Modificări

{{Articol de calitate}}[[ImageImagine:Cuviosul_Paisie_Aghioritul.jpg|thumb|right|170 250 px|Cuviosul stareţ stareț Paisie Aghioritul]][[Cuvios]]ul '''Cuviosul Paisie Aghioritul''' este unul dintre cei mai iubiţi părinţi iubiți părinți care au vieţuit viețuit la [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]]. A adormit în întru Domnul la [[12 iulie]] 1994, fiind îngropat în incinta [[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)|Mănăstirii "Sfântul „Sfântul Ioan Evanghelistul" Evanghelistul” din Suroti]] , lângă Tesalonic. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[12 iulie]].

==Viaţa Viața Cuviosului Paisie=====Naşterea Nașterea în Farasa-Capadociei===:Stareţul Starețul Paisie, după numele său de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut în Farasa Capadociei – Asia Mică, la [[25 iulie 1924]]1924, de ziua adormirii Sfintei şi și Dreptei [[Ioachim și Ana|Ana]], din părinţi evlavioşipărinți evlavioși. Tatăl său se numea [[Prodromu|Prodromos]] şi și era conducătorul locuitorilor Farasei. Pe mama sa o chema Evloghia (mai târziu, în KoniţaKonița, o strigau [[Evlampia]]).

===Copilăria în KoniţaKonița===:În Farasa, pe [[7 august 1924]]1924, – cu puţină puțină vreme înainte de plecarea lor înspre Grecia, (odată cu schimbul de populaţie –populație de după primul război mondial), a fost botezat de către Sfântul [[Arsenie Capadocianul]], care i-a pus la [[botez ]] numele său. Pe [[14 septembrie 1924]], părinţii 1924 părinții lui ajunseră în portul Pireu. După ce au trecut prin multe greutăţi şi greutăți și neajunsuri, zăbovind o scurtă vreme şi și în Kerkira, s-au stabilit în KoniţaKonița, unde micuţul micul Arsenie a terminat şcoala școala primară. Până să meargă în armată, a lucrat ca templartâmplar.:În [[1945]], s-a înrolat în armată, unde s-a distins prin integritatea caracterului său, prin spiritul de sacrificiu, prin vitejie şi și prin însemnatul prinos de jertfă adus patriei, pe durata acţiunilor acțiunilor militare din timpului războiului civil. A fost lăsat la [[Vatra|vatră]] în anul [[1950]].

:După îndeplinirea serviciului militar, a vizitat [[Muntele Athos|Sfântul Munte]], dar nu a putut rămâne aici. Revine şi și se stabileşte stabilește definitiv în Athos (la Sfânta [[Mănăstirea Esfigmenu(Muntele Athos)|Mănăstire Esfigmenu]]) în [[1953]]. Acolo, în [[1954]], a fost făcut [[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|rasofor]] şi și a luat numele de [[Averchie]]. În [[1956]], din pricina unor felurite situaţiisituații, a fost silit să plece de la această [[mănăstire]], cu [[binecuvântare]]a părintelui său [[duhovnic|părintelui său duhovnicesc]]esc, şi și să meargă la Sfânta [[Mănăstirea Filotheu(Muntele Athos)|Mănăstire Filotheu]], unde vieţuia viețuia ca [[Călugăr|monah]] şi și un unchi de-al său.

:Pe [[3 martie 1957]]1957, [[stareţstareț]]ul lui, îl făcu “l-a făcut „[[Călugăr#Treptele_c.C4.83lug.C4.83riei|stavrofor]]”, dându-i [[Schima mică]] cu numele de Paisie, în cinstea [[Mitropolit]]ului Paisie al II-lea Cezareanul, cu care era şi și compatriot. În [[1958]] se mută la Sfânta Mănăstire a Naşterii Nașterii Maicii Domnului, la Stomio – KoniţaKonița, unde a rămas până în [[1962]]. Prezenţa Prezența lui aici a fost binefăcătoare pentru întreaga regiune. În [[1962]], a plecat în peninsula [[Muntele Sinai|Sinai]] şi și a locuit la [[Chilia Sfinţilor Sfinților Galaction şi Epistimiși Epistimia]]. În [[1964]], a revenit la Sfântul Munte şi și s-a stabilit la [[Schitul Ivironului]], la [[Chilia Sfinţilor Sfinților Arhangheli]]. Atunci s-a legat şi și mai mult duhovniceşti duhovnicește de sfântul stareţ stareț [[Tihon]], rus de neam, care se nevoia la [[Chilia Cinstita Cruce]] a Sfintei [[Mănăstirea Stavronikita(Muntele Athos)|Mănăstire Mănăstiri Stavronikita]]. Acesta îi dădu i-a dat [[Schima mare]] la [[11 ianuarie ]] 1966. [[Imagine:Paisieagh7.jpg|thumb|left|200 px|Părintele Paisie cel iubitor de Hristos]].

