre să le grijim, întru bunătăţi bunătăți strălucind şi și în dreapta credinţăcredință; ca să intrăm împreună cu Dânsul la nuntă gătiţigătiți, cu fecioarele cele înţelepte înțelepte ale Domnului. Că Mirele, ca un Dumnezeu, dă tuturor dar cunună nestricăcioasă."

:"Sfat fără de lege asupra Ta, Mântuitorule, adunând din răutate cu pizmă preoţii şi preoții și cărturarii, au îndemnat pe Iuda spre vânzare. Pentru aceasta ieşind ieșind fără de ruşinerușine, a grăit asupra Ta popoarelor celor fără de lege, zicând: Ce-mi veţi veți da mie şi și eu voi da pe El în mâinile voastre? Mântuieşte Mântuiește sufletele noastre, Doamne, de osânda acestuia."

:"Iuda, cel cu mintea iubitoare de argint, s-a întărâtat asupra ÎnvăţătoruluiÎnvățătorului, vrăjmaşulvrăjmașul; s-a sfătuit, a gândit vânzare, a căzut din lumină, primind întunericul; a tocmit preţul şi prețul și a vândut pe Cel fără de preţpreț. Pentru aceasta a şi și aflat răsplătire precum a făcut ticălosul: spânzurare şi și moarte cu durere. Ci pe noi mântuieştemântuiește-ne, Hristoase, Dumnezeule, de soarta lui, iertare de greşale greșale dăruind celor ce prăznuim, cu dragoste, prea curatele Tale patimi."

* Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=22#15-46 22, 15-46] (Despre înviere. Cea mai mare poruncă din Lege. Mesia: Fiul şi și Domnul lui David.)* Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23#1-39 23, 1-39] (Iisus mustră pe [[farisei]] şi și pe cărturari. Mustră Ierusalimul, cel ce ucide pe prooroci, şi și prezice dărâmarea lui.)

* Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=24#36-51 24, 36-51] (A doua venire a lui Hristos şi sfârşitul și sfârșitul lumii. Când va veni ceasul acela?)* Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=25#1-46 25, 1-46] : Pilda celor zece fecioare şi și pilda talanţilortalanților* Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=26#1-2 26, 1-2] ("Ştiţi Ştiți că peste două zile va fi Paştile şi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.") *[[Cartea IeşiriiIeșirii|IeşireaIeșirea]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=32&cap=1#1-20 1, 1-20]

La ceasul sfârşituluisfârșitului, suflete, gândind, şi și de tăierea smochinului temându-te, talantul cel dat ţie ție cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi și strigând; ca să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.

Pentru ce te leneveştilenevești, ticălosul meu suflet? Pentru ce ţi ți se nălucesc fără de vreme griji netrebnice? Pentru ce te zăboveşti zăbovești cu lucruri trecătoare? Ceasul cel de apoi acum este şi și ne vom despărţi despărți de la aceste de aicea. Până când ai vreme trezeştetrezește-te strigând: greşitgreșit-am Ţie, Mântuitorul meu, să nu mă tai ca pe smochinul cel neroditor; ci ca un îndurat milostiveştemilostivește-Te, Hristoase, spre mine, cel ce strigă cu frică: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.

