Modificări

{{Traducere ENÎmbunătăţire}}

{{Ortodoxiaderitapusean}}This article is Acest articol este o cronică a chronicle of the history of the istoriei '''Western Rite in the Twentieth CenturyRitului occidental în secolul XX'''.

==False startsStart furat==In the 20th century, Western Rite Orthodoxy continuedÎn secolul XX a continuat epopeea Ortodoxiei de rit occidental::The dream of Western Orthodoxy did not die with Visul Ortodoxiei occidentale nu a murit odată cu Overbeck. In În 1911, an Old Catholic bishopun episcop catolic vechi, Arnold Harris Mathew, entered into a short lived union with the Patriarchate of Antiochintrat într-o unire de scurtă durată cu Patriarhia Antiohiei, under Metropolitan sub Mitropolitul [[Gerasimos Gerasim (Messarah) of de Beirut]]. Even though this union was short-livedChiar dacă această uniune a fost de scurtă durată, it provided a furnizat un model for future Western groups who would seek to return to Orthodoxypentru viitoarele grupuri occidentale care vor căuta să se reîntoarcă la Ortodoxie...[[Image:Fon-du-Lac Circus.jpg|left|thumb|300px|The soAşa-called numitul "Fond du Lac Circus" of November din noiembrie 1900 (the consecration of hirotonirea lui Reginald Weller, episcop co-adjutor bishop of the Episcopal Diocese of vicara Eparhiei Episcopale Fond du Lac). Saint Sfântul [[Tikhon of MoscowTihon de Moscova|TikhonTihon]] is pictured on the far right, with Father este în dreapta în spate cu Părintele Sebastian Dabovich Dabovici (with the beard and hatcu barbă şi pălărie), and the clean shaven şi [[priestpreot]] behind him is Saint ul bărbierit din spatele său care este Sfântul [[John KochurovIoan Kociurov]] of de Chicago, Protomartyr of the Bolshevik Revolutionprotomucenic al Revoluţie bolşevice. The famous AngloFaimosul episcop anglo-Catholic Bishop of catolic de Fond du Lac and close friend of Tikhonşi prieten apropiat al lui Tihon, Charles Grafton, is seated on the front roweste aşezat în rândul din faţă, in the middleîn mijloc.]]:In În 1926, the soaşa-called numita "Polish Catholic National ChurchBiserica Naţională Catolică Poloneză" (headed by Fr. păstorită de Părintele Andrew Huszno) (really no more than six care nu avea mai mult de şase [[parishparohie|parohii]]es) was received into the a fost primită în [[Church of Poland|Polish Orthodox ChurchBiserica Ortodoxă a Poloniei]]. This group flourished until the Second World WarAcest grup s-a dezvoltat până în vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, during which it was wiped out due to Nazi aggressionîn timpul căruia a fost eliminat din cauza agresiunii naziste.[http://occidentalis.blogspot.com/2004/09/western-rite-history-part-four.html]

The Western Rite also saw one Orthodox parish in the late 19th century in the U.S.De asemenea, ritul occidental a avut o parohie ortodoxă spre sfârşitul secolului al XIX-lea în SUA::In În 1890, the very first North American Western Rite Orthodox communityprima comunitate ortodoxă de rit occidental din America de Nord, the Swiss Old Catholic parish of parohia catolică veche elveţiană din Green Bay, Wisconsin, pastored by Father păstorită de Părintele Joseph Rene Vilatte, was received by Bishop a fost primită de Episcopul Vladimir (Sokolovsky).[http://occidentalis.blogspot.com/2004/09/western-rite-history-part-five.html] HoweverCu toate acestea, Fr. Părintele Vilatte, who proved an ecclesiastical wanderercare s-a dovedit un rătăcitor ecleziastic, soon led the parish into Old Catholicismşi-a condus la scurt timp parohia înapoi la catolicii vechi.