:În [[1966]], s-a îmbolnăvit şi și a fost internat mai multe luni în Spitalul Papanicolau din Tesalonic, unde i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, din cauza existenţei existenței unor bronşectazii bronșectazii (dilataţie dilatație a bronhiilor). Pe durata bolii l-au slujit măicuţele măicuțele de la [[Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul (Suroti, Grecia)|Mănăstirea Sfântului Ioan Evanghelistul şi și Teologul de la din Suroti]], care în acea vreme încă nu erau călugăriţecălugărițe. De atunci, simţind simțind o mare recunoştinţă faţă recunoștință față de aceste surori, pentru sprijinul lor, s-a angajat să le ajute la însemnata lucrare duhovnicească pe care tocmai o începeau, ridicarea Sfintei Mănăstiri. Odată cu temeliile clădirilor, a pus şi și temeliile cele duhovniceştiduhovnicești. Astfel, Stareţul Starețul s-a legat mult de Mănăstirea Sfântului [[Apostolul Ioan|Ioan Teologul]], pe care a iubit-o şi și pe care nu a părăsit-o nici după adormirea sa.

:Pe la sfârşitul sfârșitul lui [[1967]], s-a dus la [[Katunakia şi (Muntele Athos)]] și s-a stabilit la [[Chilia Sfântului Ipatie]] a Mănăstirii [[Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Marea Lavră]]. În [[1968]], a mers la [[Sfânta Mănăstire Mănăstirea Stavronikita]], unde a ajutat la trecerea acesteia de la viaţa viața [[idioritmicLavră|idioritmică]]ă la cea [[chinovie|chinovial]]ă, precum şi și la punerea bazelor duhovniceşti duhovnicești ale noii obştiobști. Pe [[10 septembrie 1968]] 1968 a adormit în Domnul duhovnicul StareţuluiStarețului, cuviosul [[cuvios]]ul Tihon. L-a slujit în ultimele zile ale sale şiși, ascultându-i dorinţadorința, i-a urmat peste puţin puțin timp (în [[1 martie 1969]]1969) la [[Chilia Sfânta Cruce]], unde a rămas până în [[1979]]. În [[mai 1979]], s-a înscris ca monah aparţinând aparținând de [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Sfânta Mănăstire KutlumuşKutlumuș]] şi și a preluat [[Chilia Naşterii Nașterii Maicii Domnului – Panaguda]], locul pe unde au trecut şi și au primit ajutor mii de suflet. ===Îmbolnăvirea şi ultimii ani ai vieţii Cuviosului===:Cam de prin [[1988]], a început să aibă probleme cu intestinul. Hemoragia sporea, atât în cantitate, cât şi în frecvenţă, astfel încât în [[1993]] starea lui se înrăutăţise mult. Situaţia a continuat până în [[octombrie 1993]]. Pe [[4 noiembrie / 22 octombrie 1993]], a ieşit pentru ultima oară din Sfântul Munte, pentru a fi present, ca de obicei, la [[priveghere]]a [[sărbătoare|sărbătorii]] Sfântului Arsenie ([[10 noiembrie]]), la [[Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul” Suroti]]. Acolo a rămas pentru puţin timp şi a hotărât să se întoarcă în Sfântul Munte. În vreme ce se pregătea de plecare, starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit brusc. I s-a descoperit o tumoare canceroasă la intestinul gros şi s-a luat hotărârea de a fi operat pe data de [[4 februarie 1994]]. A stat internat la Spitalul Theaghenio (Tesalonic) timp de 10 zile, după care a fost adus să se refacă la Mănăstirea Suroti. Însă starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit şi mai mult din cauza metastazelor localizate la ficat şi plămâni. Pe la sfârşitul lui [[iunie 1994]], doctorii l-au anunţat că, omeneşte vorbind, îi mai rămăseseră cam două-trei săptămâni din viaţă. ===Adormirea sa întru Domnul===:Pe [[12 iulie 1994]], la ora 11 ziua, într-o zi de marţi, Stareţul şi-a dat cuviosul lui [[suflet]] în mâinile Domnului. A adormit şi a fost înmormântat la Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de la Suroti (Tesalonic), potrivit dorinţei sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulţimile care vin zilnic aici într-un şuvoi nesecate.