:În Marțea Săptămânii celei Mari am făcut pomenire, tot îndrumați de Sfânta noastră Biserică, despre pilda celor zece fecioare, deci despre fecioarele înțelepte și despre fecioarele neînțelepte. Este o pildă spusă de Domnul Hristos și pe care Sfânta noastră Biserică ne-o pune în fata conștiinței în Marțea cea Mare. Și noi, parcurgând Săptămâna Sfintelor Pătimiri, am pomenit marți pilda cu cele zece fecioare și pe cele zece fecioare, luând aminte și prin textele liturgice din ziua respectivă la cele cinci fecioare înțelepte, care au avut untdelemn în candelele lor și care L-au întâmpinat pe Mirele care este Domnul Hristos, au intrat cu El în cămara nunții și s-au bucurat de ospățul mirelui, în timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de întâlnirea cu Mirele pentru că au mers să-și cumpere untdelemn pentru candelele lor. Această pildă, Domnul Hristos ne-o pune în față ca să ne gândim la faptul că trebuie să fim întotdeauna pregătiți prin fapte bune pentru întâmpinarea Mirelui ceresc, să fim alcătuiți prin faptele noastre cele bune ca să putem lua parte la ospățul cel veșnic. Domnul Hristos ne îndeamnă la priveghere, concluzia pildei fiind: "privegheați și vă rugați că nu știți când vine Fiul Omului" (Matei 25, 13). Deci, Sfânta noastră Biserică ne învață în fiecare zi de marți din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, ne-a învățat și în aceastã săptămână în ziua de marți, să fim cu luare aminte la noi înșine, la datoriile noastre, să așteptăm pe Mirele ceresc cu inimă iubitoare și cu fapte bune, ca și întru aceasta să se preamărească Tatăl nostru cel din ceruri. În această zi de marți, ca și în celelalte zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, până miercuri inclusiv, la slujba de dimineață, la utrenie, se cântă atât troparul "Iată Mirele vine în miezul nopții..." cât şi și troparul "Cămara Ta..." (svetilna / luminânda).

:"Întru luminările sfinţilor sfinților Tăi cum voi intra eu, nevrednicul? Că de voi cuteza să intru împreună în cămară, haina mă vădeştevădește, că nu este de nuntă, şi și legat mă vor scoate îngerii afară. CurăţeşteCurățește-mi, Doamne, spurcăciunea sufletului meu şi și mă mântuieştemântuiește, ca un iubitor de oameni."

:"De [[lenea]] sufletului meu dormind eu, Mire Hristoase, n-am agonisit candelă aprinsă din fapte bune şi și m-am asemănat fecioarelor celor nebune, trândăvindu-mă în vremea lucrării. Stăpâne, nu-mi închide milostivirile îndurărilor Tale! Ci, scuturând somnul meu cel întunecat, scoală-mă şi și mă bagă în cămara Ta, împreună cu fecioarele cele înţelepteînțelepte, unde este glasul cel curat al celor ce prăznuiesc şi și strigă neîncetat: Doamne, mărire Ţie."

:"Auzind, suflete, de osânda celui ce a ascuns talantul, nu ascunde cuvântul lui Dumnezeu; ci vesteşte vestește minunile Lui; ca înmulţind înmulțind darul, să intri întru bucuria Domnului tău."

:"VeniţiVeniți, credincioşilorcredincioșilor, să lucrăm Stăpânului cu osârdie, că împarte slugilor bogăţiebogăție; şi și fiecare din noi să înmulţim înmulțim talantul darului după măsură. Unul să aducă înţelepciune înțelepciune prin lucruri bune; iar altul să săvârşească săvârșească slujba luminării, să-şi împărtăşească și împărtășească credinciosului cuvântul său, celui ce nu ştie știe tainele, şi și altul să-şi și împartă bogăţia bogăția săracilor. Că aşa așa vom înmulţi înmulți împrumutul. Şi ca nişte niște economi credincioşi credincioși ai darului, ne vom învrednici bucuriei celei stăpâneştistăpânești. Căreia ne învredniceşte învrednicește pe noi, Hristoase Dumnezeule, ca un iubitor de oameni."

:"Când vei veni întru slavă, Iisuse, cu puterile îngereşti şi îngerești și vei şedea ședea pe scaunul cel de judecată, să nu mă desparţi desparți pe mine, Păstorule cel bun; că ştii știi căile cele de-a dreapta, iară cele de-a stânga sunt strâmbe. Deci să nu mă pierzi împreună cu caprele, pe mine cel înţelenit înțelenit în păcat. Ci alăturându-mă cu oile cele de-a dreapta, să mă mântuieştimântuiești, ca un iubitor de oameni."