==EpiscopaliansEpiscopalienii==Perhaps most well-known is the association of St. Probabil cel mai bine este cunoscută asocierea Sfântului [[Tikhon of MoscowTihon de Moscova]] with the Western Rite in the opening years of the 20th centurycu ritul occidental la începutul secolului XX::Saint Tikhon Sfântul Tihon (Bellavin), in his time as head of the Russian mission in în acea vreme fiind păstorul misiunii ruse din America, came into contact with many sympathetic Episcopaliansa intrat în legătură cu mai mulţi episcopalieni, many of whom apparently inquired about the possibility of joining the Orthodox Church while keeping much of their Anglican liturgical usagesdintre care, se pare, că mulţi l-au chestionat despre posibilitatea de a adera la Ortodoxie dar cu păstrarea obiceiurilor liturgice anglicane. Tikhon enquired of the Holy Synod of Russia about the possibility of such Tihon a schemeîntrebat Sfântul Sinod al Rusiei dacă un astfel de lucru este cu putinţă. He sent El a copy of the 1892 American trimis spre examinare o copie a ''Book of Common PrayerCărţii de rugăciuni obişnuite'' for examination. In În 1904, the Holy Synod returned Sfântul Sinod a fascinating response to Bishop Tikhon's enquirytrimis un răspuns încântător la petiţia Episcopului Tihon, [http://justus.anglican.org/resources/pc/alcuin/tract12.html "Observations on the American Book of Common Prayer,"] admitting the possibility of such a schemeadmiţând posibilitatea unei astfel de aderări la Ortodoxie, while very clearly noting how the Prayer Book could be revised in an Orthodox mannerîn acelaşi timp precizând foarte clar cum trebuie revizuită Cartea de rugăciuni în manieră ortodoxă. Deşi, Tihon nu a primit de fapt nici un episcopalian în Ortodoxie care să folosească While Tikhon did not actually receive any Episcopalians who used revised Anglican formsritul anglican revizuit, this synodal response would serve as răspunsul sinodal va sluji ca ghid pentru viaţa liturgică de bază a guide for the establishment of the WRV's basic liturgical life in Vicariatului de Rit Occidental în 1958, and the approval of the Anglo-Catholic şi pentru aprobarea "Liturgy of Saint TikhonLiturghiei Sfântului Tihon" in anglo-catolice în 1977.[http://occidentalis.blogspot.com/2004/09/western-rite-history-part-five.html]

Aside from thesePe lângă acestea, two significant 20th century Western Rite Orthodox movements occurredîn secolul XX au existat două mişcări importante în cadrul Ortodoxiei de rit occidental, building on the principles established by the work of bazate pe principiile stabilite prin lucrările Dr. Overbeck, one in France and the other in the United Statesuna în Franţa şi alta în Statele Unite.

==FranceFranţa==[[Image:Kovalevsky-Maximovitch.jpg|right|thumb|250px|Bp. Episcopul [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) of de Saint-Denis]] and St. şi Sfântul [[John MaximovitchIoan Maximovici]] in în 1964]]:''Main articleArticol principal: [[Orthodox Church of FranceBiserica Ortodoxă a Franţei]]''In În 1937, the [[Church of RussiaBiserica Ortodoxă Rusă]] received a small group under primit un grup mic păstorit de Louis-Charles (Irénée) Winnaert (1880-1937), under the name cunoscut sub numele de ''l'Eglise Orthodoxe Occidentale'' ("Western Orthodox ChurchBiserica Ortodoxă Occidentală"). Activitatea lui Winnaert's work was continueda fost continuată, with occaisional conflictcu unele conflicte ocazionale, by de [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) of de Saint-Denis|Evgraph Kovalevsky]] (1905-1970) and şi [[Denis (Chambault)|Lucien Chambault]], the latter of which oversaw a small Orthodox Benedictine community in the rue ultimul dintre cei doi supervizând o mică comunitate de benedictini ortodocşi în strada d'Alleray in din Paris. After 1946, Kovalevsky developed the [[Orthodox Church of FranceÎn cadrul Biserica Ortodoxă a Franţei|Eglise Orthodoxe de FranceBisericii Franceze]] to restore the , Kovalevsky a dezvoltat după 1946 [[Gallican RiteRitul galican|Gallican usagepractica galicană]] based on the letters of St. pe baza scrisorilor Sfântului [[Germanus of Gherman de Paris|GermanusGherman]], a 6th century un [[bishopepiscop]] of de Parisdin secolul al VI-lea, as well as numerous early Western missals, and sacramentariesdar şi pe baza a numeroase cărţi de cult occidentale. This resulted in the S-a creat astfel [[Divine Liturgy according to St Germanus of ParisLiturghia Sfântului Gherman al Parisului]].

