Modificări

În prima A doua jumătate a secolul secolului al XX-lea, poezia religioasă se îmbogățește prin împrumuturi de texte religioase venite din Apus, mai ales cu cântări din ciclul [[Crăciun]]ului.Se afirmă poeți noi ca Octavian Goga, Vasile Voiculescu '''''Octavian Goga''' (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) este un poet român, gazetar și dramaturg. Prim-ministru al României (28 decembrie 1937-11 februarie 1938). Membru al Academiei Române din anul 1920. Interzis după 23 august 1944, reabilitat după 1965.'' ''Ruga mamei''<poem>„Preasfântă născătoare.Azi rogu-mă iar ție,Cum rogu-mă marcată de-a pururiLa sfânta liturghie[...]”</poem> Octavian Goga compune și textele unor poezii pentru copiiresurecția poeziei lirice, intrate ulterior în circuitul folcloric.''Moș Crăciun cu plete dalbe''<poem>„Moș Crăciun cu plete albeMoș Crăciun cu plete dalbeA sosit brutal întreruptă de prin nămeți.Și aduce daruri multeLa fetițe și băiețiMoș Crăciun, Moș Crăciun[...]”</poem> '''''Vasile Voiculescu''' (27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău-26 aprilie 1963, București) este scriitor, poet, medic român. Adept al [[Gândirism|gândirismului]] lui [[Nichifor Crainic]], apoi al mișcării Rugul Aprins a lui Sandu Tudor, Vasile Voiculescu a fost condamnat politic. Este considerat azi un sfânt al închisorilor.'' '''Vasile Voiculescu''':''În grădina Ghetsemani'' <poem>„Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.Curgeau sudori evenimentele politice de sânge pe chipu-i alb ca varulŞi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna[...]”</poem> '''C. Z. Buzdugan'''''Clopotele de Paști'' <poem>„Miezul nopții, e-o tăcere peste tot orașul, sfântă..la sfârșitul perioadei interbelice.Dar deodată glas de clopot tot văzduhul îl frământă! Dă semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,Grav, măreț vuind în noapte,-o războinică chemare. Răspândind talaz de sunet ca talazurile mării,Tot mai grav, tot mai departe, în adâncurile zării[...]”</poem> '''''Emanoil Bucuța''' este pseudonimul literar al lui '''Emanoil Popescu''' (iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu- 7 octombrie 1946, București) scriitor, poet și bibliograf român. Este membru corespondent al Academiei Române, Este fondatorul și directorul revistei Boabe de grâu.'' ''Psalm'' <poem>„Când erai în lumea taNu ştiai ce e cuvântul,Ci o harfă doar cântaCînd intra prin coarde vîntul.Un arhanghel potriveaGlasul orelor, din cuie;Fiecare cui o stea,Coarda, foc de sori ce suie[...]”</poem>  '''Ernst Anschütz''':''O, brad frumos!'' <poem>„O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul credincios, Ce frunza nu și-o pierde, O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde[...]”</poem> ====Momentul 1923 și emulația creatoare==== În anul 1923 ia ființă ''[[Oastea Domnului]]'', o mișcare religioasă ortodoxă cu impact puternic asupra vieții spirituale, în special a celei rurale. Inițial, mișcarea a fost tolerată de ierarhia ortodoxă, apoi a căzut în disgrație. Deși apolitică, i se reproșa totuși această categorie intră tendința centrifugă, anarhia, influența cultelor neoprotestante. ''Oastea Domnului'' a contribuit la rivirimentul cântarilor religioase populare, la emulația creatoare, la descoperirea, lansarea și promovarea unei noi generații de poeți. Succesul s-a datorat faptului ca în anul 1929, mișcarea cumpără o tipografie și inființează o librărie cu desfacere proprie. De sub teascurile tipografiei vede lumina tiparului foaia ''Oastea Domnului'', unde tinerele talente puteau să publice poezii, cântări, eseuri, material prozatori care ar fi au fost respins refuzați sau opriți de revistele literare ale vremii. Cele mai bune texte se tipăreau în cărticele, bucurându-se de o largă circulație. Dintre poeții care s-au lansat acum, se remarcă [[Traian Dorz]], [[Ioan Marini]] etc. Poeții care sosesc mai târziu preiau ștafeta și continuă lucrarea lirică. [[Sergiu Grossu]] (pseudonim Simion Cubolta) va scrie și el poeme remarcabile. '''Traian Dorz''':''Ce liniștiți sunt pașii Tăi''<poem>„Ce liniștiți sunt pașii Tăi în mine când coboară și pe-a iubirii mii la publicare de căi ființa-mi înconjoară!...Ca mersul stelelor pe cer, ca răsăritul lunii, ca luntrea gândului, năier, pe apa rugăciunii[...]”