5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{Spiritualitate didactică}}
'''Plictiseala''' este o stare sufletească apăsătoare, supărătoare, determinată de lipsa de ocupație, de o ocupație neatrăgătoare sau monotonă sau de singurătate. Plictiseala poate apărea la locul de muncă sau în timpul liber, în căsnicie, în relațiile cu prietenii, cu familia. Experimentele științifice au scos în evidență că persoanele care se plictisesc mult și foarte mult au o mai mare rată a mortalității (cu 37%), au o sănătate mai precară, un rang profesional mai scăzut și o activitate fizică mai redusă decât persoanele care nu se plictisesc. Plictiseala scade cu vârsta între 35-55 ani. Femeile se plictisesc mai mult decât bărbații, îndeosebi cele ce raportează nivele ridicate de plictiseală. Plictiseala este una din cauzele pentru care unele persoane cad în patima [[fumat]]ului sau în patima [[droguri]]lor. Plictiseala este una dintre posibilele cauze ale consumului excesiv de alimente care duce la obezitate și apoi tot plictiseala poate contribui la menținerea acesteia. Plictiseala poate duce și la alte [[păcat]]e precum fumatul și consumul de [[droguri]]. Împotriva plictiselii se luptă prin [[munca]] suplimentară, sport, alte hobbiuri dinamice, activități gospodărești, socializarea, vizionarea de filme, emisiuni interesante, mersul la [[biserică]], citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] și a altor cărți creștine, ajutorarea altora. Mai există și un alt sens al plictiselii când ea se referă la unele conținuturi informative (subiecte de discuție, cărți, filme, emisiuni, spectacole, etc). Există unele semne tipice ale celui plictisit de o discuție.
==Plictiseala ca indicator al altor caracteristici==
Participanții la un studiu realizat pe 25 de ani de specialiștii de la Department of Epidemiology and Public Health at University College London aveau vârste între 35-55 de ani. Ei au completat un formular despre plictiseala resimțită în ultimele 4 săptămâni. Variantele de răspuns erau deloc, puțin, destul de mult, tot timpul. Chestionarul (faza2) a fost repetat trei ani mai târziu. Informația despre mortalitate a fost stabilită pe baza NHS Central Registry prin utilizarea numărului lor de identificare unic NHS. Au fost excluși cei cu boală cardiovasculară prevalentă (CVD) din baza de date, rezultând un eșantion de 7524 subiecți, bărbați și femei. S-a găsit faptul că cei care au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt în mai mare măsură mai tineri (circa 11%-35-55ani, 7,5-50-55 ani), cu precădere femei (destul de mult 7.0 bărbați, 7,3 femei, foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei), cu precădere de o sănătate mai precară autoestimată (destul de mult 11,8 față de 5,4, foarte mult 3,9 față de 1,3), cu funcții inferioare la locul de muncă (destul de mult 8,2 față de 5,6, foarte mult 4,2 față de 0,9) și cu o mai mică activitate fizică (destul de mult 8,6 față de 6, 1, foarte mult 3,5 față de 1,2).(a se vedea tabelul pentru alte cifre). S-a găsit faptul că cei ce au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt mai predispuși cu 37% să moară decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. În particular s-a găsit că cei care se plictiseau mai mult erau predispuși să moară de o boală cardiovasculară fatală. (CVD fatal event). S-a găsit și faptul că cei ce au raportat că se plictisesc mult sau foarte mult și în faza 2 au mai mare risc fatal decât cei care au raportat un nivel ridicat de plictiseală doar în faza 1 și decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. Astfel expresia „plictiseală de moarte” este dovedită ca fiind una care corespunde adevărului. Femeile care au raportat faptul că se plictisesc foarte mult sunt de două ori mai multe decât bărbații care raportează același lucru (foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei) <ref>International Journal of Epidemiology 2010;1–2, published February 1, 2010,DIVERSION, Bored to death?, Annie Britton_ and Martin J Shipley