Archimandrite De asemenea, arhimandritul [[Alexis van der Mensbrugghe]] was also associated with thema fost asociat cu ei, desiring the restoration of the ancient Roman ritedorind restaurarea vechiului rit roman şi înlocuind adăugirile medievale cu interpolări bizantine şi galicane. Ulterior, replacing medieval accretions with Gallican and Byzantine interpolations. Eventually Fr. Părintele Alexis was consecrated a bishop of the [[Church of Russia]] episcopacy in fost hirotonit episcop al Bisericii Ruse în 1960, continuing his Western Rite work under the auspices of the Moscow Patriarchatecontinuându-şi activitatea din cadrul ritului occidental sub auspiciile Patriarhiei Moscovei.

After some years of isolationDupă câţiva ani de izolare, grupul lui Kovalevsky's group came under the a intrat în [[Russian Orthodox Church Outside RussiaBiserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei]] between între 1959 and şi 1966, with Kovalevsky consecrated in fiind hirotonit în 1964 as Bishop episcop sub numele de [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) of de Saint-Denis|Jean-Nectaire de Saint-Denis]] receiving considerable encouragement from St. şi primind o încurajare considerabilă din partea Sfântului [[John MaximovitchIoan Maximovici]] (la acea vreme reprezentantul ROCOR's representative in Western Europe at the timeîn Europa occidentală). St. John's repose in Moartea Sfântului Ioan în 1966 was a serious blow to these French Orthodox Christians, who had a holy constituit o lovitură serioasă pentru aceşti creştini ortodocşi francezi care îl aveau ca patron in St. Johnpe Sfântul Ioan.

While Moscow's Western Rite mission withered and endedÎn timp ce misiunea de rit occidental a Moscovei se usca şi murea, Bishop biserica episcopului Jean's church continued to thrivea continuat să prospere; however, after Sttotuşi fără protecţie canonică după moartea Sfântului Ioan. John's repose, without canonical protection. Bishop Episcopul Jean reposed in a decedat în 1970, but in dar în 1972 the Church found Biserica a new canonical găsit un nou superior in the în [[Church of RomaniaBiserica Ortodoxă Română]]. Gilles Bertrand-Hardy was then consecrated as Bishop a fost hirotonit atunci ca Episcopul [[Germain (Bertrand-Hardy) of de Saint-Denis|Germain de Saint-Denis]]. In În 1993, after lengthy după un lung conflict with the Romanian Holy Synodcu Sfântul Sinod Român, the latter withdrew its protection of the French Churchacesta din urmă şi-a retras binecuvântarea acordată Bisericii Franceze. The Romanian patriarchate established Patriarhia Română a înfiinţat un [[deaneryprotopopiat]] under Bishop sub oblăduirea fratelui Episcopului Germain's brother Archpriest , protopopul [[Gregoire Bertrand-Hardy]] to minister to those parishes which chose to stay with the Romanian Patriarchatepentru a păstori acele parohii care au ales să rămână alături de Patriarhia Română.

Ten parishes that neither remained with Zece parohii care nu au rămas nici cu Germain nor Romania formed the nici cu România au format ''Union des Associations Cultuelles Orthodoxes de Rite Occidental'' (UACORO - the Union of Western Rite Orthodox Worship AssociationsUniunea Asociaţiilor de Cult de Rit Occidental ), and began negotiations in iar în 2004 with the au început negocierile cu [[Church of SerbiaBiserica Ortodoxă Sârbă]] to be taken under its omophorionpentru a fi primiţi sub omoforul acesteia, with the intention of the UACORO entering the Diocese of France and Western Europeîn Eparhia de Franţa şi Europa Occidentală a acesteia.