===Adormirea sa întru Domnul===Pe [[Image:Paisieagh7.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie cel iubitor 12 iulie]] 1994, la ora 11 noaptea, într-o zi de Hristosmarți, Starețul și-a dat cuviosul lui [[suflet]]în mâinile Domnului. A adormit și a fost înmormântat la Sfânta Mănăstire a Sfântului Ioan Teologul de la Suroti (Tesalonic), potrivit dorinței sale. Mormântul său a devenit o nouă scăldătoare a Siloamului pentru mulțimile care vin zilnic aici într-un șuvoi nesecat.

==[[MiuneMinune|Minuni]] ale Fericitului stareţ stareț Paisie==La exact 1 an şi și 1 zi de la plecarea la Domnul a [[Sofronie (Saharov)|Arhimandritului Sofronie]], pe 12 iulie 1994 a fost chemat la lăcaşurile cereşti şi lăcașurile cerești și un alt sfânt dintre cei mai mari dăruiţi dăruiți nouă în aceste "timpuri „timpuri de cernere" cernere” dinaintea sfârşitului sfârșitului veacului: Cuviosul Paisie Aghioritul. De ziua naşterii nașterii sale pentru [[Împărăţia Împărăția lui Dumnezeu]], întru pomenirea şi și cinstirea sa, vă împărtăşim împărtășim minunile săvârşite săvârșite după sfânta sa adormire, extrase din "Viaţa" „Viața” scrisă de [[Ieromonah]]ul Isaac.

*[http://www.razbointrucuvant.ro/2008/07/12/minunile-cuviosului-paisie-aghioritul-14-ani-de-la-mutarea-la-cer/ Aici poţi poți citi căteva câteva din minunile Cuviosului]

[[ImageImagine:Righteous-paisios-the-athonite.jpg|thumb|right|170 px|Fericitul Paisie Aghioritul]]

==[[TroparulTropar]] ul Fericitului Paisie Aghioritul (glas I)==:Să-l lăudăm toţi credincioşii toți credincioșii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi și îndrumarea noastră,

:Pe Paisie mult minunatul, care inima şiși-a pus pentru noi şi și pentru mântuirea noastră,:Şi Și să-i cântăm cu mulţumire mulțumire zicând: '''Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!'''[[ImageImagine:01.jpg|thumb|right|170 px|Părintele Paisie şi și ucenicul necuvântător]]

*[http://bastrix.wordpress.com/2007/03/17/acatistul-cuviosului-parintelui-nostru-paisie-aghioritul/ Acatistul Cuviosului Paisie] (canonizarea Fericitului stareţ stareț se află în curs de desfăşuraredesfășurare)

[[ImageImagine:Icon_of_Elder_Paisios.jpg|thumb|left|220 px|Sfântul Paisie Aghioritul]]'''1. FericiţiFericiți''' sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi și trăiesc departe de lume şi și aproape de Dumnezeu împărtăşinduîmpărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ.

'''2. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să trăiască ascunşi şiascunși și, dobândind [[virtute|virtuţivirtuți]] mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.

'''3. FericiţiFericiți''' sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-şi și în felul acesta bogăţia bogăția lor [[duhovnic|duhovnicească]].

'''4. FericiţiFericiți''' sunt cei care nu propovăduiesc [[Evanghelie|Evanghelia]] prin cuvinte, ci o trăiesc şi și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează.'''5. Fericiţi''' sunt cei care se bucură când sunt clevetiţi pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudaţi pe drept pentru viaţa lor virtuoasă. Acesta este semnul sfinţeniei şi nu nevoinţa seacă a faptelor trupeşti şi numărul mare al nevoinţelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie şi cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simţăminte false.

