Modificări

{{Articol de calitate}}[[ImageImagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|250 px|Cuviosul stareţ stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Cuviosul Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiţi părinţi iubiți părinți care au vieţuit viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit în întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii "Sfântul „Sfântul Ioan Evanghelistul" Evanghelistul” din Suroti]] , lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].

==Viaţa Viața Cuviosului Paisie=====Naşterea Nașterea în Farasa-Capadociei===:Stareţul Starețul Paisie, după numele său de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la [[25 iulie 1924]]1924, de ziua adormirii Sfintei şi și Dreptei [[Ioachim și Ana|Ana]], din părinţi evlavioşipărinți evlavioși. Tatăl său se numea [[Prodromu|Prodromos]] şi și era conducătorul locuitorilor Farasei. Pe mama sa o chema Evloghia (mai târziu, în KoniţaKonița, o strigau [[Evlampia]]).

===Copilăria în KoniţaKonița===:În Farasa, pe [[7 august 1924]]1924, – cu puţină puțină vreme înainte de plecarea lor înspre Grecia, (odată cu schimbul de populaţie –populație de după primul război mondial), a fost botezat de către Sfântul [[Arsenie Capadocianul]], care i-a pus la [[botez ]] numele său. Pe [[14 septembrie 1924]], părinţii 1924 părinții lui ajunseră în portul Pireu. După ce au trecut prin multe greutăţi şi greutăți și neajunsuri, zăbovind o scurtă vreme şi și în Kerkira, s-au stabilit în KoniţaKonița, unde micuţul micul Arsenie a terminat şcoala școala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca templartâmplar.:În [[1945]], s-a înrolat în armată, unde s-a distins prin integritatea caracterului său, prin spiritul de sacrificiu, prin vitejie şi și prin însemnatul prinos de jertfă adus patriei, pe durata acţiunilor acțiunilor militare din timpului războiului civil. A fost lăsat la [[Vatra|vatră]] în anul [[1950]].

:După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat [[Muntele Athos|Sfântul Munte]], dar nu a putut rămâne aici. Revine şi și se stabileşte stabilește definitiv în Athos (la Sfânta [[Mănăstirea Esfigmenu(Muntele Athos)|Mănăstire Esfigmenu]]) în [[1953]]. Acolo, în [[1954]], a fost făcut [[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|rasofor]] şi și a luat numele de [[Averchie]]. În [[1956]], din pricina unor felurite situaţiisituații, a fost silit să plece de la această [[mănăstire]], cu [[binecuvântare]]a părintelui său [[duhovnic|părintelui său duhovnicesc]]esc, şi și să meargă la Sfânta [[Mănăstirea Filotheu(Muntele Athos)|Mănăstire Filotheu]], unde vieţuia viețuia ca [[Călugăr|monah]] şi și un unchi de-al său.

:Pe [[3 martie 1957]]1957, [[stareţstareț]]ul lui, îl făcu “l-a făcut „[[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|stavrofor]]”, dându-i [[Schima mică]] cu numele de Paisie, în cinstea [[Mitropolit]]ului Paisie al II-lea Cezareanul, cu care era şi și compatriot. În [[1958]] se mută la Sfânta Mănăstire a Naşterii Nașterii Maicii Domnului, la Stomio – KoniţaKonița, unde a rămas până în [[1962]]. Prezenţa Prezența lui aici a fost binefăcătoare pentru întreaga regiune. În [[1962]], a plecat în peninsula [[Muntele Sinai|Sinai]] şi și a locuit la [[Chilia Sfinţilor Sfinților Galaction şi Epistimiși Epistimia]]. În [[1964]], a revenit la Sfântul Munte şi și s-a stabilit la [[Schitul Ivironului]], la [[Chilia Sfinţilor Sfinților Arhangheli]]. Atunci s-a legat şi și mai mult duhovniceşti duhovnicește de sfântul stareţ stareț [[Tihon]], rus de neam, care se nevoia la [[Chilia Cinstita Cruce]] a Sfintei [[Mănăstirea Stavronikita(Muntele Athos)|Mănăstire Mănăstiri Stavronikita]]. Acesta îi dădu i-a dat [[Schima mare]] la [[11 ianuarie 1966]]1966.