==The United StatesStatele Unite==[[Image:Alexander Turner2.jpg|right|frame|Fr. Părintele [[Alexander Turner]] celebrating the slujind [[MassMesă|Mesa]]]]The most successful and stable group of Western Rite parishes originated within the Orthodox Church under Bishop Cel mai prosper şi stabil grup de parohii de rit occidental a apărut ca parte desprinsă în 1930 din Biserica Catolică Ortodoxă Americană, desprindere care a avut loc sub Episcopul Aftimios in the 1930s as part of the American Orthodox Catholic Church. In În 1932, Bp Episcopul Aftimios consecrated an Episcopalian priest as auxiliary Bishop of a hirotonit un preot episcopalian ca episcop-vicar de Washington and assigned him to the Western Rite parishesşi l-a însărcinat cu parohiile de rit occidental. However, in 1934Cu toate acestea, due to the Bolshevik Revolution which sundered any ethnic unity in datorită revoluţiei bolşevice care a sfâşiat unitatea etnică rusă din America, Bp în 1934 grupul Episcopului Aftimios' group was left in canonical limboa rămas fără oblăduire canonică.

The Western Rite groupGrupul de rit occidental, known as the cunoscut sub numele de [[Society of Clerks Secular of St. BasilSocietatea preoţilor de mir Sfântul Vasile]] (SSB), was founded by the Bishop of a fost înfiinţată de episcopul de Washington, Ignatius Nichols, as ca o societate de rugăciune pentru preoţi şi laici şi care se baza pe citirea zilnică din Breviarul Occidental. Succesorul lui Nichols a devotional society for clergy and laity based on daily recitation of the Western Breviary. His successor was fost Alexander Turner. Consecrated a bishop by Hirotonit episcop de Nichols in în 1939, Turner pastored a small parish in Mount păstorit o mică parohie din Muntele Vernon. After La adormirea lui Nichols' repose in în 1947, Turner concluded that there was no future for the a ajuns la concluzia că SSB outside of canonical Orthodoxynu are nici un viitor în afara Ortodoxiei canonice. Through Fr Prin intermediul Părintelui Paul Schneirla, he began unofficial dialogue with Metropolitan el a început un dialog neoficial cu Mitropolitul Antony Bashir. Even before thisChiar şi înainte de acestea, Turner had been promoting the Western Rite Orthodox idea through his periodical promovase ideea Ortodoxiei de rit occidental prin intermediul periodicului editat de el ''OrthodoxyOrtodoxia''. [http://occidentalis.blogspot.com/2004/09/western-rite-history-part-five.html]

In În 1961, the Society was received into the Syrian Antiochian Archdiocese on the basis of Metropolitan Societatea a fost primită în Arhiepiscopia Antiohiană Siriană pe baza edictului Mitropolitului Antony's din 1958 edict. Upon receptionDupă primire, Bishop Episcopul Alexander Turner became a canonical priest of the Orthodox Churchdevenit preot canonic al Bisericii Ortodoxe, guiding the group as păstorind grupul de parohii ca Vicar-General until his repose in până la decesul său în 1971. After his reposeDupă adormirea sa, Fr Părintele Paul W.S. Schneirla became a devenit Vicar-General.

Besides the original communities associated with the SocietyPe lângă comunităţile iniţiale asociate cu Societatea, în Vicariatul de Rit Occidental din Arhiepiscopia Antiohiană au fost primite şi mai multe parohii, în special din cauza disoluţiei teologice şi practice a number of other parishes have been received into the Western Rite Vicariate of the Antiochian Archdiocese, particularly as the theological and practical devolution of the [[Episcopal Church U.S.A.Biserica Episcopală SUA|Bisericii Episcopale SUA]] picked up speed in the latter half of the twentieth century and the beginning of the twenty-firstcare a accelerat în a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI. AdditionallyÎn plus, several Western Rite missions have been foundedau fost fondate şi câteva misiuni de rit occidental, some growing into full parish statusunele crescând până la statutul de parohie deplină.