'''65. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie nedreptăţiţi decât să nedreptăţească şi primesc netulburaţi şi în tăcere nedreptăţilese bucură când sunt clevetiți pe nedrept, arătând cu fapta că ei cred “întru Unul Dumnezeuiar nu atunci când sunt lăudați pe drept pentru viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, Tatăl Atotţiitorul” şi de Acesta aşteaptă să fie îndreptăţiţicare, iar atunci când nu se fac cu smerenie și cu scopul de oamenia omorî pe omul cel vechi, în felul acesta izbăvindu-se de deşertăciunecreează numai simțăminte false.

'''76. FericiţiFericiți''' sunt cei care preferă să fie s-au născut beteginedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, arătând cu fapta că ei cred „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie s-au făcut din neatenţia lorîndreptățiți, dar iar nu murmurăde oameni, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceştia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii şi mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos şifelul acesta izbăvindu-au dat mâinile şi picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele şi mâinile lui Hristosse de deșertăciune.

'''87. FericiţiFericiți''' sunt cei care fie s-au născut urâţi şi sunt dispreţuiţi aicibetegi, pe pământfie s-au făcut din neatenția lor, deoarece acestoradar nu murmură, dacă [[doxologie|ci slavoslovesc]] pe Dumnezeu şi nu cârtesc, li se păstrează . Aceștia vor avea locul cel mai frumos din bun în rai împreună cu mărturisitorii și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos și-au dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos.

'''98. FericiteFericiți''' sunt văduvele cei care s-au purtat haine negre în aceasta viaţănăscut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, fie şi fără voie şi au trăit o viaţă duhovnicească albă slavoslovind dacă [[doxologie|slavoslovesc]] pe Dumnezeu fără să murmureși nu cârtesc, iar nu cele care poartă haine pestriţe şi duc o viaţă pestriţăli se păstrează locul cel mai frumos din rai.

'''109. Fericiţi''' şi '''de trei ori fericiţiFericite''' sunt orfanii văduvele care au fost lipsiţi de afecţiunea părinţilor lorpurtat haine negre în aceasta viață, deoarece unii ca aceştia fie și fără voie și au izbutit să-şi facă trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu Tată încă din această viaţăfără să murmure, având în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecţiunea părinţilor lor, de care s-au lipsit şi iar nu cele care creşte cu dobândăpoartă haine pestrițe și duc o viață pestriță.

'''1110. FericiţiFericiți''' și '''de trei ori fericiți''' sunt părinţii orfanii care nu folosesc cuvântul “nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează au fost lipsiți de la rău prin viaţa afecțiunea părinților lor sfântă, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe care copiii o imită şiDumnezeu Tată încă din această viață, bucuroşiavând în același timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, urmează lui Hristos de care s-au lipsit și care crește cu nobleţe duhovniceascădobândă.

'''1211. FericiţiFericiți''' sunt părinții care nu folosesc cuvântul „nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe care s-au născut [[sfinţi]] “din pântecele maicii lor”copiii o imită și, dar mai fericiţi sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moştenitebucuroși, însă s-au nevoit urmează lui Hristos cu sudori şi le-au dezrădăcinat dobândind împărăţia lui Dumnezeu “întru sudoarea feţii” lornoblețe duhovnicească.

'''1312. FericiţiFericiți''' sunt copiii care de mici s-au trăit într-un mediu duhovnicesc şi astfelnăscut [[sfinți]] „din pântecele maicii lor”, fără osteneală, au sporit în viaţa cea duhovnicească. Dar '''de trei ori dar mai fericiţi''' fericiți sunt copiii cei nedreptăţiţi aceia care nu s-au fost ajutaţi deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciţi spre rău, dar care, îndată ce au auzit născut cu tot felul de Hristospatimi moștenite, însă s-au tresăltat în inima lor şi întorcându-se nevoit cu 180 de grade, şisudori și le-au întraripat sufletul ieşind din sfera de atracţie a pământului şi mişcându-se în orbita duhovniceascădezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu „întru sudoarea feții” lor.

