5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. (15.33)-
12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.(18.12)
==Înţelepciunea==
===Înţelepciunea, dar de la Dumnezeu care trebuie căutat, cerut===
Înţelepciunea este un dar al lui DumnezeuProv2.6 care este la îndemână, chiar în faţa omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiţi.Prov17.24 Ea este un şivoi care curge întruna.Prov18.4 Înţelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminteProv2.2, care trebuie cerutProv2.3 , pentru care trebuie să ne [[rugăciune|rugăm]]Prov2.3, care trebuie căutat Prov2.4,18.15, după care trebuie să umblăm ca după o comoară Prov2.4 Ea nu trebuie părăsită şi atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită şi atunci ne va ocroti, ea trebuie înălţată şi atunci ea ne va înălţa, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.Prov4.5-9 Înţelepciunea iubeşte pe cine o iubeşte şi cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.Prov8.17
===Frica de Domnul reprezină începutul şi şcoala înţelepciunii===
Înţeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura”Prov1.7 iar în altă parte spune că ,,Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor este priceperea”Prov9.10 Psalmistul spune şi el: Frica Domnului este începutul înţelepciunii/ toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.Ps111.10Iov arată şi el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.Iov28.28 Solomon arată că frica de Domnul este în acelaşi timp şi şcoala înţelepciunii.Prov15.33
===Înţelepciunea şi sfaturile părinţilor===
Înţeleptul ascultă de mustrăriProv9.8, Prov15.31-32, Prov15.5, sfaturi Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20 şi capătă pricepereProv15.31-32 , ştiinţăProv19.25, 21.11 , înţelepciune pentru viitorProv19.20, un plus de înţelepciune. Prov9.9 Cel înţelept chiar îl va [[iubirea|iubi]] pe cel ce-l mustră.Prov9.8Învăţăturile părinţilor reprezintă viaţa, cuvintele părinţilor reprezină viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.Prov4.22 Astfel omul înţelept îi bucură pe părinţii săiProv10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3 dacă aceştia au folosit corect varga şi certarea căci ,,Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.Prov29.15
===Înţelepciune şi smerenie===
Solomon spune:,,Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!Prov3.7 [[Lenea|Leneşii]] şi [[iubirea de arginţi|oamenii bogaţi]] sunt inclinaţi să se creadă înţelepţi. Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.Prov26.16 şi ,,Omul bogat se crede înţelept, dar [[sărăcia|săracul]] care este priceput îl cercetează.” Prov28.11
Solomon avertizează: ,,Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nesăbuit decât pentru el.Prov 26.12 În general multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.Prov16.25, Prov14.12 Solomon arată în Proverbele sale:,,Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.Prov11.2 Înţeleptul este modest, discret: ,,Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia.Prov12.23 Solomon îndeamnă:Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!Prov3.5
===Înţeleptul îşi păzeşte limba===
Înţeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.”Prov10.19 şi faptul că ,,pe înţelepţi îi păzesc buzele lor”.Prov14.3 Vorba puţină şi cumpănită este într-atât de caracteristică înţeleptului încât ,,chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.Prov17.28
El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace".Prov11.12Înţeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înţelept, dar nu după [[nesăbuinţa]] sa.Prov26.4-5 chiar dacă pace între ei nu poate fi.Prov29.9 Înţelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]], şi este o cinste pentru el să uite greşelile.Prov19.11 Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte.Prov29.11Cine este încet la [[mânia|mânie]] are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.Prov14.29 În plus, înţeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude.Prov12.16 Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia.Prov29.8Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească.Prov16.14