[[ImageImagine:Paisieagh7.jpg|thumb|left|200 px|Părintele Paisie cel iubitor de Hristos]]

:În [[1966]], s-a îmbolnăvit şi și a fost internat mai multe luni în Spitalul Papanicolau din Tesalonic, unde i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, din cauza existenţei existenței unor bronşectazii bronșectazii (dilataţie dilatație a bronhiilor). Pe durata bolii l-au slujit măicuţele măicuțele de la [[Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul (Suroti, Grecia)|Mănăstirea Sfântului Ioan Evanghelistul şi și Teologul de la din Suroti]], care în acea vreme încă nu erau călugăriţecălugărițe. De atunci, simţind simțind o mare recunoştinţă faţă recunoștință față de aceste surori, pentru sprijinul lor, s-a angajat să le ajute la însemnata lucrare duhovnicească pe care tocmai o începeau, ridicarea Sfintei Mănăstiri. Odată cu temeliile clădirilor, a pus şi și temeliile cele duhovniceştiduhovnicești. Astfel, Stareţul Starețul s-a legat mult de Mănăstirea Sfântului [[Apostolul Ioan|Ioan Teologul]], pe care a iubit-o şi și pe care nu a părăsit-o nici după adormirea sa.

:Pe la sfârşitul sfârșitul lui [[1967]], s-a dus la [[Katunakia şi (Muntele Athos)]] și s-a stabilit la [[Chilia Sfântului Ipatie]] a Mănăstirii [[Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Marea Lavră]]. În [[1968]], a mers la [[Sfânta Mănăstire Mănăstirea Stavronikita]], unde a ajutat la trecerea acesteia de la viaţa viața [[idioritmicLavră|idioritmică]]ă la cea [[chinovie|chinovial]]ă, precum şi și la punerea bazelor duhovniceşti duhovnicești ale noii obştiobști. Pe [[10 septembrie 1968]] 1968 a adormit în Domnul duhovnicul StareţuluiStarețului, cuviosul [[cuvios]]ul Tihon. L-a slujit în ultimele zile ale sale şiși, ascultându-i dorinţadorința, i-a urmat peste puţin puțin timp (în [[1 martie 1969]]1969) la [[Chilia Sfânta Cruce]], unde a rămas până în [[1979]]. În [[mai 1979]], s-a înscris ca monah aparţinând aparținând de [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Sfânta Mănăstire KutlumuşKutlumuș]] şi și a preluat [[Chilia Naşterii Nașterii Maicii Domnului – Panaguda]], locul pe unde au trecut şi și au primit ajutor mii de [[suflet]]e.

===Îmbolnăvirea şi și ultimii ani ai vieţii vieții Cuviosului===:Cam de prin [[1988]], a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât şi și în frecvenţăfrecvență, astfel încât în [[1993]] starea lui se înrăutăţise înrăutățise mult. Situaţia Situația a continuat până în [[octombrie 1993]]. Pe [[4 noiembrie ]]/ [[22 octombrie 1993]]1993, a ieşit ieșit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi prezent, ca de obicei, la [[privegherePrivegherea de toată noaptea|privegherea]]a [[sărbătoare|sărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]), la [[Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Suroti]]. Acolo a rămas pentru puţin puțin timp şi și a hotărât să se întoarcă în Sfântul Munte. În vreme ce se pregătea de plecare, starea sănătăţii sănătății sale s-a înrăutăţit înrăutățit brusc. I s-a descoperit o tumoare canceroasă la intestinul gros şi și s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de [[4 februarie 1994]]1994. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, după care a fost adus să se refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătăţii sănătății sale s-a înrăutăţit şi înrăutățit și mai mult din cauza metastazelor localizate la ficat şi și plămâni. Pe la sfârşitul sfârșitul lui [[iunie 1994]], doctorii l-au anunţat anunțat că, omeneşte omenește vorbind, îi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din viaţăviață.

===Adormirea sa întru Domnul===:Pe [[12 iulie 1994]]1994, la ora 11 ziuanoaptea, într-o zi de marţimarți, Stareţul şiStarețul și-a dat cuviosul lui [[suflet]] în mâinile Domnului. A adormit şi și a fost înmormântat la Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de la Suroti (Tesalonic), potrivit dorinţei dorinței sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulţimile mulțimile care vin zilnic aici într-un şuvoi șuvoi nesecat.

==[[MiuneMinune|Minuni]] ale Fericitului stareţ stareț Paisie==La exact 1 an şi și 1 zi de la plecarea la Domnul a [[Sofronie (Saharov)|Arhimandritului Sofronie]], pe 12 iulie 1994 a fost chemat la lăcaşurile cereşti şi lăcașurile cerești și un alt sfânt dintre cei mai mari dăruiţi dăruiți nouă în aceste "timpuri „timpuri de cernere" cernere” dinaintea sfârşitului sfârșitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritul. De ziua naşterii nașterii sale pentru [[Împărăţia Împărăția lui Dumnezeu]], întru pomenirea şi și cinstirea sa, vă împărtăşim împărtășim minunile săvârşite săvârșite după sfânta sa adormire, extrase din "Viaţa" „Viața” scrisă de [[Ieromonah]]ul Isaac.

