2.071 de modificări
Modificări
Adăugare detalii despre influența în nord
===Moștenirea paisianismului===
==== Printre români ====
Paisie formase la Neamț o adevărată școală de traducători. Aici s-a tradus, din lb. greacă în slavonă, și Filocalia, pe care mitropolitul rus Gavriil a tipărit-o la Petersburg. Din scrierile lui Paisie s-au păstrat sute de manuscrise și rânduielile vieții monahale stabilite de el s-au răspândit nu numai în mănăstirile de pe teritoriul românesc, ci și de peste hotare (îndeosebi în Rusia, în peste o sută de mănăstiri).
Cuviosul Paisie era și un bun organizator și înnoitor al vieții monahale, întemeind în jurul Muntelui Ceahlău câteva sihăstrii de călugărițe, pe care le îndruma duhovnicește, rânduindu-le duhovnic pe Cuviosul [[Iosif Pustnicul]] (†1828), unul dintre ucenicii săi de la Neamț. Alt ucenic al său cu viață sfântă era Cuviosul [[Irinarh Roseti]] (†1859), mare lucrător al rugăciunii inimii, fondatorul Mănăstirii Horaița și al altor așezăminte monahale din Moldova, din Athos, precum și al bisericii de pe [[Muntele Tabor]], din [[Ţara Sfântă|Țara Sfântă]]. Unul dintre ucenicii săi, călugărul Platon, a scris „Viața lui Paisie“. Un discipol indirect al lui Paisie a fost marele mitropolit Veniamin Costache al Moldovei, cel care a întemeiat Seminarul de la Socola, Iași.
==== În Ucraina și Rusia ====
Rânduielile urmate de starețul Paisie în schitul Sfântul Ilie ([[Mănăstirea Pantocrator]]) și mai ales în cele trei mănăstiri moldovene pe care le-a cârmuit, au avut o influență binefăcătoare asupra altor mănăstiri și schituri, nu numai din țările române, ci și din Rusia.
Ucenici de-ai săi - ruși, bieloruși și ucrainieni - pregătiți de el pentru îndrumarea vieții duhovnicești, s-au răspândit în peste o sută de mănăstiri rusești și ucrainene, ducând pretutindeni același duh nou de viață călugărească. În părțile de nord ale Rusiei, tradițiile paisiene s-au răspândit în mănăstirile [[Mănăstirea Valaam (Rusia)|Valaam]], Solovăț, Alexandru Sfirski și lavra Alexandru Nevski din Petersburg; în centrul Rusiei, la sihăstria Optina, în mănăstirile Briansk, Pesnosa, Simonov și Troița-Serghieva; în sudul Rusiei, în mănăstirile [[Mănăstirea Optina (Rusia)|Optina]], Pesnosa, Simonov și [[Mănăstirea Sfânta Treime-Sfântul Serghie|Troița-Serghieva]] și Novospask, ultimele două în Moscova, iar în sud, la mănăstirile Ploșteansk, [[Lavra Pecerska]] din Kiev, Noul Athos din Caucaz și multe altele (la acestea se adaugă numeroase mănăstiri de maici).
Mișcarea spirituală „paisiană” din Rusia a influențat și pe unii din marii gânditori ruși din secolul al XIX-lea (F. Dostoievski, A. Homiakov ș.a.m.d.)
==Ucenici==
== Surse ==
* [[Ene Braniște]] și [[Ecaterina Braniște]], Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
==Legături externe==