'''13. Fericiți''' sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar '''de trei ori mai fericiți''' sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească. '''14. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe astronauţii astronauții care se mişcă mișcă în spaţiuspațiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă '''mai fericiţifericiți''' sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu şi și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuinţălocuință, cu mijlocul cel mai rapid şi și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.

'''15. FericiţiFericiți''' sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează şi și îi ajută să meargă noaptea, însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii şi și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putinţă putință să lucească.

'''16. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care trăiesc în palate de cristal şi și au toate înlesnirile, însă '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au izbutit să-şi și simplifice viaţa viața lor şi și s-au eliberat de lanţul lanțul acestei evoluţii lumeşti evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăţigreutăți) şi și astfel s-au slobozit de neliniştea înfricoşătoare neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.

'''17. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care pot să dobândească bunătăţile bunătățile lumii. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos şi și se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi şi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: “Dumnezeul „Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă şi și nu încape în inima mea cea mică”.

'''18. Mirenii''' îi numesc norocoşi norocoși pe cei care au funcţiile funcțiile cele mai înalte şi și casele cele mai mari, deoarece aceştia aceștia au toate înlesnirile şi și duc o viaţă viață tihnită. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc şi puţină și puțină hrană şi și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deşartă deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca nişte niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.

'''19. NorocoşiNorocoși''' sunt cei care devin generali şi miniştriiși miniștrii, dar şi și cei care devin şi și pentru câteva ore, atunci când se îmbată şi și se bucură pentru aceasta. Dar '''mai fericiţifericiți''' sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat şi și au izbutit prin [[Duhul Sfânt]] să devină [[îngerîngeri]]i pământeştipământești. Unii ca aceştia aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau şi și se îmbată mereu de vinul paradisiac.[[Imagine:Cuviosul-paisie-aghioritul.jpg|frame|left|Cuviosul Paisie Aghioritul]]'''20. Fericiți''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar '''mai fericiți și de trei ori fericiți''' sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această [[nebun pentru Hristos|nebunie pentru Hristos]] prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi.

'''20. Fericiţi''' cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecaţi ca nebuni şi astfel vor intra în rai fără paşaport. Dar '''mai fericiţi şi de trei ori fericiţi''' sunt cei foarte învăţaţi, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos şi îşi bat joc de toată deşertăciunea lumii. Această [[nebun pentru HristosImagine:Paisieagh4.jpg|thumb|right|170 px|nebunie pentru HristosCuviosul Paisie Aghioritul cu ucenicii săi din Sfântul Munte Athos]] preţuieşte mai mult decât toată ştiinţa şi înţelepciunea înţelepţilor întregii lumi.

[[Image:Paisieagh4==Crâmpeie de viață (câteva sfaturi duhovnicești ale părintelui)==„Dumnezeu este foarte aproape de noi, dar și la mare înălțime.jpg|thumb|right|170 px|Cuviosul Paisie Aghioritul Pentru ca cineva să-L „îndoaie” pe Dumnezeu, să-L facă să Se coboare și să rămână cu ucnicii săi din Sfântul Munte Athos]]el, trebuie să se smerească și să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, văzând smerenia lui, îl înalță până la ceruri și-l iubește foarte mult. „Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca 15, 7), spune Evanghelia”.

==Crâmpeie „Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte și se nevoiesc în lumea care s-a umplut de viaţă (câteva sfaturi duhovniceşti ale părintelui)=="diavoli. Dumnezeu , ca un bun și drept cum este foarte aproape de noi, dar şi la mare înălţime. Pentru ca cineva săne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia -L “îndoaie” pe Dumnezeu, săde pildă bărbaților bărbăția și femeilor dragostea -L facă ca să Se coboare şi ne nevoim și să rămână urcăm treptele duhovnicești cu el, ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să se smerească şi să se pocăiascăuităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovnicește, și pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi și pe toți sfinții. Atunci Preamilostivul Dumnezeu'''Așadar, văzând smerenia luicuraj!''' Hristos este foarte puternic, îl înalţă până la ceruri şi-l iubeşte foarte multeste atotputernic și ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. “Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăieşte”(Lc. 15Ne urmărește mereu nevăzut și ne întărește atunci când noi avem intenție bună și ne facem, 7)după putere, spune Evanghelia"mica noastră nevoința.”