</poem> Texte de acelaşi autor: ''Comori nemuritoare'', ''Cântările noastre'', ''Iisuse, veșnic călător...'', ''Ești dictatura instalată în floarea vieții tale'', ''Zburaţi, cântări'', ''Voi numai de viaţa asta'', ''Nu te-ndoi'', ''Cântările noastre''  '''Ioan Marini''':''Coboară, Doamne, pacea''<poem>„Coboară, Doamne, pacea,Și harul Tău divin,Căci plină este lumea,De ură și venin[...]”</poem>Texte de acelaşi autor: ''Doamne, Tu mă vezi''; ''O, ce dulce-i Domnul Sfânt'' '''Sergiu Grossu''':''Tu m-ai făcut'' <poem>„Tu m-ai făcut din ţărânăŞi-n adânc mi-ai turnat veşniciaDar în mine-o făptură păgânăZi şi noapte îşi cere simbria[...]”</poem> ====Momentul 1941 și Generația pierdută====În anul 1941 România declară război Uniunii Sovietice. Războiul va dura până la după 23 August august 1944. Este generația pierdută, generația lui Geo Dumitrescu (1920-2004), Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru (1919-1952).Totuși, în aceasta perioadă Aceștia s-au scris poeme de valoare. '''Magda Isanos''':''Rugăciune''  <poem>„Pentru pace mă rog, pentru lucruri uitate,și pentru oamenii din singurătate.Un cerc vrăjit se-nchide-n grupat inițial în jurul lor.Și fruntea-ngheațărevistei „Tânărul scriitor”, orele cobor,spre zi, mai albe, orele cobor.”</poem> Texte de acelaşi autor: ''Înger din lumină''; ''Cerul acela''; ''Icoana''; ''Doamne, n-am isprăvit!''. ===Poezia creștin ortodoxă între 23 August 1944 și 22 Decembrie 1989=== În perioada regimului totalitar comunist, poezia religioasă este prezentă apoi după 15 iulie 1958 în ciuda faptului că guvernul ateu cenzura toate publicațiile. Apar manuscrisele de sertar.Vasile Voiculescu scrie între 1954 - 1958 volumul nepublicat antum ''Ultimele sonete ale lui Shakespeare, traducerea imaginară de V. Voiculescu''jurul revistei „Luceafărul”. După anul 1964, când sunt amnistiați toți detinuții politici, cenzura politică devine mai flexibilă.   ====Momentul 1948====Un moment greu pentru poezia religioasă, indiferent de confesiuneaceea, a fost anul 1948 când este decretată Republica Populara Română. Partidul Muncitoresc Român, partid de guvernământ, interzice poezia religioasă, considerată formă a propagandei religioase. Poeți ca [[Sandu Tudor]], [[Nichifor Crainic]], [[Radu Gyr]], [[Valeriu Anania]], [[Traian Dorz]], [[Vasile Militaru]] etc. sunt arestați și condamnați la ani grei apărut un număr impresionat de detenție.În închisori, acești poeți își vor continua activitatea. Se naște astfel [[Poezia carcerală]]. '''Vasile Militaru''':''Rugăciune către Maica Domnului'' <poem>„Prea Curată Maică, Pururea Fecioară,Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus,Mila Ta cea mare, mila lui Iisus![...]”</poem> '''Radu Gyr''':''Iisus în celulă'' <poem>„Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.O, ce trist şi ce-nalt părea Crist!Luna venea după El, în celulăşi-L făcea mai înalt şi mai trist[...]”</poem> Texte de acelaşi autor ''Crezul''; ''Metanie''; ''Colind''; ''Colind Ceresc''; precum ''În Nazaret''; ''Rugăciune''; ''Vecinul care-a murit''; ''Voi n-aţi fost cu noi în celule''; '''Valeriu Gafencu''':''Imn al învierii'' <poem>„Vă cheama Domnul slavei la lumină,Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,Fortificaţi biserica creştinăCu pietre vii zidite-n temelii[...]”</poem> '''Valeriu Anania''':''Doamne, tinde-Ţi patrafirul'' <poem>„Doamne, tinde-Ţi patrafirulDoamne, tinde-Ţi patrafirulpeste faţa mea și de lut,sufletu-mi neghiob şi slutsă-l albeşti cu tibisirulcând amurgu-şi toarce firulpeste-un pic de gând tăcut[..reviste literare.]”</poem>