*[http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-de-la-mutarea-la-cer/ Aici poţi poți citi căteva câteva din minunile Cuviosului]

[[ImageImagine:Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]]

==[[TroparulTropar]] ul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==:Să-l lăudăm toţi credincioşii toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi și îndrumarea noastră,

:Pe Paisie mult minunatul, care inima şiși-a pus pentru noi şi și pentru mântuirea noastră,:Şi Și să-i cântăm cu mulţumire mulțumire zicând: '''Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''[[ImageImagine:01.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie şi și ucenicul necuvântător]]

*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareţ stareț se află în curs de desfăşuraredesfășurare)

[[ImageImagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. FericiţiFericiți''' sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi și trăiesc departe de lume şi și aproape de Dumnezeu împărtăşinduîmpărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ. '''2. Fericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunși și, dobândind [[virtuți]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.

'''23. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şi, dobândind facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-și în felul acesta bogăția lor [[virtuteduhovnic|virtuţiduhovnicească]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.

'''34. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi în felul acesta bogăţia lor nu propovăduiesc [[duhovnicEvanghelie|duhovniceascăEvanghelia]]prin cuvinte, ci o trăiesc și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.

'''4. Fericiţi''' sunt cei care nu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci o trăiesc şi o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.'''5. FericiţiFericiți''' sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi clevetiți pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi lăudați pe drept pentru viaţa viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi sfințeniei și nu nevoinţa nevoința seacă a faptelor trupeşti şi trupești și numărul mare al nevoinţelornevoințelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi și cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simţăminte simțăminte false.

'''6. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi nedreptățiți decât să nedreptăţească şi nedreptățească și primesc netulburaţi şi netulburați și în tăcere nedreptăţilenedreptățile, arătând cu fapta că ei cred “întru „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul” şi Atotțiitorul” și de Acesta aşteaptă așteaptă să fie îndreptăţiţiîndreptățiți, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciunedeșertăciune.

'''7. FericiţiFericiți''' sunt cei care fie s-au născut betegi, fie s-au făcut din neatenţia neatenția lor, dar nu murmură, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceştia Aceștia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos şiși-au dat mâinile şi și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi și mâinile lui Hristos.

'''8. FericiţiFericiți''' sunt cei care s-au născut urâţi şi urâți și sunt dispreţuiţi disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu şi și nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai.

'''9. Fericite''' sunt văduvele care au purtat haine negre în aceasta viaţăviață, fie şi și fără voie şi și au trăit o viaţă viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi pestrițe și duc o viaţă pestriţăviață pestriță.

'''10. FericiţiFericiți''' şi și '''de trei ori fericiţifericiți''' sunt orfanii care au fost lipsiţi lipsiți de afecţiunea părinţilor afecțiunea părinților lor, deoarece unii ca aceştia aceștia au izbutit să-şi și facă pe Dumnezeu Tată încă din această viaţăviață, având în acelasi același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor afecțiunea părinților lor, de care s-au lipsit şi și care creşte crește cu dobândă.

'''11. FericiţiFericiți''' sunt părinţii părinții care nu folosesc cuvântul “nu” „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viaţa viața lor sfântă, pe care copiii o imită şiși, bucuroşibucuroși, urmează lui Hristos cu nobleţe noblețe duhovnicească.

'''12. FericiţiFericiți''' sunt copiii care s-au născut [[sfinţisfinți]] “din „din pântecele maicii lor”, dar mai fericiţi fericiți sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moştenitemoștenite, însă s-au nevoit cu sudori şi și le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia împărăția lui Dumnezeu “întru „întru sudoarea feţii” feții” lor.

'''13. FericiţiFericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc şi și astfel, fără osteneală, au sporit în viaţa viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiţifericiți''' sunt copiii cei nedreptăţiţi nedreptățiți care nu au fost ajutaţi ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciţi îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor şi și întorcându-se cu 180 de grade, şiși-au întraripat sufletul ieşind ieșind din sfera de atracţie atracție a pământului şi mişcânduși mișcându-se în orbita duhovnicească.

'''14. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe astronauţii astronauții care se mişcă mișcă în spaţiuspațiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''mai fericiţifericiți''' sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu şi și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuinţălocuință, cu mijlocul cel mai rapid şi și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.

