Modificări

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie]] mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă de asemenea la praznicul [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului ]] ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea.

*[[21 noiembrie]] - [[Intrarea în biserică a Maicii Domnuluiîn Biserică]]*[[30 noiembrie]] - Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei(cel Întâi chemat)]]

*[[5 decembrie]] - Sf. [[Cuvios]] [[Savacel Sfinţit]]*[[6 decembrie]] - Sf. [[Ierarh]] [[Nicolae al Mirelor]]

Ultima zi a postului Naşterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile : se ajunează până la Ceasul IX, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părţi se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Naşterea Domnului. Această ajunare aminteşte totodată postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la [[liturghia]] săvârşită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care azi se săvârşeşte dimineaţa).