Texte ==Perioada iulie 1965-iulie 1971 ==În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de acelaşi autor ''Noapte liniştită''austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult. Aceasta perioadă, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă. ===Momentul 1965 și Dezghețul de la București===Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Condițiile politice fac posibilă revenirea poeziei lirice autentice, depășirea dogmatismului și schematismului, a poeziei programatice, tribunardă și lozincardă, ce a marcat negativ deceniile anterioare. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

'''Zaharia Stancu''':''Rugă''<poem>„Stăpîne„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,îmi sînt mie prea grea povară, slăvile ți le-ai deschisMș-ntrebi ce vreau șiluminat de tine, uitestrăluceo, eu îți cerSăpoate un an-doi oi mai duce-mi fie gîndul floare o,luminat de caistine, lumină,ca să pot muri fără vină,și limpezi ochiiluminat de tine, să privesc spre cerlumină,inima de toţi mi-i străină ![...]”</poem>

Texte de acelaşi autor: ''Rosarium (Bocet)'';''ROSARIUM (Agápe)''; ''Rosarium (?)''George Lesnea; ''Sutra X':'; ''Tatăl nostruLa Baaad'' <poem>„Tatăl nostru careleMâni la pradă fiareleŞi ogoi cu buciumulViforul şi zbuciumul.Cârmuieşti corabia,Zbori pe sus cu vrabia.Râzi cu dimineţilePlângi şi gemi cu vieţile[...]”</poem>

===Poezia deceniului 7=======Momentul 1964 și grupul oniric====În anul 1964, prin Decretul nr. 767/1963, precum și Decretul nr. 176 și nr. 411 se amnistiează toți deținuții politici. Mulți poeți valoroși sunt eliberați și au dreptul să revină acasă. Unii vor reuși să se integreze în viața literară. Se simțea un ușor dezgheț de care poeții și scriitorii s-au folosit. Tot în acel an, în jurul revistei ''Luceafărul'' se grupeazș scriitori'Ioan Alexandru''' este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, precum Dumitru ȚepeneagTopa Mică, Leonid Dimovjudețul Cluj - 16 septembrie 2000, Virgil Mazilescu (1942-1984Bonn, Germania)este poet, Vintilă Ivănceanu și Iulian Neacșupublicist, cărora li se vor alătura ulterior eseist și Daniel Turcea, Florin Gabreadupă Revolutie, Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Tănase ș.a. Aceștia vor forma nucleul Grupului oniric. Unii dintre ei vor scrie și poezii religioaseom politic român.''

Texte de acelaşi autor: ''Pantocrator la Borzeşti''; ''Epitaf''; ''Cina''; ''Iubirea''; ''Psalm''; ''Cina''; ''Pruncii mei''; ''Cerul şi pământul''; ''Izvorul''; ''Lumină lină'', ''Emaus''; ''Vestire pentru copii''; ''Maramureșulu''; ''Iov''; ''Miorița'';

Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, '''Dan Verona''' (1 iulie 1947, Nichita DanilovLuncani, Ion Stratanjudețul Bacău) este un poet, Ion Bogdan Lefter sprozator și traducător român.'' Înviere la Porțile Răsăritului <poem>„Hristos aînviat din morțiUluit să vadă câta rană pe ranăAre de vindecat la ruginitele porțiDin Europa Răsăriteană[. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea vigilenței în redacții și edituri.]”</poem>În afară de aceștia'' '''Ion Stratan''' (1 octombrie 1955, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. AlțiiIzbiceni, care s-au lansat acumOlt, nu au aderat la programele literare din această perioadăRomânia–19 octombrie 2005, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-Ploiești)este poet român. Membru al grupării Cenaclul de Luni. În anii '80 apare A fost găsit înjunghiat în literatura română '''Postmodernismul literarapartamentul său, probabil s-a sinucis.''', curent ce se continuă și azi.

'''''[[Gabriel Iordan-Dorobanțu]]''':(28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.'' 

===Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989===După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.

<poem>„Fericit cel ce a muritși a inviat.Ca a văzut moarteaprabușindu-se beată peste cerși spaima picurând===Poeți din stele ca și ceară[...]”</poem>Republica Moldova ===

===Poeți din '''Leonida Lari''' pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova ===) este poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.''

'''Grigore Vieru''':(14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României. Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.'' 

<poem>„Reaprindeti candela-n cascioarecăscioare

==== Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989====*[http://www.radiotrinitas.ro/toate/revista-culturala-trinitas/ ''Revista culturală TRINITAS'']*[http://www.teologiesiviata.ro/continut/cum-public-un-studiu ''Teologie și Viață'']*[http://www.apostolia.eu/''Apostolia, Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale'']*[http://ziarullumina.ro/''Ziarul Lumina'']*[http://www.lumeacredintei.com/''Lumea Credinţei''] == Referințe critice ==