5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
{{Spiritualitate didactică}}
'''Păcatul''' (lat. ''peccatum''; gr. ''hamartia'') este călcarea voii lui [[Dumnezeu]] cu deplină voinţă în chip voit şi ştiinţăconştient.<ref>''Învăţătură de credinţă creştină ortodoxă''. Tipărită cu aprobarea Sfântului [[Sinod]] al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] şi cu binecuvântarea şi purtarea de grijă ale Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti, 2000 ; cap. 77. "Ce este păcatul?"</ref>
Păcatul se mai numeşte şi "fărădelege" sau "nelegiuire", pentru că [[voia lui Dumnezeu]] se arată în legile, poruncile şi rânduielile pe care El le-a dat, din iubire de oameni. <ref>Acestea sunt dezvoltate pe sfântul [[apostol]] şi [[evanghelist]] Ioan, în prima sa epistolă sobornicească.</ref>Dar poruncile lui nu sunt o lege moartă, ci sunt cuvântul dătător de viaţă al lui Dumnezeu. De aceea, pentru creştini păcatul nu este înţeles într-un sens juridic, sau legic, pentru că toate poruncile şi legiuirile Sale Dumnezeu le-a dat oamenilor din iubire pentru om, care este încoronarea creaţiei ([[Cartea Facerii]], cap 1) şi este făcut după chipul şi asemănarea Lui. De asemenea, [[Iisus Hristos]], în Joia Cinei de taină, preziua morţii Sale, a lăsat ca testament ucenicilor Săi: "Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii. (Ioan 13, 34-35; 15, 17)