 "Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte şi se nevoiesc în lumea care s-a umplut de diavoli. Dumnezeu, ca un bun şi drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbaţilor bărbăţia şi femeilor dragostea - ca să ne nevoim şi să urcăm treptele duhovniceşti cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovniceşte, şi pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi şi pe toţi sfinţii. '''Aşadar, curaj!''' Hristos este foarte puternic, este atotputernic şi ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. Ne urmăreşte mereu nevăzut şi ne întăreşte atunci când noi avem intenţie bună şi ne facem, după putere, mica noastră nevoinţa".  "- „— Gheronda ('''(părinte)'''), la ce să luăm aminte mai mult în Postul Mare?:- — La nobleţenoblețe, la nobleţea noblețea duhovnicească.:- — Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioadă de pocăinţăpocăință?:- Nobleţe— Noblețe, nobleţenoblețe, ca să fiţi prinşi fiți prinși în mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip să sporiţisporiți. Dacă aţi şti ați ști ce aduce nobleţeanoblețea, aţi ați vâna-o zi şi și noapte; nici n-aţi ați mai dormi. Dacă cercetezi cu de-amănuntul nobleţea noblețea duhovnicească, vei vedea ascunsă în ea măreţia măreția lui Dumnezeu."”

"- „— Câte greutăţi întâmpinaţi greutăți întâmpinați la Colibă, Gheronda! Vin acolo bolnavi psihic, consumatori de droguri…droguri...:- — Aici se vede dacă avem dragoste adevărată. În persoana fratelui nostru Îl vedem pe Hristos. Căci tot ce facem ca să-l odihnim pe fratele nostru este ca şi și cum o facem pentru Însuşi Însuși Hristos. “Întrucât aţi „Întrucât ați făcut unuia dintre aceşti fraţi acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut”"ați făcut.””

"- „— Părinte, aţi spus că pe cât te depărtezi de mângâierea omenească, pe atât o primeşti pe cea dumnezeiascăspuneți-ne ceva. De aceea înţelegi mai bine rugăciunea atunci când eşti flămând:— Ce să vă spun?:- Da, pentru că un flămând inţelege pe cel flămând— Ce vă spune inima.. Unul sătul nu-l înţelege. Am auzit că undeva se aruncă mâncarea, iar puţin mai departe nişte refugiaţi ruşi nu au :— Ceea ce mânca. Trăiesc săptămâni în sereîmi spune inima este să iau cuțitul, în nişte bărăci de tablă. Să zicem că nu ştii că acolos-o tai, aproape, există oameni care au nevoie. Bine, dar nu întrebi ca să afli? Să arunci mâncarea? Noi nici lucrul cel nefolositor pe care îl avem nu îl dam. Este păcat ca unul să nu poată cumpăra ceva de care are nevoie şi altul să aibă lucruri pe care nu le foloseşte şi să nu le dea celui care are nevoie de ele. Asta pentru mine este iadul cel mai mare. La Judecatăs-o împart lumii, Hristos ne va spune: “Am flămânzit şi nu Mi-aţi dat și apoi să mănânc“mor."”

"- Părinte, spune-ţi-ne ceva?==Descoperiri dumnezeiești==[[Imagine:- Ce să vă spun?34.jpg|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicațiile Părintelui Paisie]][[Imagine:- Ce vă spune inima8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omenești]]Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieții sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu..:- Ceea ce îmi spune inima este să iau cuţitulMai mult, Însuși Hristos i s-o taia arătat, sprecum și Maica Domnului și alți sfinți. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinții care i se arătau. Despre [[Maica Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din [[Icoană|icoana]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicații maicilor de la Suroti cum să-o împart lumiiI picteze Chipul, şi apoi să morașa cum i S-a arătat părintelui."