:"Mire, cela ce eşti ești mai frumos cu podoaba decât toţi toți oamenii, Carele ne-ai chemat pe noi la ospăţul ospățul cel duhovnicesc al nunţii nunții Tale, dezbracă-mă de chipul greşalelor greșalelor mele cel ticălos, prin împărtăşirea împărtășirea patimilor Tale. Şi împodobindu-mă cu haina slavei Tale celei înfrumuseţateînfrumusețate, fă-mă împreună-şezător șezător luminat la masa împărăţiei împărăției Tale, ca un milostiv."

:"Iată, că-şi încredinţează și încredințează Stăpânul talantul Său ţieție, suflete al meu. Primeşte Primește darul cu frică, împrumută pe Cel ce ţi ți l-a dat, împarte la săraci şi câştigă și câștigă prieten pe Domnul, ca să stai de-a dreapta Lui, când va veni cu slavă şi și vei auzi glasul cel fericit: Intră, slugă, întru bucuria Domnului tău. Căreia mă învredniceşte învrednicește pe mine cel rătăcit, Mântuitorule, pentru mare mila Ta."

Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și [[Noul Testament|Noul Legământ]]. Cele doisprezece douăsprezece pericope evanghelice citite atunci sunt:

'''Sfânta și Marea Vineri''' începe cu citirea [[Ceasurile Împărătești|Ceasurilor Împărătești]], până la Vecernia de vineri după-amiază, în timpul căreia se face amintirea coborârii trupului Mântuitorului de pe [[Cruce]]. [[Preot|Preotul]] este cel care împlineşte împlinește coborârea de pe Cruce: el ia trupul Mântuitorului, simbolizat de Sfântul [[Epitaf]] (pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos) şi și îl aşază așază în mijlocul bisericii pe un fel de năsălie care închipuie Mormântul Mântuitorului. În timpul slujbei de seară, numită [[Prohodul Domnului]] (sau a Plângerii la mormânt), preotul ia Sf. Epitaf, ducându-l, în procesiune, în jurul [[Biserică|bisericii]] înainte de a-l așeza în [[Altar]], pe [[Sfânta Masă]] (unde urmează să rămână până în miercurea din ajunul Înălțării Domnului). Procesiunea, urmată de credincioşii credincioșii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea lui Hristos la [[Iad]].

Sărbătorirea '''[[Sfintele Paști|Paștilor]]''', '''Sărbătoarea sărbătorilor''' începe chiar înainte de miezul nopții cu Canonul Sâmbetei celei Mari; la începerea Vecerniei Învierii, în biserică este întuneric deplin. La miezul nopții, preotul ia lumină de la candela de pe Sfântul Altar și o dă mai departe credincioșilor, zicând de trei ori: "Veniți de primiți lumină !". Apoi, cu preotul în frunte, credincioșii ies din biserică în procesiune cântând "Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri şi și pe noi pe pământ ne învredniceşte învrednicește cu inimă curată să Te mărim". Afară, preotul citeşte citește evanghelia Învierii de la Matei [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28#1-16 28, 1-16], dă binecuvântarea "Slavă Sfintei şi și Celei de o fiinţă şi ființă și de viaţă viață făcătoarei şi nedespărţitei și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum şi și pururea şi și în vecii vecilor." şiși, după [[Amin]]-ul credincioşilor credincioșilor cântă pentru prima oară Troparul Învierii: "Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le.", repetat intercalat cu stihurile Învierii. Slujba continuă cu Canonul Învierii, stihirile Învierii şi și ale PaştilorPaștilor, apoi Sfânta Liturghie.

În zilele Paștilor, până la ÎnălţareÎnălțare, credincioșii cântă [[tropar]]ul "Hristos a înviat din morți" și se salută unii pe alții cu "[[Salutul pascal|Hristos a înviat!]]", la care se răspunde: "Adevărat a înviat!".

'''De limbă În limba română'''

'''De limbă În limba engleză'''