Buzele înţelepte sunt un lucru scump.Prov20.15 Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.Prov16.23 Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.Prov15.7 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.Prov15.2 Cine vorbeşte în chip uşuratic răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.Prov12.18Cuvintele unui înţelept sunt plăcute Prov16.23căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui şarpe muşcă pentru că nu a fost vrăjit.Ecl10.11-12
===Înţelepciunea, meşterul lui Dumnezeu la crearea lumii===
Înţelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui [[Dumnezeu]], fiind aşezată din veşnicie, înainte de orice început, ea fiind meşterul lui Dumnezeu în crearea lumii.Prov3.19, Prov8.22-31Ea a fost folosită la începutul creaţiei când Dumnezeu a dat legi creaţiei sale; atunci a fost pusă la încercare.Iov28.12-27Cu ajutorul înţelepciunii cârmuiesc împăraţii, dregătorii şi voievozii înţelepţi şi drepţi. Niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu înţelepciunea.Prov8.11, 16.16, 25.12, 8.14-21 Înţelepciunea are un sălaş necunoscut, preţuieşte mai mult decât mărgăritarele.(Prov3.15)
===Înţeleptul se fereşte şi se abate de la rău===
Solomon arată că înţelepciunea e molipsitoare:,,Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău.Prov13.20Ca urmare, înţeleptul se fereşte de rău Prov14.16, 4.27, 14.27, de cei care ţin cuvântări stricate sau apucă pe căi întunecoase şi sucite Prov2.12-15</ref> dar şi de nevasta altuia Prov2.16-19, Prov5.7, se abate de la rău Prov3.7, 4.5, 4.26-27, 7.25,13.14, 14.16, 15.24, 16.6, 21.16, 22.6, inclusiv de la calea [[iubirea de arginţi|lacomilor]] [[furt|hoţi]] şi [[uciderea|criminali]].Prov1.15Înţelepciunea veghează şi păzeşte pe om.Prov2.11,Prov14.3
===Înţelepciune şi chibzuinţă financiară===
Solomon ne sfătuieşte să nu ne chinuim să ne îmbogăţim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.Prov23.4 Cel chibzuit strânge vara Prov10.5 asemenea furnicii, care este model de înţelepciune şi prevedere pentru că îşi strânge mâncarea de vara.Prov6.6 Ridicarea şi întărirea casei se fac prin înţelepciune şi prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.Prov24.3-4 Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preţ şi untdedelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.”Prov21.20 Există în [[Sfânta Scriptură]] multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăţiei ([[Avraam]], [[Iov]], [[Solomon]], [[dreptul Nicodim|Nicodim]], etc). Creştinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu şi de aceea [[mila|împarte]] din averea sa celor lipsiţi.
===Beneficiile lumeşti ale înţelepciunii===
Înţelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.Prov 9.12 şi ,,Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea.Prov19.8 În unele cazuri face foarte bine şi celorlalţi, căci uneori înţeleptul câştigă şi suflete.Prov11.30 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar [[nesăbuinţa|nebunia]] celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi.Prov14.8 Înţelepciunea face pe om [[răbdarea|răbdător]].Prov19.11 Respectarea şi păstrarea învăţăturilor şi sfaturile părinţilor lungesc zilele vieţii Prov3.2, 4.12 şi aduc multă [[pacea|pace]].Prov3.2 Frica de Domnul, caracteristică şi înţeleptului, lungeşte zilele.Prov10.27 Înţelepciunea şi chibzuinţa oferă încredere şi scutesc omul de stânjeneli şi poticneli Prov4.12,Prov3.23 Prov3.23, 4.12. Cine găseşte înţelepciunea are un viitor şi nu i se va tăia [[nădejdea]]. Prov24.14 Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt binecuvântaţi. Prov3.13,18. Înţelepciunea îndepărtează [[griji|grijile]] Prov1.33 , temerile de vreun rău Prov1.33 conferă linişte Prov1.33 , încredere Prov3.23, somn dulce Prov3.24 Cuvintele de învăţătură aduc sănătate trupului.Prov4.22 Un om înţelept este plin de putere. Prov24.5, 8.14 şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.Prov24.5
===Beneficiile veşnice ale înţelepciunii- mântuirea (viaţă veşnică) şi moştenirea slavei===
Înţelepciunea aduce [[viaţa veşnică|viaţă veşnică]] şi ne scapă de moarte (Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22) Cine umblă în înţelepciune va fi [[mântuirea|mântuit]] Prov28.26 şi va moşteni slava.Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18
==Lenea şi munca==