*'''Mai multe cuvântări duhovniceşti ==Înregistrări audio ale Cuviosului:''' [http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Apasă aici!] şi [http://www.sfaturiortodoxe.ro/avortul/avort-nastere-copil-5-luni.htm aici]Părintelui Paisie==

==Descoperiri dumnezeieştiCărți ale Părintelui Paisie==*''„Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan”''*''„[[Imagine:34.jpg|left|thumb|170 px|Icoana Mântuitorului Hristos pictată de maicile de la Suroti după indicaţiile Părintelui PaisieNevoință]]duhovnicească”''*''„[[Imagine:8.jpg|right|thumb|170 px|Icoana Maicii Domnului de la Sfântul Mormânt nefăcută de mâini omeneştiTrezvie]]duhovnicească”''*''„Viața de familie”''Părintele Paisie a primit adesea în timpul vieţii sale, când se ruga în [[smerenia|smerenie]] profundă, descoperiri ale voii lui Dumnezeu*''„Epistole”''*''„Părinți aghioriți. Mai mult, Însuşi Hristos i s-a arătat, precum şi Maica Domnului şi alţi sfinţi. Fapt pentru care a pictat mai multe icoane cu sfinţii care i se arătau. Despre Flori din [[Maica Grădina Maicii Domnului]], Părintele Paisie a spus că chipul ei seamănă cu cel din ”''*''„Sfântul [[icoanaArsenie Capadocianul]] de la [[Sfântul Mormânt]], a Maicii cu Pruncul, iar în legătură cu Mântuitorul Hristos, a dat indicaţii maicilor de la Suroti cum să-I picteze Chipul, aşa cum i S-a arătat părintelui. ”''*'''Aceste două icoane reprezintă chipurile „[[Maica DomnuluiPatimă|Maicii DomnuluiPatimi]] şi Mântuitorului și [[Iisus Hristosvirtuți]], după cum a i s-au arătat în vedenie Cuviosului Paisie Aghioritul!”'''  

==Înregistrări audio ale Părintelui Paisie==*'''Aceste înregistrări sunt făcute în anul 1982:''' [http://adria74.wordpress.com/2007/12/13/vocea-cuviosului-paisie-aghioritul/ Apasă aici!]    ==Cărţi ale Părintelui Paisie==*''"Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan"''*''"[[Nevoinţă]] duhovnicească"''*''"[[Trezvie]] duhovnicească"''*''"Viaţa de familie"''*''"Epistole"''*''"Părinţi aghioriţi. Flori din [[Grădina Maicii Domnului]]"''*''"Sfântul [[Arsenie Capadocianul]]"''*''"[[Patimi]] şi [[virtuţi]]"'' :'''Cărţile sunt tipărite la Editura Evanghelismos: [http://www.evanghelismos.ro/ www.evanghelismos.ro]''' ==Cărţi despre Părintele Paisie==*''"Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul",'' de ierom. Isaac Aghioritul*''"Părintele Paisie mi-a spus...",'' de Athanasios Rakovalis*''"Cuviosul Paisie Aghioritul. Mărturii ale închinătorilor",'' de Nicolae Zurnazoglu*''[http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/ "Marii iniţiaţi ai Indiei şi Părintele Paisie"],'' de Dyonysios Farasiotis (puteţi citi şi descărca integral cartea de pe site) ==A se vedea şiși==

*[[Mănăstirea "Sfântul Sf. Ioan Evanghelistul" (Suroti-Tesalonic, Grecia)]]

*[http://www.razbointrucuvant.ro/category/sfinti-parinti-recenti/cuviosul-paisie-aghioritul/ Nevoia Necesitatea de a-L mărturisi pe Hristos lumii], (fragmente ale Părintelui Paisie despre situaţia situația Bisericii Ortodoxe în lume şi și necesitatea mărturisirii credinţeicredinței).*[http://www.scribd.com/doc/4034309/Pr-Paisie-Aghioritul-Scrisoare-despre-semnele-vremurilor Pr. Paisie - Despre semnele vremurilor], (se poate descărca)

[[Categorie:Sfinţi]][[Categorie:CuvioşiCuvioși]]

[[Categorie:Sfinţi Sfinți greci]][[Categorie:Oameni]]

[[Categorie:Părinţi duhovniceşti Părinți duhovnicești ai secolului XX]] [[el:Γέρων Παΐσιος]][[en:Paisios (Eznepidis)]]