'''15. FericiţiFericiți''' sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi și îi ajută să meargă noaptea, însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putinţă putință să lucească. '''16. Mirenii''' îi numesc norocoşi pe cei care trăiesc în palate de cristal şi au toate înlesnirile, însă '''mai fericiţi''' sunt cei care au izbutit să-şi simplifice viaţa lor şi s-au eliberat de lanţul acestei evoluţii lumeşti a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţi) şi astfel s-au slobozit de neliniştea înfricoşătoare a epocii noastre. '''17. Mirenii''' îi numesc norocoşi pe cei care pot să dobândească bunătăţile lumii. Dar '''mai fericiţi''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos şi se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: “Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi nu încape în inima mea cea mică”. '''18. Mirenii''' îi numesc norocoşi pe cei care au funcţiile cele mai înalte şi casele cele mai mari, deoarece aceştia au toate înlesnirile şi duc o viaţă tihnită. Dar '''mai fericiţi''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc şi puţină hrană şi îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca nişte fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.

'''1916. NorocoşiMirenii''' sunt îi numesc norocoși pe cei care devin generali şi miniştriitrăiesc în palate de cristal și au toate înlesnirile, dar şi cei care devin şi pentru câteva ore, atunci când se îmbată şi se bucură pentru aceasta. Dar însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au omorât pe omul izbutit să-și simplifice viața lor cel vechi, și s-au imaterializat şi eliberat de lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăți) și astfel s-au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[înger]]i pământeşti. Unii ca aceştia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau şi se îmbată mereu slobozit de vinul paradisiacneliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.

'''2017. FericiţiMirenii''' îi numesc norocoși pe cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecaţi ca nebuni şi astfel vor intra în rai fără paşaportpot să dobândească bunătățile lumii. Dar '''mai fericiţi şi de trei ori fericiţifericiți''' sunt cei foarte învăţaţi, care o fac le dau pe nebunii toate pentru dragostea lui Hristos şi îşi bat joc și se lipsesc de toată deşertăciunea lumii. Această [[nebun pentru orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos|nebunie pentru Hristos]] preţuieşte mai mult decât toată ştiinţa şi înţelepciunea înţelepţilor întregii lumizi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă și nu încape în inima mea cea mică”.

[[Image:Paisieagh4'''18.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul Mirenii''' îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu ucnicii săi din Sfântul Munte Athos]]mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.

==Crâmpeie de viaţă ('''19. Norocoși''' sunt cei care devin generali și miniștrii, dar și cei care devin și pentru câteva sfaturi duhovniceşti ale părintelui)=="Dumnezeu este foarte aproape de noiore, dar şi la mare înălţimeatunci când se îmbată și se bucură pentru aceasta. Pentru ca cineva să-L “îndoaie” Dar '''mai fericiți''' sunt cei care au omorât pe Dumnezeuomul lor cel vechi, săs-L facă să Se coboare şi să rămână cu el, trebuie au imaterializat și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngeri]] pământești. Unii ca aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau și se smerească şi să se pocăiascăîmbată mereu de vinul paradisiac. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, văzând smerenia lui, îl înalţă până la ceruri şi[[Imagine:Cuviosul-paisie-l iubeşte foarte multaghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. “Bucurie se face Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în cer rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru un păcătos care se pocăieşte”(Lcdragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. 15, 7), spune Evanghelia"Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi.

"Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte şi se nevoiesc în lumea care s-a umplut ==Crâmpeie de viață (câteva sfaturi duhovnicești ale părintelui)==„Dumnezeu este foarte aproape de diavolinoi, dar și la mare înălțime. Pentru ca cineva să-L „îndoaie” pe Dumnezeu, ca un bun şi drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbaţilor bărbăţia şi femeilor dragostea să- ca L facă să ne nevoim şi Se coboare și să urcăm treptele duhovniceşti rămână cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu el, trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noise smerească și să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovniceştevăzând smerenia lui, şi pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi şi pe toţi sfinţii. '''Aşadar, curaj!''' Hristos este îl înalță până la ceruri și-l iubește foarte puternic, este atotputernic şi ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui vicleanmult. Ne urmăreşte mereu nevăzut şi ne întăreşte atunci când noi avem intenţie bună şi ne facem„Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca 15, după putere7), mica noastră nevoinţa"spune Evanghelia”.

