Modificări

{{În curs}}'''Pafnutie''' este un nume de origine egipteană ('''pa-ph-nuti''' "omul lui Dumnezeu" sau "cel care aparține lui [[Dumnezeu]]"), popular în Egiptul antic creștin <ref>Izvoarele literare ale monahismului egiptean antic pomenesc mai mulți călugări și cuvioși cu numele de Pafnutie, iar istoricii nu pot întotdeauna să identifice precis de care Pafnutie anume este vorba. În ''[[Patericul egiptean]]'', de pildă, Dom Lucien Regnault, traducătorul celor mai multe colecții în limba franceză, spune că este imposibil de știut căruia dintre acești Pafnutie i s-ar putea atribui una sau alta din apoftegmele de la capitolul „Pafnutie”. - ''Les sentences des Pères du désert. Collection alphabétique'', Solesmes, 1981, p. 271.</ref> și printre copții creștini până în zilele noastre (''Papnouti/Papnuti'' în coptă sau ''Babnouda'' în arabă). În limba greacă a fost preluat ca '''Paphnutios''' (Παφνούτιος), în rusă ca ''Pafnutii'' (Пафнутий), în română ca ''Pafnutie''. Este un nume folosit mai ales în [[Monahism|lumea monastică]].

*Pafnutie Chebala, [[cuvios]], prăznuit la [[25 februarie]], contemporan cu Sf. [[Antonie cel Mare]] (sec. al IV-lea). Il vécut pendant quatre-vingts ans dans le désertA trăit 80 de ani în pustia Egiptului, en ne portant qu’un seul vêtementavând o singură haină... Ignoré des recueils hagiographiques grecs et latins„Nu este menționat în [[Hagiografie|culegerile aghiografice]] grecești și latinești, il est commémoré par les Synaxaires d’Alexandrie et d’Éthiopie, ainsi que par quelques rares ménologes slaves. Les sources littéraires dar este comemorat de l’ancien monachisme égyptien mentionnent plusieurs saints Paphnuce. C’est probablement lui qui, parti dans le désert à la recherche [[Sinaxar]]ul din [[Alexandria]] și de saints ascètescel din [[Etiopia]], découvrit Sprecum și în unele menologii slave. Onuphre Probabil că el este acel Pafnutie care a plecat în tinerețe în pustie în căutarea unor sfinți asceți și s-a descoperit pe cuviosul Onufrie (prăznuit la [[11 juiniunie]] et raconta leur entretien après l’avoir enterré), povestind întâlnirea după ce l-a îngropat pe cuvios. Mais il est difficile Dar este greu de dire s’il s’agit du même Paphnucespus dacă poate fi identificat cu acel Pafnutie, prêtre de Scété[[preot]] la una din cele patru biserici din [[Schetia]], surnommé le « bœuf sauvage »supranumit „Bubalus” (bivol sălbatic), dont Spe care sf. Cassien rapporte l’admirable mode [[Ioan Casian]] l-a vizitat în anul 395 ([[avva]] Pafnutie avea atunci 90 de vie (Conférences ani) și despre care povestește în ''Convorbiri duhovnicești'' III, 1-2, SC 54, 139-140 et și XVIII, 15, SC 64, 28-31). ”<ref>P. Macarie Simonopetritul, ''Synaxaire'', notă la ziua de 25 februarie.</ref>

*Pafnutie, [[ucenic]] al sfântului [[Macarie al AlexandrieiAlexandrinul]] (sec. IV)<ref>[[Paladie al Elenopolisului]], ''[[Istoria lausiacă]]'', 18,27.</ref>*Pafnutie Schitiotul (de la [[Schetia]]), sec. IV, întâlnit de sfânta [[Melania cea Bătrână]] în jurul anului 373<ref>Paladie al Elenopolisului, ''Istoria lausiacă'', 46,2.</ref>

*Pafnutie Sindonitul (sec. V-VII)<ref>[[''Patericul egiptean]]'', colecția etiopiană 13,82, în ''Les sentences du désert. Nouveau recueil'', Solesmes, 1977, p.309</ref>

*Pafnutie (+1627) - Episcop al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]], [[Arhiepiscop ]] de Tver și Kashin.*Pafnutie (+1570) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, [[episcop ]] de Suzdal și Tarusa.*Pafnutie (+1611) - Episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, [[Mitropolit ]] de Sarskoe și Podonsky.

*''Synaxaire'' de Père Macaire de [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|Monastère Simonos Petra ]] (Mont în [[Muntele Athos]])