The De asemenea, [[Church of RussiaBiserica Ortodoxă Rusă]] also has a history of Western Rite Orthodox work in the United Statesdesfăşurat activităţi de-a lungul timpului în cadrul Ortodoxiei de rit occidental din Statele Unite. Bishop Episcopul Dositheus (Ivanchenko) received a New York primit o comunitate de [[Old Catholiccatolici vechi]] community in din New York în 1962 as sub forma Mănăstirii Mount Royal Monastery in din Woodstock, NY. The monastery later served Mai târziu, mănăstirea a chapel in St. Nicholas Cathedral in administrat o capelă în Catedrala Sfântul Nicolae din New York City under the sub [[omophorionomofor]] of Archbishop ul Arhiepiscopului [[John (Wendland) of de New York and the Aleutiansşi al Aleutinelor|John (Wendland)]] of the al [[Russian Exarchate of North AmericaExarhatul Rus al Americii de Nord|Exarhatului Rus]], only later to be received by the doar ulterior fiind primită în [[Russian Orthodox Church AbroadBiserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei]] and Archbishop de Arhiepiscopul Nikon (Rklitzsky) in , în 1975. In În 1993, Abbot Abatele Augustine (Whitfield) retired to s-a pensionat şi s-a retras în Jacksonville, Florida. The prior of Atunci, stareţul de la Mount Royal then founded Christ the Savior Monastery or a înfiinţat Mănăstirea Hristos Mântuitorul sau ''Christminster'' and relocated to pe care a mutat-o în Providence, Rhode Island, under Archbishop sub Arhiepiscopul [[Hilarion Ilarion (Kapral) of de Sydney]], then of şi apoi în Manhattan. Its present abbot is În prezent este stareţ Dom James Deschene.

====ElsewhereRestul lumii====In În [[Orthodoxy in Ortodoxia în Australasia|Australia and New Zealandşi Noua Zeelandă]], Western Rite Orthodox works originated almost entirely from Anglican and Continuing Anglican communitiesactivitatea ortodoxă de rit occidental îşi are originea aproape în întregime în comunităţile anglicane şi de structură? anglicană. Archbishop Arhiepiscopul [[Hilarion Ilarion (Kapral) of de Sydney]] of the Russian Orthodox Church Abroad received those communities under his al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor a reprimit aceste comunităţi sub [[omophorionomofor]]ul propriu, while the Antiochian communities in în timp ce comunităţile antiohiene din Australia and New Zealand were received both by Bishop şi Noua Zeelandă au fost primite atât de Episcopul [[Gibran (Ramlawey) of de Australia and New Zealandşi Noua Zeelandă|Gibran]], and later Metropolitan Archbishop cât şi, ulterior, de Mitropolitul Arhiepiscop [[Paul (Saliba) of de Australia and New Zealandşi Noua Zeelandă|Paul]].

Other small groups following the Western Rite have been received into the Orthodox ChurchAlte grupuri mai mici care urmează ritul occidental au fost primite în Biserica Ortodoxă, but usually have had little dar acestea au avut de obicei un impact or sometimes declared their independence subsequent to their canonical receptionminor sau uneori şi-au declarat independenţa ulterior primirii lor canonice.

FurtherMai mult, the şi [[Oriental OrthodoxBiserici Orientale Ortodoxe|Ortodoxia orientală]] have also done some Western Rite worka desfăşurat activităţi de rit occidental. In În 1889, the patriarhia [[Church of Antioch Biserica Antiohiei (JacobiteSiriacă)|Syriansiriană]] patriarchate of Antioch consecrated de Antiohia l-a hirotonit pe Antonio Francisco Xavier Alvarez as Archbishop of ca Arhiepiscop de Ceylon, Goa and şi India, authorizing a Roman rite diocese under himautorizând o eparhie de rit roman sub autoritatea acestuia. AdditionallyÎn plus, in sirienii l-au hirotonit în 1891, the Syrians consecrated pe Joseph René Vilatte as archbishop for the American Old Catholicsca arhiepiscop al catolicilor vechi americani.

'''Mănăstiri Benedictine Monasteries in the Russian Orthodox Church Outside Russiadin Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei'''

Articol Wikipedia article: [http://en.wikipedia.org/wiki/Order_of_Saint_Benedict_(Orthodox) Establishment of the Benedictine Order in the Russian Orthodox Church Outside Russia]

[[Categoryen:Western Rite]][[Category:Church Historyin the Twentieth Century]]