"- „— Gheronda ('''(părinte)'''), la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?:- — La nobleţenoblețe, la nobleţea noblețea duhovnicească.:- — Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioadă de pocăinţăpocăință?:- Nobleţe— Noblețe, nobleţenoblețe, ca să fiţi prinşi fiți prinși în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip să sporiţisporiți. Dacă aţi şti ați ști ce aduce nobleţeanoblețea, aţi ați vâna-o zi şi și noapte; nici n-aţi ați mai dormi. Dacă cercetezi cu de-amănuntul nobleţea noblețea duhovnicească, vei vedea ascunsă în ea măreţia măreția lui Dumnezeu."”

"- „— Câte greutăţi întâmpinaţi greutăți întâmpinați la Colibă, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihic, consumatori de droguri…droguri...:- — Aici se vede dacă avem dragoste adevărată. În persoana fratelui nostru Îl vedem pe Hristos. Căci tot ce facem ca să-l odihnim pe fratele nostru este ca şi și cum o facem pentru Însuşi Însuși Hristos. “Întrucât aţi „Întrucât ați făcut unuia dintre aceşti fraţi acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut”"ați făcut.””

"- „— Părinte, aţi spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, pe atât o primeşti pe cea dumnezeiascăspuneți-ne ceva. De aceea înţelegi mai bine rugăciunea atunci când eşti flămând:— Ce să vă spun?:- Da, pentru că un flămând inţelege pe cel flămând— Ce vă spune inima.. Unul sătul nu-l înţelege. Am auzit că undeva se aruncă mâncarea, iar puţin mai departe nişte refugiaţi ruşi nu au :— Ceea ce mânca. Trăiesc săptămâni în sereîmi spune inima este să iau cuțitul, în nişte bărăci de tablă. Să zicem că nu ştii că acolos-o tai, aproape, există oameni care au nevoie. Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care îl avem nu îl dam. Este păcat ca unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie şi altul să aibă lucruri pe care nu le foloseşte şi să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecatăs-o împart lumii, Hristos ne va spune: “Am flămânzit şi nu Mi-aţi dat și apoi să mănânc“mor."”

"- Părinte, spune-ţi-ne ceva?==Descoperiri dumnezeiești==[[Imagine:- Ce să vă spun?34.jpg|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicațiile Părintelui Paisie]][[Imagine:- Ce vă spune inima8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omenești]]Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieții sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu..:- Ceea ce îmi spune inima este să iau cuţitulMai mult, Însuși Hristos i s-o taia arătat, sprecum și Maica Domnului și alți sfinți. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinții care i se arătau. Despre [[Maica Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din [[Icoană|icoana]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicații maicilor de la Suroti cum să-o împart lumiiI picteze Chipul, şi apoi să morașa cum i S-a arătat părintelui."

*'''Mai multe cuvântări duhovniceşti ==Înregistrări audio ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] şi [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici]Părintelui Paisie==

 ==Cărţi ale Părintelui Paisie==*''"Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan"''*''"[[Nevoinţă]] duhovnicească"''*''"[[Trezvie]] duhovnicească"''*''"Viaţa de familie"''*''"Epistole"''*''"Părinţi aghioriţi. Flori din [[Grădina Maicii Domnului]]"''*''"Sfântul [[Arsenie Capadocianul]]"''*''"[[Patimi]] şi [[virtuţi]]"'' :'''Cărţile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]''' ==Cărţi Cărți despre Părintele Paisie==*''"Viaţa „Viața Cuviosului Paisie Aghioritul",Aghioritul”'' de ierom. Isaac Aghioritul*''"Părintele „Părintele Paisie mi-a spus...",”'' de Athanasios Rakovalis

*''"Cuviosul „Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor",închinătorilor”'' de Nicolae Zurnazoglu*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ "Marii iniţiaţi „Marii inițiați ai Indiei şi și Părintele Paisie"Paisie”],'' de Dyonysios Farasiotis (puteţi puteți citi şi și descărca integral cartea de pe site)

==A se vedea şiși==

*[[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)]]

*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Nevoia Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situaţia situația Bisericii Ortodoxe în lume şi și necesitatea mărturisirii credinţeicredinței).*[http://www.scribd.com/doc/4034309/Pr-Paisie-Aghioritul-Scrisoare-despre-semnele-vremurilor Pr. Paisie - Despre semnele vremurilor], (se poate descărca)

[[Categorie:Sfinţi]][[Categorie:CuvioşiCuvioși]]

[[Categorie:Sfinţi Sfinți greci]][[Categorie:Oameni]]

[[Categorie:Părinţi duhovniceşti Părinți duhovnicești ai secolului XX]]