5.288 de modificări
Modificări
→Minciuna
Solomon ne îndeamnă hotărât:Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov 4.24)Solomon ne sfătuieşte:N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos.(Prov30.6) Rugăciunea lui Agur către Dumnezeu:Depărtează de la mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.(Prov30.8)
====Martorul mincinos====
5Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. (Prov19.5)– 9Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, (Prov19.9)
===Alte păcate care implică minciuna===
====Limba prefăcută====
Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov17.20) 24Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. 25Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui. 26Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare.( Prov 26.24-26)
====Limba vicleană====
Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov4.24)
====Limba linguşitoare====
Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare.(Prov28.23)5Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui.(Prov 29.5)Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea.(Prov26.28) Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri.(Prov19.6)
===Bârfa şi cleveteala===
Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor.(Prov18.8, 26.22) Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat.(Prov11.13) Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci.(Prov20.19)
Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia, (Prov25.9)
Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.(Prov26.20)Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită.(Prov25.23)Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat(Prov30.10).
===Limba stricată===
Solomon arată că limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul.(Prov15.4). Pe buzele omului stricat este ca un foc aprins.(Prov16.27)
Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun.(Prov19.1) Înţelepciunea ne fereşte de omul care ţine cuvântări stricate, arată Solomon(Prov2.10-12) 20Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov 17.20)Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.(Prov10.31)Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.(Prov22.12)10Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,/ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;(Prov2.10-12)
===Limba ademenitoare===
Sfaturile, îndemnurile, mustrările, înţelepciunea ne vor feri de limba ademenitoare a femeii străine (Prov6.24, Prov5.3, Prov7.21, Prov2.10-16, Prov7.5):
23Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.
Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.(Prov6.24)
Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;(Prov5.3)Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.(Prov7.21)
10Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
11chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
12ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
13de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
14cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
15cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,(Prov2.10-16)
1Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.
2Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.
3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
4Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -
ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.(Prov7.5)
===Batjocura===
====Caracterizare====
Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24))
Dumnezeu şi batjocoritorii:5Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.(3.34) 31Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. (14.31)- Consecinţele atitudinii batjocoritoare: Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12)Vinul este batjocoritor: Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.(20.1) Batjocoritorul şi înţelepciunea: Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor.(14.6) Batjocoritorul şi cearta:Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta.(22.10) 21Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi.(14.21) –
====Mustrarea batjocoritorului====
Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!(9.7-8)Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.(15.12),,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?(1.22)
====Pedepse pentru batjocoritor====
Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. (21.11)-
===Cârtirea===
,,Nesăbuinţa omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui”, spune înţeleptul Solomon.(Prov19.3)
===Păcatul limbuţiei. Omul guraliv===
Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit, arată Solomon (Prov10.19)Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul dar cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui, avertizează Solomon( Prov 13.3)
Pe de altă parte oriunde se munceşte este şi câştig dar oriunde numai se vorbeşte îşi face apariţia lipsa, învaţă acelaşi înţelept (Prov 14.23).
===Păcatul uşurinţei în vorbire===
Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? spune Solomon.(Prov 24.28) Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.( Prov 12.18) Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.(Prov29.8)
===Păcatul indiscreţiei===
Solomon arată că ,,Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. Prov11.13..El ne sfătuieşte:,,Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia” (Prov25.9)
==Note==
